Remember 14 ianuarie 1991 - Presa acum 30 de ani

Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1991

Cutremur politic de gradul "I" pe scala FSN

GUVERNUL ROMAN TRECE RUBICONUL ÎNAINTEA AMERICANILOR!

"PRESAT" DE MEMBRII CABINETULUI, PRIMUL MINISTRU DECLARĂ RĂZBOI PARLAMENTULUI! DOMNII MARŢIAN Şl BÎRLĂDEANU-ACUZAŢI CĂ "AU ADOPTAT POZIŢII PERSONALE DE NATURĂ A TERGIVERSA DESĂVÂRŞIREA REFORMEI!"
Petre Roman, în calitate de lider al formaţiunii majoritare în parlament este somat să facă uz de prerogativele sale pentru a determina definitivarea raportului Comisiei parlamentare de anchetă a evenimentelor din 13-15 iunie 1990.
"INDIFERENT CARE AR FI CONŢINUTUL SĂU"
EXISTĂ RISCUL AMÂNĂRII DECIZIILOR FORURILOR EUROPENE ÎN FAVOAREA ROMÂNIEI!
UN EPISOD POLITIC CARE PUNE DESCHIS PROBLEMA CONTRADICŢIEI DINTRE VECHEA ŞI NOUA NOMENCLATURĂ!
STRANIE COINCIDENTĂ: CA Şl ÎN 13 IUNIE, DUPĂ APELURILE PACIFISTE ALE LUI MARIAN MUNTEANU AU URMAT ATACURI CU STICLE INCENDIARE • MAŞINA ÎN CARE SE AFLA MINISTRUL DE INTERNE, ATACATĂ ÎN PLINĂ ZI ! • O NOUĂ FORMĂ DE LUPTĂ DEMOCRATICĂ: BLESTEMUL LUI IUGA

Ziarul Libertatea din 14 ianuarie 1991 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire

DE SÎMBĂTĂ PÎNĂ LUNI

Vineri seara, Primăria Capitalei a marcat reînnodarea unei tradiţii respinse aprioric pe vremea dictaturii: aceea a unei stagiuni mondene! Domnul Viorel Oproiu şi colaboratorii săi au invitat la Operă, Ia un spectacol cu piese de rezistentă ale repertoriului clasic, membrii guvernului, ai preşedinţiei, ai parlamentului şi ai corpului diplomatic. Chiar dacă domnii Iliescu şi Roman au absentat, din motive întemeiate şi chiar dacă sala nu a fost plină pină la refuz, acţiunea poate fi considerată o reuşită, mai ales prin prisma contactelor diverse şi neformale din timpul "cupei de şampanie" oferite la sfirşit • Evenimentul major al săptăminil rămîne insă ultima şedinţă a guvernului. Semnificaţia celor intimplate acolo a reieşit cu prisosinţă din gravitatea tonului cu care domnul Bogdan Baltazar a dat citire comunicatului. Traducind ceea ce a spun domnia sa acolo reiese că sintem in pericol ca organismele europene să amine din nou o decizie legată de integrarea noastră, datorită nefinalizării raportului despre evenimentele din 13-15 iunie 1990; că acest lucru se datorează unei (in)explicabile opoziţii a celor doi preşedinţi ai camerelor domnii Bîrlădeanu şi Marţian; că la presiunea membrilor cabinetului, domnul Petre Roman denunţă aceste tergiversări şi cere cu hotărîre definitivarea raportului, "indiferent care ar fi conţinutul său-: înţelegem de aici că executivul ar avea mai puţine motive să se teamă de revelaţiile pe care le-ar putea aduce raportul şi că, în consecinţă, primul ministru este hotărît, în calitatea sa de lider al formaţiunii de guvernămînt ce deţine majoritatea în parlament, să acţioneze cu hotărîre împotriva acelor poziţii personale de natură a tergiversa reforma". Pentru că în ultimă instantă despre aceasta este vorba: reforma merge greu şi piedicile nu le pune atît opoziţia, cît propriul partid! Anumite zvonuri sînt de natură să prefigureze o posibilă desprindere din "sinul" F.S.N.-uIui a unei aripi reformatoare. Pe fondul acestui conflict, sciziunea pare aproape o necesitate şi lansarea acestui atac cu doar cîteva ore înainte de plecarea preşedintelui Iliescu In China nu poate fi întîmplătoare. Interesant de ştiut ar fi doar cît de dispus a fost preşedintele să-şi sacrifice vechii tovarăşi, aflaţi in fruntea camerelor; pentru că previziunea lui Silviu Brucan tinde să aibă o confirmare tîrzie şi neaşteptată. Iar "căderile de capete" - posibil a se produce tocmai pe timpul absentei şefului statului - n-ar fi exclus să constituie doar un preambul al unui întreg şir de decapitări politice pe care ar putea să le genereze raportul comisiei parlamentare... Evident, sînt simple supoziţii şi numai realitatea - extrem de fierbinte - a actualităţii politice Ie poate confirma sau infirma • O nouă atitudine faţă de Timişoara se desprinde dir comunicatul aceleiaşi şedinţe de guvern. Comisia guvernamentală prezentă în oraşul de pe Bega are o misiune grea în fata inflexibilităţii anumitor lideri sindicali, suspiciunile care au planat asupra unora dintre ei - lansate de către articolele apărute în "Renaşterea Bănăţeană" - urmînd a fi elucidate de, către o comisie de anchetă ce va analiza situatia creată prin agresarea redactorilor şi interzicerea apariţiei ziarului. Rezolvarea problemelor economice ale Timişoarei va fi, însă dificilă în actualul context în care resursele de orice fel lipsesc şi starea de tensiune întreţinută cu variate mijloace, se prelungeşte, amplificînd criza economică si morală în care se zbate tara. Ceea ce s-a întîmplat însă la Timişoara în ziua de 10 ianuarie, rămîne un motiv de îngrijorare în planul strict  impasului democratic. Sloganul "Azi Ia Timişoara, mîine în toata tara" ar putea fi tradus şi printr-o proliferare fără precedent a intolerantei si a abuzurilor pe eare le poate genera presiunea străzii. Acesta este lucrul de care trebuie, cu adevărat, să ne temem. 
Mai ales că, iată, de la bunele intenţii la mai puţin bunele realităţi nu este decît un pas, si momentele de "veghe" din ultimele zile au degenerat cu regularitate în tulburări de stradă, incitări la violenţă si violentă dezlănţuită, după binecunoscutele scenarii ale luptei antineocomuniste duse, paradoxal, cu cele mai "curate" mijloace bolşevice. In rest, să auzim numai de bine, că de rău ne-am cam 
săturat.

OCTAVIAN ANDRONIC
Foto: Gabriel MIRON

 

GURA LUMII

(INFORMAŢII PENTRU CARE NU BĂGĂM MINA IN FOC)

• Ghici cine (şi cu ce) vine la cină?

Săptămîna aceasta este aşteptat să sosească la Bucureşti domnul Soros, preşedintele fundaţiei "Societatea deschisă" - cu al cărei program de acţiune cunoscătorii de limbă engleză au putut face cunoştinţă din cuprinsul unuia dintre recentele numere ale săptăminalului "22-. Corespondentul nostru din Elveţia - care din motive ce-l privesc personal, doreşte să rămină anonim - ne-a comunicat, un amănunt pe care el îl califică drept surprinzător: şi anume că domnul Soros (magnat, occidental de origine maghiară) va călători pină la Bucureşti făcind uz de serviciile companiei AEROLISING.. Nu-i aşa că denumirea vă sună familiar? Aveţi perfectă dreptate: este aceeaşi care a pus la dispoziţia domnului Mihai de Hohenzolern aparatul care l-a adus pentru petrecerea Crăciunului în România.
Ce legătură este între Mihai de Hohenzolern şi domnul Soros? Am vrea să stim şi noi - in cazul in care există vreuna.
Oricum, aşteptăm cu nerăbdare telexul care va anunţa lista pasagerilor din avionul cu care va veni domnul Soros. Facem pariu că se vor afla acolo şi domnii lonescu, Popescu şi Georgescu?

AMBIDEXTRU 

​Ziarul Libertatea din 14 ianuarie 1991 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire

CORESPONDENŢĂ DIN TIMIŞOARA, DE LA TRIMIŞII NOŞTRI SPECIALI

INTOLERANŢA NEOREVOLUŢIONARĂ ŞI PRESA:

Azi la Timişoara, mîine-n toată ţara?

• Primul atentat al Puterii la libertatea presei s-a produs la Timişoara • Primul act de conducere autoritară s-a "executat" împotriva celui mai citit ziar din provincie - Renaşterea bănăţeană • Cu ce se ocupă ziaristul Agarici? • Agresiunea împotriva redacţiei continuă.

Ieri, la Timişoara a fost linişte. Lumea s-a plimbat pe Corso oamenii au mers la biserici sau la talciocuri. La Prefectură am încercat să luăm legătura cu dl. Cârpanu, prefectul judeţului Timiş, cel care nu s-a sfiit să interzică ediţia de joi, 10 ianuarie, a ziarului "Renaşterea bănăţeană", "semnînd" primul act ofcial de sugrumare a libertăţii presei. După o săptămână de foc, în care s-a aflat în prima linie a dialogului cu demonstranţii, grevişti, domnul Cârpanu a avut cîteva ore de odihnă în plus duminică dimineaţa. Pe care i le-am înţeles şi i le-am respectat. Nu acelaşi lucru l-am făcut cu redactorul şef al "Renaşterii bănăţene", domnul George Boieru, căruia i-am sunat la uşă. Ne-a deschis un bărbat tînâr, înalt, cu alură sportivă. Dialogul s-a legat imediat.

- Aşadar, ati ajuns un subiect de prima pagina...

- Din păcate, nu printr-un eveniment pozitiv, din punct de vedere jurnalistic, ci printr-un abuz fără precedent.

- Faptele se ştiu în mare. Totuşi, cum s-a ajuns la ele?

- Evenimentele sînt cunoscute şi au ca punct de pornire aniversarea unui an de la revoluţie. Exacerbarea tensiunii politico-sociale în oraşul nostru a fost şi este întreţinută însă de o minoritate organizată de şi in jurul Societăţii Timişoara. La Societatea Timişoara s-au raliat şi liderii studenţilor şi ai sindicatelor din Federaţia Timişoara. După mitingul de la 15 noiembrie, pentru aniversarea evenimentelor de la Braşov, din 1987, acţiune sprijinită de zeci de mii de cetăţeni. Societatea Timişoara a urmărit şi a îndemnat explicit la demiterea preşedintelui ţării demisia guvernului, declanşarea u-nei greve generale. Audienţa a scăzut vertiginos. La mitingurile organizate după 15 decembrie nu s-a depăşit cifra de 5 000 de participanţi, în linii mari mereu aceiaşi.

- Doar atît? In condiţiile grevei generale?

- Greva nu este şi nu a fost generală în nici un moment pînă acum. Doar şase unităţi din cele aproape 100 din Timişoara au încetat complet lucrul. Iar în acestea s-au exercitat presiuni de tot felul asupra celor care nu erau de acord cu greva. O serie de lideri sindicali sint compromişi, nu au autoritate morală, la fel ca şi mulţi membri ai Societăţii Timişoara. Or asemenea lucruri le-am scris frecvent în ziarul nostru, ceea ce nu a convenit unora.

- Ce audienţă are Renaşterea Bănăţeană?

- Avem un tiraj de 70 000 de exemplare zilnic, este ziarul cu cea mai bună vînzare dintre toate cotidienele în Timişoara.

- Aţi fost ameninţaţi, aveţi indicii că se vor mai exercita presiuni asupra ziarului?

- "Colegii" de la ziarul Timişoara au scris încă de acum 10 luni că va veni ora socotelilor şi pentru noi. Am fost ameninţaţi telefonic în dese rînduri, "îndemnaţi" să încetăm să-i criticăm pe membri Societăţii Timişoara. Am anunţat prefectura, politia şi procuratura locală că se pregăteşte o acţiune de forţă împotriva redacţiei (situată vizavi de prefectura judeţeană n.n.). Nu am fost însă în nici un fel protejaţi de poliţie.

- Aţi scris în "Renaşterea Bănăţeană" că domnul colonel Oancea, comandantul poliţiei este membru al Societăţii Timişoara şi bun prieten cu Doru Braia. Să fie acesta un răspuns al Politiei?

- Pentru ce am scris există probe. Faptele sînt chiar mai grave. Practic, in Timişoara instituţia Poliţiei nu funcţionează.

- Cum a luat prefectul decizia să suspende ziarul din 10 Ianuarie?

- La mitingul din 9 ianuarie, Iosif Costinaş, un vechi colaborator al securităţii, acum membru al Societăţii Timişoara, a incitat mulţimea să vină spre redacţie. Un grup de 2-300 de oameni au venit la Prefectură şi au cerut Interzicerea ziarului, tn redacţie au intrat, pentru a media un dialog, domnul Cârpanu, cit şi cîteva zeci de reprezentanţi ai mulţimii. Printre cei care agitau lumea se afla şi domnul ziarist Agarici, care conducea la un moment dat dialogul cu oamenii aceia înfierbîntaţi. El a propus să ieşim în stradă, să traversăm la prefectură.

- Care era subiectul dialogului? Desfiinţarea ziarului şi demisia mea.

- Aţi fost agresat?

- Da, în momentul cînd am traversat strada spre Prefectură...

- Cine a luat decizia suspendării ziarului?

- Dl. Cârpanu. A spus că nu trebuie să scoatem ziarul, căci altfel se compromite. Promisese celor din stradă interzicerea ziarului.    

- Totuşi, ziarul a ieşit...

- Da, în ediţie albă, distribuită gratuit. Cînd s-a dat la Televiziune comunicatul privind oprirea ziarului, s-au strîns mai mulţi cititori în jurul redacţiei, pentru a protesta împotriva acestei măsuri. De altfel a doua zi s-a format un comitet cetăţenesc pentru sprijinirea ziarului. Tipografii au trecut peste dispoziţia abuzivă a Prefecturii si au tipărit ziarul.

- In zilele următoare ziarul a ieşit normal?

- Da, vineri şi sîmbătă am avut ediţii obişnuite.

- Acum vă simţiţi in siguranţă?

- Deloc. Agresiunile continuă. Sîmbătă, secretarul general al redacţiei a fost atacat de cinci persoane. A fost lovit şi i s-a spus: "Mă, voi nu sfîrşiţi  bine". Nu e uşor să lucrăm în asemenea condiţii. Am simţit ca un mare ajutor moral solidaritatea ziariştilor din tară care au protestat împotriva o-pririi tipăririi Renaşterii Bănăţene. Mulţumesc în primul rînd ziarului"Libertatea" care a luat primul o poziţie limpede fată de actul abuziv.

DAN CONSTANTIN 
Lucian SIMION 

​Ziarul Libertatea din 14 ianuarie 1991 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire

TERORIŞTI ÎN PARLAMENT!

Nu ştiu cum a gândit dl. Marţian planificarea dezbaterii Legii fondului funciar atunci cind şi-a exprimat speranţa ca în cursul acestei săptămîni să se încheie discuţiile pe marginea proiectului. Spun asta pentru că, vineri, în ultima şedinţă a Adunării Deputaţilor, nu s-a votat nici un articol. Disputele prelungite s-au purtat pe seama amendamentelor propuse la articolele 29 şi 30. La momentul cind in sală mai erau prezenţi doar 207 deputaţi (din aproape 400) s-a considerat ca oportun să se întrerupă discuţiile despre Legea fondului funciar, mai ales că unii parlamentari şi-au exprimat dorinţa să ia cuvîntul şi despre alte probleme.
Dl. Petrişor Morar (GDC-Timiş) a adresat o interpelare Guvernului privind soarta anchetei despre acea fracţiune a armatei care totuşi a "tras" la Timişoara in decembrie 1989.
Citeva replici P.U.N.R. - U.D.M.R s-au consumat prin cuvintul reprezentanţilor acestor formaţiuni politice. Fiecare dintre ei a consemnat citeva incidente dintre români şi maghiari petrecute la Topliţa sau Braşov şi Făgăraş. Bineînţeles, unghiurile de vedere ale vorbitorilor au fost total opuse, dar in limitele calmului şi decenţei.
Reprezentantul romilor, dl. Gheorghe Răducanu a acuzat Televiziunea de o prezentare tendenţioasă şi cu precădere a infractorilor ţigani. "Trebuie să judecăm omul după fapte, nu după naţionalitate" - a spus domnia sa.
Dl. Petre Ţurlea l-a acuzat pe dl. Bălănescu (M.E.R.) de nepotism, avînd în vedere angajarea unor rude in aparatul tehnic al Camerei (unde salariile n-ar fi de ici de colo!). Dl. Bălănescu lipsea aşa că am "ratat" o replică interesantă.
Un moment care a captat atenţia forumului l-a constituit interpelarea către Guvern a d-lui Domokos Geza, care doreşte să afle cîţi terorişti, cite arme şi muniţie au fost capturate în timpul manevrelor militare din Transilvania din jurul Crăciunului, aşa cum a afirmat "România Mare-. Replica, uşor ilară, a venit imediat de la un reprezentant P.U.N.R. care a afirmat că dinsul este unul din terorişti, conform prezentării pe posturile Televiziunii Maghiare.

Răzvan MITROI

Voci din Senat

• VIDEOCLIP CU BUCLUC.
- Domnule Radu Câmpeanu, se vehiculează, in anumite cercuri, opinia că soţia dv., d-na Dina, ar fi avut un aport în realizarea controversatului videoclip difuzat in cadrul emisiunii "Azi, Opoziţia". Este real?
- Nimic adevărat. Soţia mea a fost plecată cu mine in Franţa, clipul vizionîndu-l ulterior tot amîndoi. Cred însă că răspunsul pe care l-am dat - considerat şi de ceilalţi membri ai PNL complet - a limpezit lucrurile. Acuzaţiile la adresa autorilor nu-şi au nici rost, nici justificare. S-a dat prea mare amploare unui incident ce trebuie considerat închis.

• TRAFIC CU BENZINĂ
- In intervenţia dv., d-le Teiu Păunescu, aţi atras atenţia asupra traficului care se face in prezent cu benzina şi motorina. Ce v-a determinat să interveniţi în acest sens de la tribuna Senatului?
- In drumurile mele spre casă, am putut destul de des observa acest fenomen sfidător: în parcări, fără nici un fel de teamă sau reţinere, se face ca într-o "ţară a nimănui", trafic de benzină. La fel se întimplă şi în judeţul meu, Olt. Am văzut cazuri cînd cisterne alimentează 4-5 maşini pe rînd. Este nevoie să fie luate măsuri imediate, să acţioneze atît Ministerul Resurselor - Departamentul Petrolului, cît şi organele de poliţie. Mai ales că se constată proliferarea fenomenului şi în cazul anvelopelor.

• REGRETE OPTIMISTE
- D-le senator Gherman, aţi avut în cursul şedinţei de joi o intervenţie mai puţin obişnuită: v-aţi cerut scuze. De ce?
- Am ridicat problema pericolului pierderii unor valori autentice ale patrimoniului naţional - e vorba de statuile create de Brâncuşi care au participat la expoziţia de la New York, fără o protecţie, consider eu suficientă, existînd riscul înstrăinării lor şi am cerut atunci sancţionarea celor ce riscă pierderea unor opere de artă unice. Sigur, intervenţia mea a fost făcută şi intr-o stare emoţională deosebită. După reîntoarcerea acestora în ţară m-am simţit obligat să-mi cer scuze public pentru o intervenţie determinată de raţiuni nu numai afective, din fericire, nejustificate. Îmi place să cred că în final luările noastre de poziţie, aparent nejustificate, ar fi constituit un factor util în readucerea acestor valori în ţară. 

• SECRETUL BURSELOR
- Aţi ridicat in Parlament, domnule Ion Vasile, problema acordării burselor în străinătate cerînd lămuriri Ministerului Culturii...
- Am pornit de la un caz concret, de la mine din judeţ : o fată din Buzău, după ce s-a prezentat la o serie de teste şi concursuri, a obţinut... o jumătate de bursă. Am solicitat Ministerului Culturii să aprobe fonduri pentru cealaltă jumătate (fără rezultat, însă) căci este necesar să formăm specialişti la cele mal bune şcoli. M-am confruntat ou cazuri asemănătoare şi în calitatea mea de preşedinte al Societăţii "Copiii Europei" care-şi propune să se ocupe de cei handicapaţi (dar şi de cei foarte dotaţi). Trebuie să intervenim mai ales că şi diaspora - cu care am avut cîteva contacte - s-a arătat dispusă să acorde ajutor.    

• OM BOGAT, OM SĂRAC
- Necesitatea unei declarări a averii făcută de parlamentari a constituit, d-le Gheorghe Dumitraşcu, o parte a recentei dv. interpelări. La cine şi la ce v-aţi referit?
- Doresc să lovesc in principii, nu în oameni. Ideea este că trăim intr-o epocă de transformări pe plan economic. Majoritatea parlamentarilor sînt săraci şi tentaţiile sînt mari. Cred că ar fi vorba, pe ici, pe colo, de ajutoare nu numai morale pentru formaţiuni politice sau apolitice. Reale sau nu, bănuielile m-au făcut să mă repet a treia oară în parlament: declararea, pe cuvint, a averilor este un scut în plus de apărare a parlamentului şi parlamentarilor în faţa unor insinuări sau atacuri din afară. Oamenii sînt oameni, chiar dacă fac parte din partidul majoritar sau opoziţie. Am făcut-o cu gîndul cinstit de a proteja această instituţie, stîlp de apărare a democraţiei.

REPLICA ZILEI DE VINERI:
"La ţară, cu toate că am 10 clase, tot «domnule» îmi spun" (Domnul Dan Iosif către domnul Ilie Valer)

Neli LUCHIAN

Presa acum 50 de ani

• MlINE SEARA, marţi, exerciţii de stingerea completă a luminii în Capitală" • INAUGURAREA Serviciului de asistentă medicală al centrului studenţesc Bucureşti • REÎNFIINŢAREA Şcoalei de aviaţie "Mircea Cantacuzino" care, printr-un comunicat al d-lui Horia Sima, "râmîne singura scoală de aviaţie legionară" • VIOLENTE ATACURI aIe presei bulgare împotriva Angliei, pe care o acuză de "dezlănţuirea războiului numai în scopul menţinerii egemoniei britanice în lume" • ZIARUL "ACŢIUNEA" publică "O pagină din istoria Ardealului: Mişcarea Memorandistă" din care spicuim: "Românii din Ardeal" au dus luptă neîntreruptă contra stăpînirii maghiare (...) Ungurii, deşi ca stăpînitori au avut în mîini întreg aparatul de stat s-au făcut vinovaţi de cele mai mari fărădelegi, au falsificat adevărul, au corupt, au săvîrşit nedreptăţi şi silnicii, au călcat principiile omeniei şi ale civilizaţiei (...) Mişcarea memoramdistă îşi are originea apropiată in dualismul austro-ungar introdus in 1867. Acest act, prin care românii din Ardeal au trecut sub regimul bunului plac al Budapestei, a avut forma şi valoarea unei sentinţe date fără să se respecte voinţa şi drepturile poporului românesc (...). Memorandul (adoptat la Sibiu, in 20 ianuarie 1892) proclamă nelegalitatea dietei din Cluj de Ia 1863, care votase unirea Ardealului cu Ungaria, exprimă profunda nemulţumire a poporului fată de regimul maghiar, dovedeşte punct cu punct nedreptăţile comise de guvernul de la Budapesta şi în concluzie declară că poporul român nu mai poate suporta stăpînirea maghiară" • LA CE AR PUTEA FI ÎNTREBUINŢAT CAZINOUL DIN CONSTANTA. O propunere în legătură cu Muzeul regional al Dobrogei • "ARUNCATA DE UNGURI PESTE GRANIŢA, o bătrînă a murit din cauza frigului. Cadavrul ei a fost descoperit In apropierea Ara-dului" • GLORIOSUL MAREŞAL. "Algeria întreagă venerează pe şeful statului francez, gloriosul mareşal Petain, nu numai pentru că el personifică în ochii ei Franţa, dar şi pentru că simbolizează unitatea şi integritatea Imperiului" a transmis Havas de la încheierea Comisiei financiare a Algeriei • IN ITALIA se fac "reuşite încercări cu un avion alimentat cu gazogen" • APROVIZIONAREA CAPITALEI cu untdelemn; se menţionează magazinele respective • POLITICA EXTERNĂ A TURCIEI nu va fl modificată, afirmă preşedintele de consiliu, d. Saydam • ALŢI EVREI concediaţi din întreprinderi • VISCOL puternic în Spania • "POPOLO DI ROMA" scria despre "influenta binefăcătoare a Axei în dirijarea Industriei româneşti"    

Rubrică realizată de Ion BUTNARU

​Ziarul Libertatea din 14 ianuarie 1991 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire

După întâlnirile la nivel înalt din Pakistan, 

Preşedintele României începe astăzi vizita oficială în R.P. Chineză    

Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a sosit duminică Ia Islamabad pentru o scurtă vizită la inviţaţia preşedintelui Pakistanului, Ghulum Ishaq Han. În cursul vizitei s-au desfăşurat convorbiri cu şeful statului pakistanez şi cu primul ministru Nawaz Sharif. Au fost examinate posibilităţile de amplificare a schimburilor bilaterale şi aspecte ale situaţiei internaţionale actuale. 
Astăzi, preşedintele României, dl. Ion Iliescu începe o vizită oficială în China la invitaţia preşedintelui R. P. Chineze.

Privitor la întrebările trimise de ziarul "LIBERTATEA" in legătură cu "criza din Golf", vă răspund următoarele:
Irak trebuie să-şi retragă armata din Kuweit, care este un stat suveran, ocupat de Irak, fără nici o provocare. Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis asupra unei anume proceduri care trebuie aplicată.
Nu există nici un fel de legătură cu problema palestiniană. Malul de Vest şi Gaza nu au fost niciodată un stat independent, iar Israelul le-a ocupat ca reacţie la atacul lansat de Egipt, Siria şi Iordania, în iunie 1967.
Reglementarea acestei chestiuni trebuie negociată între Israel şi palestinieni, după cum a propus în initiativa de Pace, dl. prim-ministru Y. Shamir, în mai 1989).

Zvi MAZEL, ambasador al Statului Israel

Ultima oră • Ultima oră

BILANŢ

După două zile de "veghe civică" urmată de marşuri paşnice şi de ocupări ale Pieţei Universităţii, primăria mucipiului Bucureşti a înregistrat următorul bilanţ: blocarea circulaţiei cu diverse obiecte, distrugerea amenajărilor din jurul Troiţei Eroilor; spargerea a 7 jardiniere; avarierea a două troleibuze. Separat, la ADAS s-au prezentat 12 posesori de autoturisme ale căror vehicule - au suferit diverse avarii, de la spargerea parbrizelor, la deteriorarea caroseriilor. Inventarul continuă - inclusiv cel al persoanelor reţinute.
In Piaţa Revoluţiei din Capitală s-au adunat duminică după-amiază, pentru a treia zi consecutiv mii de bucureştenii pentru a participa la "veghea de solidaritate‘-organizată de Alianţa Civică in spritul acţiunilor revendicative din Timişoara.
Ca şi în zilele precedente, participanţii au scandaţi lozinci antiprezidenţiale şi antiguvernamentale, precum şi în favoarea ex-regelui Mihai.
In deschiderea mitingului, la ora 15,00, s-a dat citire unui mesaj al Comitetului cetăţenesc din municipiul Timişoara către ţară, în care se cere, printre altele, demisia preşedintelui Ion Iliescu şi a guvernului României, stabilirea adevărului despre teroriştii care au tras în populaţie în timpul revoluţiei din decembrie 1989, continuarea activităţii CADA, reactivarea unor ofiţeri trecuţi în rezervă, demiterea conducerii RTV.
Manifestanţii au format o coloană ce s-a îndreptat apoi spre Televiziune, unde au avut loc acte de violenţă. Seara, grupe de demonstranţi au ocupat Piaţa Universităţii, aruncînd cu stidle incendiare şi pietre în forţele de ordine.