Remember 22 decembrie 1990 - Presa acum 30 de ani

Share
Care erau subiectele zilei în urmă cu trei decenii, în 1990

 

Ziarul Libertatea din 22 decembrie 1990 pag. 1-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 22 decembrie 1990 pag. a 2-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 22 decembrie 1990 pag. a 3-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 22 decembrie 1990 pag. a 4-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 22 decembrie 1990 pag. a 5-a ► Click pe imagine pentru mărire 

Ziarul Libertatea din 22 decembrie 1990 pag. a 6-a ► Click pe imagine pentru mărire 

 

Primele ore ale "Libertăţii"

"Libertatea" s-a născut, odată cu sentimentul pe care l-a generat Revoluţia, în ajun de Crăciun. Un Crăciun însîngerat, cum n-au mai cunoscut aceste locuri de multă, foarte multă vreme. A trecut de atunci un an, un an in care "Libertatea" n-a încetat să poarte spre dumneavoastră, cititorii ei, mesajul său de adevăr - şi speranţă. Este un fericit prilej de a rememora, în cîteva rînduri, modul în care s-a născut primul ziar liber al Revoluţiei române...

Încă de la mitingul din 21, o parte a redactorilor noştri s-a aflat în mijlocul manifestanţilor, rămînînd alături de ei pînă cînd represiunea brutală şi-a spus cuvîntul lichidînd acea insulă de eroism de la Universitate... A doua zi am fost printre manifestanţi al căror fluviu viu s-a revărsat, dinspre toate colţurile oraşului, spre inima lui. Fotoreporterii noştri au prins primele imagini ale "fugii" - înălţarea elicopterului de pe acoperişul C.C.-ului. Apoi, in atmosfera aceea incredibilă, de entuziasm amestecat cu teamă şi speranţă, ne-am intilnit la redacţie. Pentru noi toţi era clar un singur lucru: ziarul trebuie să apară. Dar ce ziar? De din stradă, din hora încinsă în mijlocul străzii, oamenii ne strigau: "Vrem ziarul, vrem ziarul!" "Victoria!" - a spus o voce. "Libertatea!" a strigat o alta, însoţită apoi, în cor, de scandarea ce a măcinat parcă rezistenţa opresorilor. Ziarul acesta, primul ziar al Revoluţiei, nu putea purta alt nume, decît acela de "Libertatea". Şi l-a purtat. Un coleg mai meticulos, a întocmit atunci un jurnal. În care regăsim: 22 decembrie 1989. Ora 12,30: colectivul hotărăşte, cu orice risc (şi cîte riscuri nu existau oare, în acel moment în care, deşi dictatorul plecase, nimeni nu ştia dacă nu cumva se va mai putea întoarce!) editarea unui ziar închinat Revoluţiei; ora 12,45: încep să-şi scrie articolele cei întorşi din inima oraşului; ora 13: este validat titlul ziarului: LIBERTATEA!; ora 13,35: primele manuscrise sint trimise în tipografie: ora 14,15 - televiziunea anunţă că peste cîteva ore va apărea primul ziar liber al Revoluţiei! Anunţul era însoţit de urale; ora 14,40: începe paginarea - fără machetă, dar cu dorinţa de a fi cît mai convingător şi cît mai repede finisat; ora 15,20: prima ramă e gata de calandru; ora 15,45: este gata şi ultima ramă; ora 16,15: este echipată prima rolă a rotativei; ora 16,25: primul exemplar vede lumina tiparului; ora 16,40: de la balconul redacţiei, în Brezoianu, "Libertatea" zboară ca o pasăre albă spre miile de mîini întinse spre ea... În acea primă zi, întregul tiraj - gratuit - a fost difuzat, în toate colţurile oraşului, de către cei care i-au dat naştere: redactori, tipografi, oameni obişnuiţi...

LIBERTATEA s-a născut! Trăiască LIBERTATEA!

Ziarul Libertatea din 22 decembrie 1990 pag. a 7-a ► Click pe imagine pentru mărire 

 

Ziarul Libertatea din 22 decembrie 1990 pag. a 8-a ► Click pe imagine pentru mărire 

 

OPT ZILE DINTR-UN AN

LIBERTATEA  - numărul 1 - 22 decembrie 1989. 

■ Primul ziar liber al Revoluţiei Române. Fotodocumentul se află chiar în "inima" Suplimentului.

LIBERTATEA numărul 2, sîmbătă 23 decembrie 1989 

■ Pe prima pagină - "Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale"; "Cetăţeni şi cetăţene. Trăim un moment istoric. Clanul Ceauşeseu care a dus ţara la dezastru a fost eliminat de la putere. Cu toţii ştim şi recunoaştem că victoria de care se bucură întreaga ţară este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate naţionalităţile şi, în primul rând al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu preţul sângelui sentimentul demnităţii naţionale. Un merit deosebit îl au cei care ani de zile şi-au pus în pericol şi viaţa, protestând împotriva tiraniei. Se deschide o pagină nouă în viaţa politică şi economică a României" ■ Editorialul "Să învăţăm" avansează o supoziţie politică: "Aceste gloanţe care se aud aici, în inima Capitalei sînt cele mai mici dintre dificultăţile pe care le vom avea de întâmpinat. Pentru că sînt trecătoare. Chiar dacă tragice, ele nu mai pot opri şuvoiul luminii, ele nu mai pot întoarce nimic in bezna subpămintului. Avem însă de învăţat lucruri fireşti şi, pentru că fireşti, extraordinare. Avem de învăţat organizarea respectului faţă de noi înşine, faţă de cei ce ne înconjoară, faţă de demnitatea omului, faţă de adevărul că nimic nu este mai important decât libertatea fiinţei umane" (Stelian Moţiu) ■ Liviu Nistor surprinde câteva "Fotografii pentru istorie", Sorin Roşea Stănescu şi Horia Tabacu redau atmosfera de la etajul I al Palatului Consiliului Frontului Salvarii Naţionale" ■ Reportaje din diferite colţuri ale Capitalei aflate acum, sub teroare, semnate de Eugen Eftimiu, Val Voiculescu, Victor Constantinescu, Nely Papuc, Romeo Groapă, Florin Rădulescu-Botică, Ileana Coman ■ Mircea Popa scriitor: Libertatea în legaIitate -"Iată, primul număr al "Libertaţii" se află sud ochii dumneavoastră redactat de un colectiv de ziarişti care au răspuns primii la imperativele orelor pe care le trăieşte ţara. Imprimată intr-o topografie legală, exprimând aspiraţiile legitime ale poporului, valorile Iui autentice" • În "Noaptea în care nu s-a întîmplat nimic", un martor ocular - Octavian Andronic - face primul film al orelor care au precedat ridicarea în masă a populaţiei Bucurestiului ■ "BUCURESTI CAPITALA ZILEI" - Washington, Statele Unite împărtăşesc bucuria poporului român". Budapesta - "Calea spre apropierea firească dintre români şi unguri". Sofia - "Ne plecăm în faţa memoriei celor care au murit pentru libertatea României". Paris - "Rezistenţa armatei şi poporului român".

LIBERTATEA, numărul 3, luni, 25 decembrie 1989. 

■ "Bun venit lui Moş Crăciun! Moş Gerilă, cel care ne-a adus frigul în case şi in suflete a plecat pentru totdeauna!" • Comunicat al Consiliului Frontului Salvării Naţionale - prin care se hotărăşte adoptarea unor măsuri excepţionale "imperios necesare momentului" ■ "Zi de sărbătoare" - Am văzut în aceste zile minunate, extraordinare mărturii ale solidarităţii. Să credem că vremurile care vin vor fi posibile, vor fi mai bune - întîi de toate - prin asanarea rapidă a tablei de valori umane, aşa de izbită de tiranie... şi despotism" ■ "Nu mai avem flori la arme. Se trage mult, ţevile se încing şi florile mor. Mor oameni nevinovaţi: victime ale fanatismului orb, mor învingători" - maior Nicolae Dolghin ■ "În bradul de Crăciun - banderola Tricolorului" ■ "Dictatorul şi planetele" ■ Apar primele caricaturi - "Citeva dintre feţele celui mai odios autor de umor negru - desene de Ando ■ "Un sistem bolnav a fost şters de pe suprafaţa pământului" - ştiri preluate de la agenţiile internaţionale de presă - transmise din Moscova, Viena, Stockholm, Washington, Tokio, Paris, Otawa ■ "O baie de sânge pentru care cuvântul grozăvie e prea palid" - "Berlin ner Zeitung".

"LIBERTATEA" nr. 4, marţi, 26 decembrie 1989 

■ Comunicat al Consiliului Frontului Salvării Naţionale ■ "Luni, 25 decembrie 1989 a avut loc procesul lui Nicolae Ceauşescu şi al Elenei Ceauşescu în faţa Tribunalului Militar extraordinar". Sînt enunţate capetele de acuzare. "Pentru aceste crime grave săvârşite împotriva poporului român şi a României, inculpaţii Nicolae Ceauşescu şi Elena Ceauşescu au fost condamnaţi la moarte şi confiscarea averii. Sentinţa a rămas definitivă şi a fost executată ■ "Luminări în pomul primului nostru Crăciun": "O torţă de recunoştinţă pentru cei care şi astăzi în unele zone ale Cetăţii, înroşesc cu văpaia sîngelui lor caldarâmul oraşului" (Aurel Ghimpu) ■ Programul Sindicatului Liber al Ziariştilor din Bucureşti: "Adunarea în cadrul căreia vor fi alese organele de conducere va avea loc joi orele 12 la sediul "Libertăţii" ■ O "Confesiune" a profesorului Ion Necula: "Dar au venit ziua şi noaptea de 21-22 decembrie 1989, cînd am îngenuncheat împreună pe asfaltul bulevardului Bălcescu în faţa trupelor de intervenţie, declarând că murim, dar nu plecăm. Noaptea am făcut-o împreună sub aceleaşi focuri de arme automate şi de grenade cu gaze lacrimogene. Cînd mă sufocam şi ochii mei aproape că nu mai vedeau nimic, vă vedeam pe voi, mesageri ai acestui popor, în picioare, cu braţele larg deschise: in faţa tancurilor care se puneau în mişcare şi a flăcărilor de la incendiile izbucnite din maşinile care ardeau: Nu plecăm!" •"Printre gloanţe". "Dinspre cartierul Tineretului coloană de tineri se îndreap ta spre centru. Mă prinde in vîrtejul ei. Ne ajung din urmă două amfibii cu mitraliere deasupra. Opresc. Sărim pe caroserie cit putem. De mine se ţineau două adolescente blonde având fiecare în câte o mină plase cu pâini. Am reuşit să aflu doar că se numeau Violeta şi Leti (probabil de la Letitia) şi că locuiesc pe Lânăriei. Nici nu stiu cum cot la cot cu militarii, ne-am trezit în apropierea Pieţei Palatului. Aici momentele de entuziasm alternau cu încordarea, cu starea de luptă pe care ţi-o crea şuieratul gloanţelor, cu încrederea în izbândă" - (Vasile Groza) ■ "Sintem cu voi fraţi români". Mesaje de sprijin si solidaritate din Sofia, Budapesta, Moscova, Cairo, Londra, Oslo.

LIBERTATEA nr. 5. Miercuri, 27 decembrie 1989 

■ "Lege privind abrogarea unor legi decrete şi alte acte normative". Sint abrogate, printr-un articol unic, 13 legi, decrete şi alte acte normative. Semnează - Consiliul Frontului Salvării Naţionale ■ "Preţul Libertăţii" ■ "Sfârşitul barbariei" ■ "Profesia de ziarist" ■ "Guvernul funcţionează" ■ "Pentru căldură şi lumină" ■"Noiembrie, ultimul bal" "Doamne, nu-i odihni în pace" ■ "Acumulare pentru crimă" ■ "Pentru martirii noştri" "Dialog pe treptele redacţiei" ,,Măsuri pentru o cit mai bună aprovizionare a Capitalei" ■ "O dimineaţă ca toate celelalte?" ■ Sub fotografia de pe prima pagină a ziarului, care apare pentru prima dată în format mare, înfăţişînd un soldat îngenuncheat în faţa unei bălţi de sânge, înconjurată de buchete de flori: "Aici, in locurile Bucureştiului - din nefericire, atâtea şi atâtea - unde s-a murit pentru libertate, opreşte-te, române! Reculege-te, varsă o lacrimă pentru sângele tânăr, ce a făcut victoria Revoluţiei şi, apoi, ridică fruntea" ■ Corespondenţele din Varşovia, Sofia, Buenos Aires, Otawa, Bogota, Madrid - "Frontul Salvării Naţionale, unicul organ competent ce poate reprezenta România" ■ "Poporul român se adresează cu încredere şi prietenie poporului ungar" ■ "Libia dezminte participarea libienilor la actualele evenimente din România" ■ "O ţară în Europa, o ţară in lume" ■ Vicente Valles, TV Madrid: ,,Poporul are puterea, iar armata e cu poporul, e libertate e democraţie, cucerite intr-un chip nou românesc" ■ Responsabil de număr Val. Voiculescu, realizatorul paginii externe Emil Jurcă, secretar de redacţie - Vasile Apolozan.

"LIBERTATEA" nr. 6, joi 28, decembrie, 1989. 

■ Azi - "Dimineaţă, pe Ştirbei Voda un transportor blindat înarmat pină în dinţi a oprit la semafor dând prioritate oamenilor" ■ "Gindindu-ne la copiii revoluţiei să ne amintim de dascăli. "Să ne aducem aminte cu smerenie de marii dascăli ai neamului nostru, de Creangă, de maiestuosul Iorga, şi să încercăm din tot sufletul să închidem să alinăm rănile acestor generaţii pe nedrept condamnate să fie victime culturale" (Sorin Roşca Stănescu) ■ "Uimire în ochi de copil": "Sînt mama, am fost alături de cei care prin voinţa lor aii ridicat baricade de trupuri: împotriva celor care, incă se mai impotriveau ordinii fireşti, a lumii. Mi-am privit copiii, in ai căror ochi plini de mirare se citeau întrebări Cea mică, prea mica pentru a inţelege ce se petrece, a rostit un singur cuvant - "ham". Într-adevăr, acest "ham", reprezenta in ochii noştri, simbolic bineînţeles, un ciine care muşca, muşca cu înverşunare din trupuri calde pline de viaţă şi dorinţă". (Carmen Piţi) ■ "Fizica mişcării sociale" "Neruşinarea, incompetenţa fără perdea" ■ "Documentar: de la Paris la... Phenian" ■ "SOS-CULTURA! ■ Valorile patrimoniului naţional care aparţin acum poporului, trebuie puse acum în siguranţă" ■ "Cum a fost capturat "Prinţişorul" ■ "Convorbire telefonică Gorbaciov - Iliescu" ■ "Natura insăşi e cu noi" ■ "Sfîrşitul însângerat, dar triumfător, al Revoluţiei Române încheie unul din cei mai remarcabili ani din istoria Europei". Londra: "Românii au răsturnat o tiranie". Sofia: "Bucureştiul radiază de fericire". Ankara: "Prima apariţie în presa românească liberă: ziarul "Libertatea". Moscova:     "Eliminarea ultimului stalinist de pe continent" ■ "A sosit primul transport de geamuri de la Scăieni pentru populaţie" ■ "Noutăţi de la Ministerul Educaţiei şi Învăţământului" ■ "Publicim în continuare apelurile familiilor celor dispăruţi: Tudor Nicolae (23 ani), plecat de acasă luni, 25 decembrie, spre centru. Telefon: 17.98.60; Calotă Victor Gabriel (19 ani, 1,70 m) plecat de vineri telefon 83.33.70; Cireş Marian (17 ani elev). Plecat spre Televiziune, Telefon 75.60.71 ■ "Un frate al odiosului dictator crede că poate scăpa de judecată" ■ "Confreria dictatorilor" ■ Principiul dominoului" - desen de Ando • Responsabili de număr: Mihai Bărbulescu; realizaţcrul paginii externe Emil Jurcă; secretar de redacţie Vasile Biriş

"LIBERTATEA" nr. 7, vineri 29 decembrie, 1983 

■ "Decret-lege privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a Consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale" ■ "Ei nu mai sânt" - "Au rămas luminările şi florile recunoştinţei; Au rămas în veşnicia amintirii neamului" - fotografia de pe prima pagină - un pervaz plin de flori şi lumânări ■ "Spre ordinea speranţei" • "Aprovizionarea populaţiei oraşului se desfăşoară în condiţii tot mai bune" ■ "Poliţia municipală la datorie" ■ "Se şterg urmele trecutului, se naşte o viaţă nouă" ■ "Concertul n-a mai avut loc" ■ "Tranşeele artei" ■ "Tort pentru tanchişti" ■ "Ştiaţi că Ceauşeseu vă vindea copiii?" ■ "Un brad, ultimul brad pentru Violeta Brad" ■ "Suspiciunea - cel mai perfid adversar al sportivilor!" ■ "Continuăm să publicăm solicitări de la familiile celor dispăruţi în zilele precedente: Bucşa Dragoş (22 ani înalt, blond) îmbrăcat în uniforma gărzilor patriotice, muncitor la IMUC) nu a mai sunat la familie de o săptămână. Era la Televiziune - telefon 82.17.29.; Bunga Laszlo, militar în termen. Colegii sînt rugatî să sune la telefon 69.22.31 ■ "Carpul neînsufleţit al generalului de armată Vasile Milea se află depus la Academia Militară" ■ "Naţiunile lumii salută şi sprijină revoluţia română": -Sintem cu voi, frâţi. români!" - corespondenţă din Chişinău ■ "Crâncenul târan a însângerat ţara Mâoriţei ucigând oamenii dornici de libertate şi demnitate" - ecouri din Paris, Roma, Washington, Helsinki ■ Emoţionante mărturii ale adevăratei solidarităţi umane" ■ Tunis: Declaraţii adjunctului secretarului general al Ligii Arabe: "Adnan Omran a spus totodată, ambisadoru-lui român că noile schimburi din România sint respectate de guvernele arabe, deoarece aceste schimbări au fost iniţiale de poporul român însuşi"! ■ Viena: "Cu ştreangul de gât". "Marin Ceauşeseu, fratele dictatorului executat, s-a spînzurat la Viena - transmite agenţia APA, citind surse ale poliţiei austriece" ■ "Era mic, dădea din mină, şi-avea patru la română!" (zicala studenţimii române, pe care, publicînd-o astăzi a trebuit să o trecem la timpul trecut) - explicaţie sub o caricatură de Ando. ■ "în atenţia cititorilor nertri” - "Aşteptăm din partea cititorilor noştri opinii in legătură cu ceea ce-şi doresc să găsească in coloanele ziarului în vederea configurării, unui profil in deplină concordanţă cu ceea ce le datorăm" ■ Un erou ai Revoluţiei - generalul Vasile Milea ■ "Viaţa oraşului in parametrii normali - programul unităţilor comerciale, serviciilor dispeceratelor de urgenţă" ■ "Cum a vrut să fugă Ceauşescu". "Ne sună la redacţie Nicolae Deca, din Bucureşti. Iată ca ne declară: In ziua de 22 decembrie veneam pe şoseaua veche spre Bucureşti. In dreptul drumului care duce spre aeroportul militar Boteni, un tip înalt, cu haină cenuşie şi aparat de transmisie dintre acele care au miliţienii m-a oprit. Ulterior aveam, să aflu că este Ivan Marian, originar din comuna Petreşti şi care apărea întotdeauna la televizor în spatele Elenei Ceauşeseu preluând florile, care "cu aleasă gratitudine" i se ofereau la diverse manifestaţii. El mi i-a arătat. Erau lingă un elicopter..." (Ileana Coman, Arghiriţa Ciobanu) ■ "În serviciul activ al revoluţiei. Aviaţia militară Ia datorie" ■ "La Mulţi Ani, cu sănătate!/Să vă dea Domnul tot ce doriţi/Zile senine şi fericite/La mulţi ani să trăiţi" ■ "La IMUC - opţiune muncitorească: Utilaje pentru industria alimentară, nu porţi pentru satrap" ■ Azi: "De la Inspectoratul general al Poliţiei: Datorită căderilor abundente de zăpadă şi condiţiilor grele de trafic, circulaţia autoturismelor proprietate personală nu se interzice. Şoferii sînt invitaţi să judece dacă e cazul să pornească la drum ■ "Am venit să dăm o mină de ajutor Capitalei" ■ "Tir de rachetă spre grădiniţă" ■ "Sînt dispăruţi: Romanici Sorina (13 ani, 1,74 m). A venit din Vălenii de Munte cu o maşină cu ajutoare pentru Capitală. De o săptămână nu se mai ştie nimic despre ea, telefon: 30 727 972 şi 816676; Dumitrescu Geta. (Drumul Taberei 99). Este înştiinţată că tatăl ei a decedat şi că este aşteptată de familie. Telefon 46.97.31; Butuza Sergiu (22 ani, jud. Sălaj) a venit spre Bucureşti cu o delegaţie de tineri. Telefon 20120/996 ■ "Mitologie XX - şansă pierdută a tribului Liru-Iiru" - Foileton ■ Corespondenţe externe: Moscova: "Bucureşti. S-a instalat liniştea". Budapesta: "Revoluţia română va contribui Ia dezvoltarea vieţii spirituale şi la unitatea românilor care trăiesc in toate colţurile lumii". Paris: "Un regim despotic, odios." Viena: "Fratele sinucigaş al satrapului, era şi spion" ■ "Am început anul acesta - cel mai extraordinar din viaţa noastră - sub semnul barbariei care ne-a umilit atâta amar de ani. îl încheiem în LIBERTATE. Iertaţi-ne dragi cititori, pentru faptul că adesea barbaria s-a exprimat şi prin noi. Mîntuirea va veni din voinţa de a ne pune necondiţionat în slujba libertăţii, a Adevărului." Responsabil de număr - Eugen Comarnescu; realizatorul paginii externe - Emil Jurcă, secretar de redacţie - Adrian Bobu.
TRĂIASCĂ REVOLUŢIA! TRĂIASCĂ ROMÂNIA!

• LA MULŢI ANI - sub un desen simplu cu un glob de o creangă de brad.