Adrian Năstase despre normalitate, tranziţie, Băsescu, remaniere...

Declaraţiile acordate de către preşedintele PSD, Adrian Năstase, posturilor de televiziune Antena 1, TVR1, Realitatea TV, PRO TV şi postului de radio România Actualităţi la sfârşitul lucrărilor Consiliului Naţional al PSD Palatul Parlamentului, 12 octombrie 2002 Reporter: Antena 1: Domnule prim-ministru, Consiliul Naţional a hotărât
să se facă o remaniere guvernamentală? Ce ne puteţi spune despre acest lucru şi ce ministere vizează?

Dl. Adrian Năstase: Daţi-mi voie să exprim mai bine hotărârea
Consiliului Naţional. Biroul Executiv a primit mandatul să examineze
posibilitatea unei restructurări a configuraţiei Guvernului şi,
eventual, realizarea unei remanieri pe această bază. Este vorba de un
proces de reflecţie pe care va trebui să-l facem la sfârşitul acestui
an-începutul anului viitor, pentru a adapta mai bine echipa
guvernamentală la noua etapă în care vom intra. Nu aş vrea, deocamdată,
să fac speculaţii în legătură cu eventuale domenii sau eventuale
persoane. Este, însă, o nevoie pe care o înţelegem cu toţii şi care
înseamnă nevoia de performanţă guvernamentală, în condiţii schimbate.

Reporter: Eventual, această remaniere presupune modificarea
componenţei Guvernului potrivit noilor realităţi?

Dl. Adrian Năstase: Nu, nu am discutat despre o modificare a
configuraţiei Guvernului. Realităţile actuale ne fac să rămânem în
continuare pe această formulă de guvernare complexă în care PSD şi PUR
asigură echipa guvernamentală şi eu cred că, deocamdată, în condiţiile
protocolului pe care îl avem cu UDMR, de sprijin parlamentar,
deocamdată, nu există raţiuni speciale pentru a gândi o altă formulă din
punct de vedere politic. Este vorba mai curând de o chestiune
profesională, prin care încercăm să vedem direcţiile în care echipele
noastre guvernamentale vor putea să fie îmbunătăţite.

Reporter (TVR 1): Domnule preşedinte, ce ne puteţi spune despre
strategia PSD privind pregătirea alegerilor locale, parlamentare şi
prezidenţiale?

Dl. Adrian Năstase: Strategia noastră electorală începe să
prindă contur. Deocamdată, am lansat o discuţie despre nevoia unei
strategii coerente. Am pornit de la necesitatea întăririi echipelor
actuale şi, în primul rând, de la necesitatea modernizării şi chiar
redefinirii ideologice sau, mai bine zis, a modernizării programului
politic ca fundament al guvernării actuale şi ca fundament al orientării
politice a partidului în viitor. De asemenea, am făcut o analiză atentă
a sondajelor de opinie şi încercăm să formăm, la nivelul Delegaţiei
Permanente, echipa care se va ocupa în următorii ani de alegerile
locale, parlamentare şi prezidenţiale, căutând elementele tactice
necesare şi, în acelaşi timp, concentrându-ne pe ceea ce înseamnă în
momentul de faţă alegerea celor mai buni candidaţi pentru diferite
niveluri la care aceştia vor fi angajaţi în competiţie.

Reporter: Ce puteţi să ne spuneţi în legătură cu finalizarea
tranziţiei?

Dl. Adrian Năstase: Tranziţia este un fel de cutie neagră în
care fiecare a pus ce a găsit sau ceea ce s-a impus din afară în anumite
momente, sintagme de diferite feluri, cuvinte traduse sau nu în
româneşte. Tranziţia a fost o perioadă de experimente şi o perioadă în
care ştiam că plecăm dinspre societatea de tip comunist spre altceva,
care este, sperăm, un capitalism modern, dar cu o componentă socială cât
mai pronunţată. Din acest punct de vedere, ţinând seama şi de faptul că
tranziţia a însemnat de foarte multe ori diferite feluri de excese, atât
în plan politic, cât şi în plan economic, niveluri de inflaţie foarte
ridicate sau un număr foarte ridicat de partide, toate aceste lucruri
trebuie să ducă spre ceea ce este specific societăţilor moderne europene
în acest moment. De aceea, noi sperăm că prin parcurgerea unor etape în
perioada care urmează, în special includerea României în NATO şi, în mod
deosebit, semnarea acordului nostru de asociere cu Uniunea Europeană în
2004, la acel moment vom putea, eventual, să considerăm că această
perioadă de tranziţie se va fi încheiat şi vom putea intra într-o
perioadă mai bine definită, o perioadă de normalitate cu procese
economice, procesele politice, procesele sociale asemănătoare cu cele
din Europa occidentală.

Reporter: Domnule preşedinte, care a fost scopul acestei strategii
electorale foarte, foarte largi?

Dl. Adrian Năstase: Strategia electorală trebuie gândită şi
trebuie aplicată cu mai mult timp înainte, pentru că aici este vorba nu
atât de mesajele ca atare, care pot fi adaptate la campania electorală
în ultimele luni, dar este vorba de pregătirea candidaţilor. Noi intrăm
în alegeri locale, practic, în primăvara lui 2004. Pentru alegerile
locale mai avem un an şi jumătate. Este important pentru noi să facem
evaluări la nivelul fiecărei localităţi, este important pentru noi să ne
gândim de pe acum la candidaţii pe care îi vom pregăti, pe care îi vom
propune în fiecare localitate şi acest lucru nu poate fi realizat decât
în condiţiile în care ei îşi pot prezenta anumite programe, anumite idei
şi doar în măsura în care pot să aibă o vizibilitate suficient de mare
şi o notorietate suficientă pentru a se prezenta în alegeri.
Este nevoie de o comisie de strategie electorală care, la nivel
local, să stabilească cu colegii din organizaţiile noastre ce este de
făcut pe fiecare dintre direcţiile respective. Avem experienţa din
mandatul anterior. Şi atunci, îmi aduc aminte, am fost preşedintele
acestei comisii de strategie electorală şi am pornit această activitate,
care presupune nenumărate etape intermediare, cu mai mult de doi ani
înainte de alegeri,.

Reporter: Pentru că aţi vorbit de normalitate, v-aş întreba cum
credeţi că România ar putea ajunge la un nivel suficient de puternic,
astfel încât Guvernul să nu mai fie nevoit să elaboreze programe sociale
de tip antisărăcie sau cornul cu lapte, astfel încât oamenii, cetăţenii
să nu mai aibă nevoie de astfel de programe?

Dl. Adrian Năstase: În mod evident, conceptul de normalitate
aici este o metaforă pentru o situaţie de siguranţă asigurată din punct
de vedere al standardului de viaţă sau din punct de vedere al
condiţiilor politice. Termenul trebuie corelat cu cel de tranziţie, care
înseamnă suma algebrică a tuturor experimentelor de după Revoluţie şi
care nu au presupus un drum direct, ci un drum şerpuit, un drum în
zig-zag din punct de vedere economic, politic şi social. De aceea,
într-un fel, privind în urmă la aceşti ani, am observat trecerea de la
situaţia politică cu un partid la situaţia politică cu două sute de
partide, trecerea de la o perioadă fără inflaţie la o perioadă în care
inflaţia era de peste 1000%. În momentul în care ajungem la ceea ce
este, până la urmă, definit de către Uniunea Europeană sub formula de
economie de piaţă funcţională, cu nivel de inflaţie sub 10%, dacă
adăugăm funcţionarea valabilă a principiilor, mai ales a principiilor în
condiţii de stabilitate politică, dacă un nivel de bază mai ridicat
pentru standardul de viaţă, probabil că atunci vom avea o imagine mai
clară despre modelul sau situaţia pe care o dorim realizată şi pe care
eu o proiectez mai curând la nivelul anului 2004, în momentul când trei
obiective majore ale românilor - eliminarea vizelor, intrarea în NATO şi
semnarea Acordului cu Uniunea Europeană - se vor fi împlinit. Şi cred că
avem nevoie de asemenea momente intermediare, aşa cum ne propunem anul
2007 pentru aderarea la Uniunea Europeană. În definitiv, unii ar putea
să întrebe de ce 2007, de ce nu 2008? În definitiv, întrebarea este
legitimă, de ce nu 2008 sau 2006? Însă, în momentul în care stabilim
aceste etape, ne motivăm pentru îndeplinirea obiectivelor intermediare.
La fel de important cred că este să procedăm şi în ceea ce
priveşte această viziune modernă pe care o propunem pentru societatea
românească.

Reporter PRO TV: Domnule preşedinte, ce părere aveţi de intenţia
domnului Băsescu de a face o alianţă cu PNL?

Dl. Adrian Năstase: Întrebaţi-l pe Băsescu ce vrea să facă. Nu
mă interesează noutatea aceasta. Pe mine mă interesează PSD, ce face
Partidul Social Democrat, care a avut astăzi o reuniune importantă. Nu
mă interesează ce fac alte partide.

Reporter: Ce credeţi că înseamnă normalitatea?

Dl. Adrian Năstase: Normalitate înseamnă firescul vieţii de
fiecare zi, înseamnă stabilitatea instituţiilor, înseamnă credibilitate
în exterior şi înseamnă încredere în interiorul ţării. Înseamnă
încheierea unei perioade de experimente, înseamnă închiderea acestei
cutii negre care a fost şi care este tranziţia şi care conţine toate
frustrările posibile, toate speranţe dar şi o seamă de realizări. Sper,
însă, ca în 2004, o dată cu realizarea celor trei obiective externe
majore, şi anume: eliminarea vizelor, intrarea în NATO şi semnarea
Acordului cu Uniunea Europeană, o dată cu negocierile care au loc în
Uniunea Europeană şi care vor modifica substanţial multe dintre
elementele de acţiune şi ale economiei naţionale, vom putea să intrăm pe
o linie firească, astfel încât tranziţia între perioada comunistă şi
perioada unui capitalism modern, asumat prin dimensiuni sociale, să
poată să fie încheiată.

Reporter: Domnule preşedinte, ce părere aveţi despre sondajul
CURS în legătură cu alianţele politice?

Dl. Adrian Năstase: Este o chestiune exagerată şi cred că noi nu
ar trebui să ne pronunţăm în legătură cu celelalte partide. Electoratul
decide aceste lucruri. Probabil că ei au avut în vedere, mai ales,
nemulţumirile determinate de promisiunile din 1996 şi sancţionate în
2000 pentru fosta coaliţie. Din punctul nostru de vedere, noi trebuie să
arătăm că ne ţinem promisiunile pe care le-am făcut şi sub acest aspect
eu cred că responsabilitatea noastră este imensă. Este adevărat că în
ţările foste comuniste, practic, nicăieri nu au fost reconfirmate
guvernele care au funcţionat şi s-au produs alternanţe de putere tocmai
datorită faptului că electoratul dorea foarte multe, partidele au
supralicitat în promisiuni şi apoi au dezamăgit. Cred că va trebui să
învăţăm de aici, nu numai noi dar şi celelalte partide, că promisiunile
în campania electorală trebuie să fie dimensionate rezonabil la ceea ce
se poate obţine în timpul guvernării.

Reporter: (întrebarea nu se aude)

Dl. Adrian Năstase: Mi se pare important să ţinem seama de
faptul că acceptând deciziile şi verdictul la nivelul organizaţiilor
noastre judeţene, locale, trebuie să existe totuşi o anumită rezervă.
În anumite cazuri, au fost anumite chestiuni personale, anumite aspecte
care au ţinut de o competiţie politică sau chiar de anumite interese şi
atunci eu cred că acum noi nu ar trebui să intervenim pentru cei care
sunt sancţionaţi în acest fel de organizaţiile locale de partid, dar să
le dăm totuşi o speranţă celor care, fiind pedepsiţi în acest fel, vor
şti că au o eventuală uşă deschisă. Ăsta este un lucru de înţelepciune
politică şi am văzut că toţi colegii mei au acceptat acest lucru.

Reporter: Domnule preşedinte, cum credeţi că va fi perceput mesajul spre
normalitate lansat astăzi de PSD, atât de către clasa politică, dar şi
de societatea civilă?

Dl. Adrian Năstase: Acest mesaj este important pentru membrii
noştri de partid dar este important, cred, pentru întrega populaţie a
ţării. Ultimii 13 ani au însemnat o perioadă de turbulenţă permanentă,
de experimente dintre cele mai nefericite uneori. Chiar dacă au fost
multe rezultate pozitive, acestea nu au venit datorită unei strategii
coerente, ci au venit datorită unor evoluţii prin care porneam anumite
reforme, pe urmă le opream, mergeam înapoi, iară le porneam, mergeam
uneori lateral. Este evident că am învăţat multe lucruri în aceşti 12
ani şi lucrul pe care l-am învăţat cel mai bine este că nu poţi să
peticeşti la infinit, ci este nevoie, la un moment dat, de o viziune
clară care să nu acopere doar o anumită etapă electorală. Drumul
României va continua şi după alegerile din 2004 şi după intrarea în
Uniunea Europeană în 2007. Dar mai este ceva, este problema
sincronizării evoluţiilor noastre cu evoluţiile europene. Dacă nu reuşim
să înţelegem acest puls al acţiunii europene, riscăm să nu ne
sincronizăm pe această frecvenţă care este frecvenţa performanţei şi a
succesului, riscăm să rămânem o periferie ignorată şi, din acest punct
de vedere, nu aş spune o anumită disperare, dar o anumită nevoie ca după
acest ciclu de 12 ani, de diferite tipuri de experimente, să fi învăţat
că normalitatea înseamnă, până la urmă, acceptarea modelelor valoroase,
acceptarea competiţiei, acceptarea nevoii de performanţă. Înseamnă, în
mare măsură, eliminarea exceselor şi importanţa ambianţei, a atmosferei
pentru ceea ce înseamnă în final succesul, care îi ajută pe toţi.
Englezii spun - deşi mi-e teamă să vorbesc acum, să folosesc
expresii englezeşti - win win înseamnă o procedură prin care câştigă
toată lumea, nu doar unii. În societatea românească, noi am mers foarte
mult în aceşti ani pe modelul în care câştigă unii şi pierd toţi
ceilalţi. Nu aceasta este o formulă modernă. O formulă modernă este
aceea prin care purtătorul mesajului arată miza de bază pentru toţi, în
care toţi pot să câştige şi, în definitiv, într-un astfel de model
puterea şi opoziţia sunt inevitabil parteneri. Nu vreau să spun că este
o ofertă de reconciliere, nu vreau să spun că este o formulă prin care
eliminăm alternanţa politică, dar este mai curând o invitaţie la un
dialog civilizat pe care să-l avem cu toate partidele politice, cu mass
media în mai mare măsură, care am dori să fie un mai bun partener pentru
noi, aşa cum dorim ca noi să fim un partener mai bun pentru mass media
în perioada următoare.
De aceea, pentru a închide acest răspuns, consider că intrarea
în normalitate este ceea ce înseamnă asimilarea lecţiilor trecutului.
Premierul Raffarin spunea - şi acesta era de fapt titlul unei cărţi:
Viitorul are rădăcini foarte adânci în trecut. Un viitor bun depinde de
capacitatea noastră de a înţelege lecţiile trecutului.

Reporter: Săptămâna aceasta au avut loc câteva evenimente
importante pentru România. Primul ar fi Rezoluţia Congresului american
privind extinderea NATO cu încă şapte state, inclusiv România şi al
doilea eveniment important ar fi Raportul Comisiei Europene, care a
remarcat progresele României în procesul de integrare. Ce impact credeţi
că vor avea asupra imaginii României aceste evenimente?

Dl. Adrian Năstase: Aceste decizii şi aceste evaluări reflectă
progresele înregistrate în România în ultima vreme. Ele reflectă, pe de
o prte, credibilitatea noastră mai ridicată în plan extern, reprezintă,
în acelaşi timp, un obiect de atenţie şi de examinare pentru noi, în
condiţiile în care trebuie să înţelegem că ele nu sunt nişte formule
finale, nişte decizii finale, nişte evaluări finale, ci doar nişte
evaluări de etapă pe care trebuie să le luăm cu limitele fireşti a ceea
ce înseamnă raporturile noastre cu celelalte ţări. Până la urmă, aceste
evaluări le-am putea face şi singuri dacă am fi suficient de obiectivi,
pentru că nu ştiu, americanii sau cei din Europa nu pornesc de la alte
documente decât de la documentele noastre şi de la performanţele
noastre. Ştim care sunt succesele, dar şi neîmplinirile noastre şi ştim
că mai avem încă foarte mult de făcut.
De aceea, ne bucurăm pentru o parte din aceste semnale pozitive,
dar trebuie să fim conştienţi că drumul continuă.

domeniu: 
categorie: