Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Alexandru RUŞI: Atunci şi….acum!

Scurgerea timpului şi etatea fiecăruia dintre noi au anumite avantaje şi, în egală măsură, unele dezavantaje. Unul dintre avantaje este dat de posibilitatea de a realiza comparaţii între diverse momente trăite nemijlocit, fenomene socio-pilitico-economice, cu care am fost contemporani, atitudini, opinii majoritar exprimate, etc.Aşa bunăoară îmi amintesc  momentul ’64 când,după lucrarea lui Kunz şi Valev intitulată “Raioanele dunărene “, România a profitat de tezele ce atingeaua principii de bază ale suveranităţii şi a decis în consecinţă să reducă serios dependenţa politică de marele prieten de la răsărit.

Melodia de dans a fost aleasă una din repertoriul naţional şi radicalismul hotărârilor luate atunci de Dej şi apropiaţii acestuia a atins frenezii naţionaliste de un fel deosebit. Una dintre primele măsuri luate a fost punerea, de îndată, în libertate a tuturor deţinuţilor politici inclusiv a legionarilor. A urmat apoi, ca moment cu adevărat istoric, marea adunare din Piaţa Palatului la care au participat aproape un milion de suflete, şi unde s-a lansat apel patetic de condamnare a agresiunii unora dintre tările Pactului de la Varşovia împotriva Cehoslovaciei.
 A urmat apoi 22 decembrie ’89! Are loc celebra, de-acuma,  lovitură de stat, se susţine că  60.000 sau 80.000 de români au fost  asasinaţi, isteria este completă şi generală, se pronunţă cu hotărâre condamnarea genocidului şi pe autorii acestuia are loc  execuţia cuplului şi....iată am ajuns, cum am ajuns, la momentul februarie 2011! Aici se cuvine a face o mică pauză. De la balconul Comitetului Central, Ceauşescu, disperat, adresându-se celor rămaşi după marea huiduială, le anunţă “ Chiar acum am hotărât să majorăm salariile cu 50 de lei “!Huiduielile nu contenesc! Salt peste timp şi comparaţi: premierul Boc apare, mic, mai puţin jovial şi hotărât ca de obicei şi anunţă că salariile vor creşte cu fantastica sumă de....93 de lei! La timpul când Ceauşescu mai dădea 50 de lei din visteria statului, acesta avea în depozite peste două miliarde de dolari iar datoria externă era pe zero! Când domnul prim ministru Boc anunţa că salariile vor creşte cu 93 de lei, datoria publică a României zilelor noastre se cifra, după unii autori la 90 sau 100 de miliarde de euro!
Când cei doi economişti amintiţi deja, Kunz şi valev, au adus un grav afront României şi principiului suveranităţii, nu aveau de unde să ştie că doamna cancelra Angela Merkel, de felul ei nemţoaică cu porniri sexuale pe invres, se gândea şi în cele din urmă a dat pe guriţa ei pofticioasă  despre faptul că o ţară care nu mai poate face faţă economic, datoriilor externe, va trebui să renunţe la suveranitatea economică în detrimentul statelor creditoare!? Cine trebuie să facă ochii mari, să se crucească şi să-şi scuipe în sân?  Derbedei au fost sunt şi vor fi, atât în România cât şi în oricare altă ţară a lumii! Este un truism!
 Dar histrioni dotaţi cu o asemenea mârşavă mască a minciunii, hoţiei, înşelăciunii şi prefăcătoriei, mai rar ca la noi! În frunte cu domnul premier, sărmană vuvuzelă uzată de-acuma, gata şi bună de a fi lepădată sub gard udat de căţeii comunitari, urmat de toţi cei dintr-un cabinet al ruşinii şi hoţiei naţionale! Dirijorul acestui cor al sicofanţilor ajunşi la partitura  plină de falseturi nu este altul decât domnul prezident  care încearcă ultimile note şi solfegii, doar doar se va mai putea alege ceva. Ce  deosebire între momentele astrale ale mândriei de a fi român şi actualitatea zilnică în care  compatrioţii noştri sunt prezentaţi ca fiind pegra Europei, scursoarea pestilenţială a  unor seminiţii barbare care nu ştiu face altceva decât să fure, să înşele, să ucidă, să curvească, să cerşească etc. Tot ce-i rău este cantonat, anexat, adăugat, numelui de român şi România. În goana după nenorocitul de rating posturile de televizie, radio şi destule ziare, inclusiv şi mai ales cele de genul tabloid, promovează violenţa, preacurvia, pruncuciderea, abandonul celor aflaţi în neputinţa de a se îngriji, etc.
Nu s-a pomenit până în ’89 ca municipiile, oraşele, comunele şi judeţele autohtone să fie transformate în fief  de exprimare a voinţei clanurilor mafiote, ţigăneşti sau de români. Acum “admirăm” loviturile date vameşilor deşi toată lumea ştie că grosul acestor resurse materiale se ducea la  cei din fruntea tării şi parlamentului. Au fost ‘deranjate” doar anumite zone şi numai pentru a mai pune zăbală traficului cu ţigări în vreme ce: drogurile, etonobotanicele, mărfuri de  mare căutare, recte cele din bazinul agro-alimentar, intră fără oprelişte. Cum se explică, printre multe altele, droaia de ambulanţi ţigani care vând, fără nici o oprelişte şocolată, cafea, băuturi diverse, articole de mercerie, etc. Deşi niciunul nu are documente legale de provenienţa mărfurilor  sau  de transport? Cât de bine studiată, de cine, când, cum, şi ce concluzii au fost trase pentru a se preveni repetarea fărădelegilor din Clisura Dunării? Nu-i dificil să se înţeleagă un fapt de viaţă “experienţa acumulată de un segment de bandiţi” a fost preluată şi perfecţionată de un alt bazin, mai adânc şi mai bine camuflat, de alţi bandiţi! Mulţi drapaţi în robe de procurori, judecători, poliţişti, membri ai serviciilor secrete, diplomaţi, bancheri, parlamentari, politicieni! Sigur că este evident efortul de a se încerca, cum se zice, “ să dregem busuiocul” astfel încât de la 3 sau 5 la sută, la cât am ajuns acum, să ajungem în anul electoral, la un 25 sau 30 la sută! Or fi românii atât de....naivi sau...reduşi muntal încât să mai înghită, pentru a câta oară, hapul cel amar al înşelăciunii, cu doua sau trei kile de ulei, zahăr, făină şi orez ??
Rusi Alexandru

domeniu: 
categorie: