Arheologii au descoperit o biserică din secolul XI la Frumuşeni-Arad

Arheologii Complexului Muzeal Arad, în colaborare cu colegii lor de la Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj Napoca şi Universitatea „1 Decembrie“ Alba Iulia, au finalizat cea de-a cincea etapă a săpăturilor de la şantierul Mănăstirea Bizere – Frumuşeni. Încă de la primele săpături, arheologii au descoperit în zonă izvoare istorice care vorbesc despre viaţa prosperă a unei comunităţi monahale, care număra 20 - 30 de călugări.

Din punctul de vedere al arheologului Adrian Andrei Rusu, şeful şantierului arheologic de la Frumuşeni, istoria lăcaşului de cult este foarte interesantă. „Biserica a fost atestată documentar la 1183 şi a fost a călugarilor benedictini. Biserica însă a funcţionat cam de pe la anul 1100. Se pare că mănăstirea avea şi rolul de a controla transporturile de sare făcute pe Mureş. La început de rit ortodox, lăcaşul a fost preluat de catolici, iar până la sfârşitul secolului XVI a fost mănăstire benedictină, după care nu a mai fost locuită“, a precizat Rusu.

Pe şantierul de la Frumuşeni s-au descoperit, în campaniile trecute, mai multe mozaicuri policrome grupate în trei panouri de circa 1,5m x 1,3m realizate într-o maniera artistică remarcabilă şi cuprinzând reprezentări de animale (reale şi fantastice), motive florale şi geometrice. Specialiştii apreciază că mozaicurile sunt o parte din pardoseala unei biserici care a existat aici în secolul XI. În mod evident de influenţă bizantină, ele reprezintă un unicat absolut pentru arheologia medievală românească şi deschid un nou capitol al istoriei artei medievale de pe teritoriul ţării noastre.

În etapa a cincea, demarată în urmă cu o lună şi jumătatate au fost creionate, în liniile cele mai generale, contururile claustrului de la sud de biserică, fazele impresionantului complex al refectoriului şi al vecinătăţilor sale, sacristia şi o parte a cimitirului dedicat probabil elitelor. „Anul 2005 a însemnat un pas fundamental în reconstituirea complexului care a deţinut ceea ce este deja destul de bine cunoscut ca fiind „Mozaicurile de la Bizere -Frumuşeni. Pentru istoria arhitecturii locului, arheologii pot vorbi acum despre structuri de zidărie bine diferenţiate, elevaţii incluzând etajări, boltiri, scări de acces, schele de reparaţii, ca şi de podele cu ambiţia imitării unor mozaicuri, tencuieli cu frescă, ancadramente de intrări, amenajări pentru sobe, mobile, altare secundare, canale de drenaj şi utilităţi gospodăreşti ori chiar ateliere, unul de sticlă-smalţ, altul de mecanică-fierărie”, a precizat Rusu. Datele descoperite au contribuit la luminarea unor părţi din istoria mănăstirii, dar, pe de altă parte, au semnalat existenţa unor elemente care constituie aşteptările anilor viitori.

De asemenea, un alt membru al colectivului de arheologi, Ileana Burnichioiu, asistent universitar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia susţine că în urma cercetărilor din acest an s-au pus în valoare şi date din anii anteriori. S-a estimat că porticul a dispus de aproximativ 80 de colonete care susţineau arcade şi erau însoţite de elemente sculptate (capiteluri şi imposte) cu un bogat repertoriu decorativ. Formele lor au fost reconstituite nu doar individual, ci şi pe aliniamente ale porticului. „De la vechile module alcătuite din bază - colonetă - capitel - impostă, au fost recuperate, identificate şi catalogate circa 45 de imposte, bine individualizate din punct de vedere ornamental“, a declarat Ileana Burnichioiu.

Săpăturile de la Frumuşeni au mai scos la iveală vârfuri de săgeţi, pinteni şi rotiţe de pinteni, cuţite, brice, ace de păr, feronerie de la închizători şi grilaje, alte unelte sau componente de harnaşament. De asemenea, a fost găsit un picior de bronz, cântărind aproape două kilograme, de la un vas cu o capacitate estimată la circa 50 de kilograme.

Având în vedere faptul că descoperirea de la Frumuşeni este unică în România, Consiliul Judeţean Arad şi Prefectura au decis să ceară sprijinul Guvernului pentru obţinerea unei clasificări aparte a sitului arheologic. Autorităţile arădene vor ca Ministerul Culturii şi Cultelor să clasifice situl la categoria A, fapt care ar face ca localitatea să intre în circuitul turistic şi să fie cuprinsă într-un parc arheologic.

CJ Arad, a sprijinit şi în acest an, din punct de vedere financiar, lucrările arheologilor prin care au fost deschise nu mai puţin de 20 de secţiuni şi casete care, în termeni strict tehnici, însumează o suprafaţă de circa 450 metri pătraţi.

Considerând decoperirile de la Frumuşeni ca fiind cele mai importante monumente istorice medievale ale Europei central-estice, colectivul de cercetare intenţionează să tipărească primul catalog trilingv dedicat „Mozaicurilor de la Bizere”.

categorie: