Conferinţă de presă comună Iliescu-Năstase

Conferinţă de presă comună a preşedintelui României, Ion Iliescu, şi a primului ministru al României, Adrian Năstase, după Reuniunea preşedinţilor şi primilor miniştri din ţările candidate la integrarea în Uniunea Europeană
Copenhaga, 28 octombrie 2002 Ion Iliescu: În primul rând, despre reuniune. Aşa cum s-a anunţat, această
reuniune convocată de Preşedinţia daneză a avut caracterul unei
întâlniri pentru informare concretă a ţărilor candidate despre deciziile
Consiliului de la Bruxelles. Au prezentat informări preşedintele, deci
primul ministru al Danemarcei, domnul Rasmussen, preşedintele Prodi şi
comisarul Verheugen.
În ceea ce ne priveşte, eu cred că avem motive de satisfacţie,
ţinând seama de câteva componente ale deciziei adoptate la Bruxelles
care, pe de o parte, a reafirmat decizia clară politică a Uniunii
Europene pentru susţinerea procesului de lărgire, şi anume încheierea
acestor negocieri până la reuniunea la nivel înalt din decembrie de la
Copenhaga, pentru primele 10 ţări.
În ceea ce priveşte România şi Bulgaria, sunt câteva elemente
care ne interesează şi pe care noi le-am salutat în aprecierea pe care
am făcut-o în expunerea noastră. În primul rând, faptul că s-a acceptat
începutul anului 2007 ca punct de reper pentru posibila integrare a
României ca membru plin în Uniunea Europeană. În al doilea rând, pornind
de la acest reper, urmează ca până la Reuniunea de la Copenhaga să se
realizeze, împreună cu România, o foaie de parcurs foarte clară cu un
calendar al desfăşurării tuturor acestor acţiuni.
Se are în vedere, pe de o parte, măsurile încă din acest an, pentru
deschiderea şi închiderea de noi capitole, iar ca obiectiv, până la
începutul anului 2004, să putem închide toate capitolele de negociere.
Ideea este să închidem toate capitolele, să putem semna acordul de
asociere înaintea alegerilor pentru Parlamentul European.
În al treilea rând, s-a adoptat, de asemenea, o decizie pentru
suplimentarea fondurilor acordate României şi Bulgariei, fonduri
structurale, şi noi am subliniat interesul nostru pentru câteva domenii
strategice - şi agricultura, şi infrastructurile, şi măsurile în ceea ce
priveşte frontierele şi aşa mai departe.
Şi, în fine, noi am subliniat preocuparea noastră în legătură cu
funcţionarea viitorului Parlament, de a avea statut de observator, ca
nefiind totuşi membri, reprezentanţii noştri să poată participa la
lucrările Parlamentului European şi să poată fi părtaş la dezbaterea
câtorva probleme esenţiale, de politici ale Uniunii Europene - politici
fiscale, politici economice, sociale, agricultură, buget şi aşa mai
departe, mai ales că în perspectiva de după 2007, când România sperăm să
fie membru plin, toate problemele de perspectivă privind finanţele
Uniunii Europene, bugetul de după 2006 se vor dezbate în această
perioadă. Am exprimat acest interes al nostru pentru toate aceste
chestiuni.
Eu cred că, în mare, putem aprecia pozitiv modul în care au fost
abordate problemele la Bruxelles, atât pe ansamblu, ca orientare
politică generală pentru a menţine deschis şi inclusiv procesul de
extindere şi, în mod particular, privind situaţia României şi Bulgariei,
care nu intră din 2004 în această categorie a celor care sunt acceptaţi,
dar cu această deschidere clară pentru 2007. De asemenea, am considerat
utilă şi această informare şi acest prilej care ni s-au oferit. Urmează,
sigur, acum - şi vom discuta şi la viitoarea şedinţă de Guvern, de fapt,
Guvernul a şi pregătit o serie de măsuri care vizează problemele până la
Copenhaga şi de după Copenhaga - cum anume să îmbunătăţim activitatea în
ţară, în primul rând, inclusiv ceea ce s-a discutat în ultima perioadă,
în ultimele săptămâni, inclusiv cu prezenţa domnului Barnier la
Bucureşti, să mărim capacitatea de absorbţie a României pentru
utilizarea tuturor fondurilor de care vom dispune.
Din acest punct de vedere, am mai identificat o serie de
slăbiciuni şi trebuie să ţinem seama de toate celelalte observaţii care
ţin de criterii şi care, în ultimă instanţă, ţin de eficienţa noastră ca
economie funcţională, ca administraţie, birocraţie, corupţie şi mărirea
capacităţii tuturor structurilor noastre pentru a rezolva aceste
probleme în interior şi în dialogul nostru cu Uniunea Europeană. Acestea
cred că sunt concluziile esenţiale pe care ar trebui să le tragem pentru
activitatea noastră în ţară.

Adrian Năstase:

Domnule preşedinte,
Doamnelor şi domnilor,

Aici, la această Reuniune de la Copenhaga, practic, noi am aflat
ce s-a întâmplat la Reuniunea de la Bruxelles în urmă cu câteva zile
când, practic, au fost deblocate procedurile pentru lărgirea Uniunii
Europene. Au existat tensiuni destul de importante şi ne bucurăm că
acest proces de lărgire a Uniunii Europene continuă pe baza unor
înţelegeri care s-au realizat între ţările membre. Sigur, însă, în
continuare, ne interesează câteva lucruri care sunt esenţiale pentru
noi.
Primul şi cel mai important, să asigurăm, prin prevederile care vor fi
conţinute în documentul din decembrie la Consiliul European tot de aici,
de la Copenhaga, că procesul de lărgire cu 12 ţări se va realiza până la
capăt şi că el nu are două componente complet separate, primele zece
ţări candidate şi două ţări care după aceea pot să intre, eventual,
într-o altă formulă, într-o altă configuraţie, eventual, s-ar mai adăuga
şi alte ţări. Aceasta este o problemă foarte importantă pentru noi,
pentru că mandatul Comisiei se încheie în 2004 când, practic, se încheie
integrarea acestor prime zece ţări şi nu vrem să rămânem cumva într-o
zonă de incertitudine şi, din acest punct de vedere, pentru noi este
important nu numai ca Uniunea Europeană, Comisia, Consiliul European să
ia notă de faptul că noi vrem să devenim membri în 2007, dar să avem o
procedură agreată împreună în legătură cu acest Road Map şi cu data
ţintă pentru integrare.
Acesta este un obiectiv pe care trebuie să-l urmărim în
viitoarele luni, Sperăm să-l putem atinge chiar la reuniunea din
decembrie şi am încercat să sensibilizăm şi aici, domnul preşedinte,
prin discursul foarte bun pe care l-a ţinut în faţa colegilor şi, de
asemenea, la întâlnirile pe care le-am avut cu preşedintele Romano
Prodi, cu comisarul pentru extindere, Günther Verheugen, cu alţi colegi
care au fost prezenţi aici. Aceasta este o primă problemă.
A doua problemă este de natură financiară. Nu am dori ca
soluţiile de compromis care se acceptă să se realizeze pe seama
limitării resurselor ce vor fi disponibile pentru România şi Bulgaria în
perioadele următoare şi aici va trebui să fim foarte atenţi şi, din
acest punct de vedere, mesajul pe care noi l-am dat acum şi îl vom da în
continuare este foarte clar şi persistent.
În al treilea rând, ne interesează dimensiunea instituţională,
pentru că dorim să participăm la construirea viitorului unei instituţii
din care vom face parte nemijlocit în anii următori.
În ceea ce ne priveşte, joi vom discuta la Guvern, în prezenţa domnului
preşedinte, un program de măsuri pe teme decurgând din aspectele
semnalate în cadrul Raportului Comisiei Europene pentru România şi în
funcţie de aspectele le-au evidenţiat partenerii noştri de discuţie în
plan bilateral din ţările membre ale Uniunii Europene. Acest program va
fi extrem de important şi credibilitatea noastră va depinde de felul în
care vom şti să punem în aplicare aceste concluzii.
În al doilea rând, la nivel naţional, va trebui să fim mult mai riguroşi
şi mai eficienţi în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a
fondurilor comunitare. Vom crea în curând un task force la nivelul
Guvernului, care va urmări aceste probleme într-un mod mult mai serios.
De altfel, în proiectul de buget pentru anul viitor vor fi 500 de noi
locuri de muncă la diferite ministere, tocmai pentru a întări
capacitatea de absorbţie şi structurile care vor lucra pe programele
comunitare.
De asemenea, este important să înţelegem că problema raporturilor cu
Uniunea Europeană nu se mai reduce la relaţii la nivel central.
Relaţiile cu Uniunea Europeană înseamnă de acum şi relaţii directe între
zonele de decizie de la nivel local, la nivelul localităţilor, la nivel
judeţean şi este nevoie de capacitate de absorbţie şi de negociere şi la
aceste niveluri, nu numai la nivel central. Cred, de asemenea, că este
important să-i folosim mai bine pe consilierii noştri pentru integrare
şi pentru programele Phare, pentru programele ISPA, să utilizăm mai bine
forţele pe care le avem, să ne organizăm mai bine, astfel încât
performanţa noastră să fie mai ridicată.
Va urma o perioadă de negocieri substanţiale şi vreau să înţelegem
foarte bine, noi, deocamdată, nu am închis definitiv nici un capitol de
negociere. Urmează să deschidem până la sfârşitul acestui an toate
capitolele de negociere - mai avem încă două. Vom închide provizoriu,
probabil, 17 capitole până la sfârşitul anului şi de-abia de anul viitor
începem să lucrăm la închiderea definitivă. Asta înseamnă, de fapt,
angajamentele clar decise. Şi, începând din luna decembrie, vom stabili
grupuri de lucru pe fiecare dintre capitolele de negociere, astfel încât
angajamentele finale pe care le vom conveni să ţină seama cu adevărat de
interesele României într-un spaţiu competiţional în care, evident,
fiecare ţară, Uniunea Europeană, toate încearcă să-şi valorizeze cât mai
bine interesele. Va fi o abordare multe mai pragmatică pe care trebuie
să o desfăşurăm cu mult mai multă atenţie, ţinând seama şi de evoluţiile
la nivelul Uniunii Europeană.
Această întâlnire - şi cu aceasta închei - ne-a permis să luăm legătura
şi cu reprezentanţii ţărilor candidate. Pentru prima dată a fost prezent
aici noul prim-ministru din Republica Cehă. De asemenea, au fost
prezenţi preşedinţi sau prim-miniştri din ţări cu care avem de acum o
relaţie consolidată şi acest lucru este, de asemenea, important. Închei,
spunând că a fost o reuniune sau, mai bine zis, o ocazie deosebit de
bună pentru noi de a revedea priorităţile noastre în materie de
integrare europeană pentru următoarele luni.
Vă mulţumesc.

Mircea Geoană:
Domnul preşedinte şi domnul prim-ministru au avut, la nivelul
miniştrilor de externe din ţările candidate şi al preşedinţiei daneze,
multe întâlniri de lucru pe palierul principal, unde au participat
liderii ţărilor candidate şi ai preşedinţiei daneze. Foarte pe scurt,
ministru danez a prezentat pe larg situaţia creată prin organizarea
aici, în capitala Danemarcei, a unei conferinţe a Organizaţiei mondiale
a cecenilor şi dificultăţile pe care le-au avut la discuţia cu Moscova,
vizita de stat a preşedintelui Putin a fost anulată şi această întâlnire
Uniunea Europeană-Rusia, la nivel de summit, va avea loc în loc de
Copenhaga la Bruxelles.
În al doilea rând, am discutat pe larg evoluţia negocierilor cu privire
la Cipru, iar o implicaţie directă şi asupra extinderii, şi un subiect
care se află în plină derulare şi în plină dinamică în Europa şi dincolo
de Atlantic este ce se va întâmpla cu Turcia la Copenhaga şi ce
angajamente ar putea să-şi ia, eventual, Uniunea cu privire la începerea
eventuală a negocierilor cu această ţară.
În al patrulea rând, s-a discutat despre poziţia pe care Uniunea
Europeană a avut-o la Bruxelles cu privire la lupta împotriva
terorismului, situaţia din Orientul Mijlociu. Este foarte posibil ca
planul danez şi planul european propuse pentru rezolvarea situaţiei din
Orientul Mijlociu să devină un plan al celor patru mari puteri care
discută situaţia între Israel şi Palestina.
În egală măsură, s-a discutat despre Coreea de Nord şi o chestiune care
ne interesează în mod direct, iniţiativa cu privire la vecini. Este o
propunere europeană, pe baza unei propuneri britanice, care se referă,
în principal, la Republica Moldova, Ucraina şi Belorus. Noi considerăm
că această iniţiativă este foarte importantă şi am insistat pentru
includerea unor ţări din bazinul Mării Negre.
Am mai discutat şi subiectul legat de obligaţiile ţărilor care vor avea
în 2004 un tratat, ca viitoare ţări Schengen şi aici s-a ajuns la
concluzia că ar fi mai înţelept să ne aflăm cu toţii în Uniune, Comisia
şi ţările viitoare membre să investim în graniţa exterioară, este vorba
de graniţa cu Republica Moldova şi Ucraina.
Pe scurt, o discuţie interesantă legată de extinderea Uniunii, de
relaţiile financiare, elemente de politică internaţională în care
Uniunea europeană devine un jucător tot mai coerent şi tot mai
important.

Reporter: Domnule preşedinte, aţi menţionat dorinţa României de a obţine
statutul de observator. Este doar o propunere pe care aţi făcut-o sau
aţi primit şi o reacţie la această propunere?
În legătură cu finanţarea pentru aderare, există ceva concret?

Ion Iliescu: Aşa cum am spus, întâlnirea a avut un caracter
informal. Preşedinţia daneză şi cei doi reprezentanţi ai Comisiei ne-au
informat, ei nu sunt dau decizii. Urmează ca la sesiunea din decembrie
de la Copenhaga a Consiliului Uniunii Europene, toate aceste probleme
să-şi găsească şi răspunsuri concrete. Nu este prima oară când ridicăm
aceste două chestiuni. Ele au fost receptate şi eu nu am întâlnit
reacţii negative la aceste propuneri ale noastre şi înţeleg că există o
înţelegere şi dorinţa de a găsi o soluţie.

Reporter: Partidul Democrat a avut anumite replici la trecerea
preşedintelui Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Marinescu, la PSD,
împreună cu întreaga organizaţie a PD din acest judeţ, acuzând că
soluţia PSD este de pedeserizare.

Adrian Năstase: Eu vreau să vă spun că, din câte ştiu eu, domnul
Marinescu era de foarte multă vreme nemulţumit de politica dusă de către
Partidul Democrat, sub conducerea domnului Traian Băsescu şi de
perspective pe care mai ales domnul Traian Băsescu le pregătea pentru
Partidul Democrat. Nu am discutat în mod deosebit, nu am oferit ceva
special. Banii sunt cei care au fost daţi, nu am dat acum mai mulţi
bani. Încercăm să găsim soluţii pentru toate judeţele, că ne interesează
voturile din toate judeţele, dar mai ales ne interesează ca
angajamentele noastre din programul de guvernare să fie realizate. Ne
interesează o situaţie mai bună şi rezolvări cât mai bune în toate
judeţele.
Repet, nu am făcut lucruri deosebite, am încercat, pur şi simplu, să
oferim o perspectivă şi din punct de vedere politic. Dar sigur că sunt
colegi în Partidul Democrat care consideră că viitorul lor este mai
curând alături de noi decât alături de Partidul Naţional Liberal. Sunt
unii care chiar cred că social democraţia trebuie să se unifice, ori,
perspectiva pe care o oferă domnul Traian Băsescu este ca ei să se
unifice cu PNL şi atunci, între unificarea cu PNL şi unificarea cu PSD,
unii au ales această variantă. Nu s-au făcut presiuni, puteţi lua
legătura cu domnul Marinescu şi cu colegii săi, este vorba de o opţiune
pe care dânşii au făcut-o în mod liber. Nu am un lucru special.
Sigur, însă, în măsura în care oameni de calibru, oameni de valoare vor
să vină la noi sigur că îi acceptăm dacă sunt oameni serioşi şi dacă vin
din zona aceasta social democrată.

Ion Iliescu: Eu nu am comentarii. Altminteri, opoziţia trebuie să-şi
facă datoria, să critice.

Adrian Năstase: Daţi-mi voie să vă amintesc că şi de la noi, când
eram în opoziţie, au plecat foarte mulţi oameni atraşi de partidele care
erau la putere. Probabil că există şi aici o anumită logică şi o anumită
continuitate. Nu am, însă, elemente, raţiuni speciale ca să consider că
domnul Marinescu, care este un om foarte respectat şi de foarte multă
vreme, a făcut altceva decât să-şi urmărească opţiunile ideologice pe
care le avea.

Ion Iliescu: Puterea este ca o lampă care atrage fluturii.

Reporter: În legătură cu consecinţele deciziei de la Bruxelles …

Adrian Năstase: Şedinţa de guvern va avea două componente. O primă
componentă în care, împreună cu domnul preşedinte, vom vedea câteva
dintre zonele de interes major şi, aşa cum am făcut până acum la astfel
de întâlniri, vedem împreună care este strategia naţională de urmat. -
una dintre teme este chiar societatea informaţională în perspectiva unei
reuniuni care va avea loc săptămâna viitoare - vom discuta din nou
despre programul NATO, fiindcă este firesc cu câteva săptămâni înainte
ce anume mai este de făcut
… un program cu 10 sau 12 priorităţi, nu ştiu dacă, între timp, nu au
apărut şi alte elemente şi de aceea nu vreau să luaţi numărul acesta ca
fiind definitiv, dar noi vom prezenta şi vom discuta o serie de acţiuni
pe această linie, inclusiv de natură instituţională. Şi, de asemenea,
vom discuta câteva chestiuni legate de situaţia copiilor, de legislaţia
în acest domeniu. Domnul Verheugen, cu care m-am văzut ceva mai devreme,
spunea că Comisia a mai trimis câteva sugestii pentru îmbunătăţirea
textului respectiv, înainte ca noi să-l trimitem la Parlament. Aşa ne-am
înţeles că vom proceda şi sunteţi informaţi. Practic, acesta va fi un
prim bloc de decizii şi de discuţii, iar după aceea vom discuta în
cadrul Guvernului celelalte puncte pe baza procedurii obişnuite.

Ion Iliescu: Pe de o parte, va fi o informare despre această
şedinţă. Elementele de bază vor fi concluziile Reuniunii de la
Copenhaga. De altfel, materialele reuniunii există şi ele au fost
difuzate şi toţi membrii Guvernului le vor avea. Şi Guvernul pregăteşte,
aşa cum spunea domnul prim-ministru, măsurile curente. Urmează o
perioadă, chiar până la Copenhaga, până în decembrie, de lucru foarte
intens cu Preşedinţia daneză, cu Comisia Europeană, deci tot acest
program zi de zi care urmează de acum până în decembrie. La masă se şi
spunea: de mâine încep negocierile zi cu zi, ţară cu ţară.
Trebuie să vedem cum anume se lucrează până la Copenhaga şi perioada
care urmează, pregătirea anului 2003 şi tot ce avem de făcut, pentru că
asta este problema esenţială - ne propunem, dar trebuie să şi realizăm -
să închidem toate capitolele de negociere până la sfârşitul lui
2003-începutul lui 2004, astfel încât tot ceea ce urmează - ceea ce
spuneam - din punct de vedere instituţional, ca să avem posibilitatea să
fim observatori în viitorul Parlament European şi din punct de vedere
economic să vedem concret acum, până la Copenhaga, în ce constau aceste
suplimentări de fonduri structurale şi cum anume să fie dirijate şi cum
să fie folosite. Este un program, într-adevăr, foarte riguros şi care
trebuie să-şi găsească reflectarea într-o suită de măsuri practice, la
nivel de minister sau, cum spunea premierul, la nivelul chiar al
factorilor locali, care acum intervin cu o implicare mult mai grea.

Reporter: Domnule prim-ministru, veţi pleca mâine în Bulgaria. Care vor
fi principalele teme pe care le veţi aborda cu omologul dv. bulgar?

Adrian Năstase: Este o vizită, aş spune, obişnuită şi probabil că
acesta este lucrul cel mai bun pe care pot să-l spun despre această
deplasare. De-a lungul anilor, au existat în permanenţă semne de
întrebare, nervozităţi, probleme de rezolvat.
Această vizită este o vizită care ne ajută să realizăm o colaborare mai
bună pe diferite subiecte, să punem la punct relaţia dintre ministerele
noastre pe o bază constructivă, aşa cum am discutat şi astăzi aici, să
vedem împreună cum ne putem ajuta unii pe alţii acum, după ce suntem
aproape de capătul unui drum legat de integrarea în NATO, cum putem să
facem acelaşi lucru în relaţia noastră cu Uniunea Europeană.
Vor fi întâlniri cu preşedintele Pârvanov, întâlniri la Parlament, un
discurs la Institutul Atlantic şi, bineînţeles, întâlniri, care sunt
convins că vor fi de substanţă, cu membrii Cabinetului şi, bineînţeles,
cu premierul Simeon de Saxa-Cobourg. Aştept o întâlnire care să fie
absolut relaxată şi amicală, în ideea de a continua ceea ce am realizat
foarte bine în ultimele 12 luni.

Reporter: Domnule preşedinte (întrebarea nu se înţelege)

Ion Iliescu: Deja, acestea fac parte dintr-o suită comună de
acţiuni, în vecinătatea imediată, ca să spun aşa, vecinii noştri. Din
acest punct de vedere, noi încheiem, prin vizita în Azerbaidjan, turul
celor trei ţări din Transcaucazia. Am fost anul trecut în Armenia, am
fost anul acesta în Gruzia, mergem acum în Azerbaidjan şi căutăm să
dezvoltăm o strategie de acţiune comună în această zonă şi mai ales pe
plan economic să vedem ce perspective putem crea.
Urmează săptămâna viitoare vizita în Iugoslavia şi Macedonia. Cu Ungaria
am avut şi avem contacte permanente. Cu Bulgaria, într-adevăr, s-a
realizat o situaţie mult mai activă. Cu Grecia, Turcia am avut totdeauna
relaţii foarte bune. A urmat vizita în Ucraina. Sunt problemele
corespunzătoare. Vrem şi cu Moldova să normalizăm climatul de raporturi,
indiferent de deosebirile de abordare a unora sau altora dintre
probleme. Cu Slovacia, Cehia avem relaţii bune. Căutăm să menţinem un
tonus permanent de raporturi cu toţi vecinii noştri şi cu zonele relativ
apropiate, ca o componentă a strategiei noastre dunărene.

Reporter: Domnule prim-ministru (întrebarea nu se înţelege)

Adrian Năstase: Sigur, prima tentaţie este să spun capitolul
agricultură şi probabil acesta chiar va fi, dar sunt convins că vom avea
dificultăţi şi cu alte capitole, pentru că, deocamdată, suntem la o fază
în care discutăm mai mult despre legislaţia pe care să o construim în
perioada în care închidem provizoriu capitolele, dar măsurile, cotele,
problemele, subvenţiile, blocajele, măsurile de protecţie şi aşa mai
departe, toate acestea vor fi discutate mult mai serios în faza a doua
şi vom avea dificultăţi, practic, pe foarte multe domenii şi în special
pe domeniile financiar-bugetar, dar şi în ceea ce priveşte sistemul
vamal şi comunicaţiile şi, sigur, pot să continui cu lista. Mă aştept
deci să avem discuţii destul de dificile pe multe dintre capitole şi de
aceea este atât de important să lansăm aceste mecanisme interne ale
noastre de pregătire.
Sigur, domeniul agriculturii va fi cel mai dificil. Aţi văzut foarte
bine, şi în ceea ce priveşte ţările candidate, se porneşte cu un nivel
de 25% din subvenţiile generale, care vor creşte apoi cu 5% pe perioada
următoare, se va ajunge, practic, la 40% şi până în 2013 se va ajunge la
100%, atunci când probabil nu vor mai fi bani pentru subvenţii. Este o
construcţie extrem de interesantă.

Ion Iliescu: Dar este şi obligaţia Uniunii Europene să lichideze
subvenţiile. Deci la cota zero se dă sută la sută.

Adrian Năstase: Aşa că, în ceea ce priveşte România, care va începe
şi mai târziu schema respectivă de beneficii, trebuie să urmărim cu mare
atenţie ce pierdem, ce câştigăm, ţinând seama şi de faptul că procentul
de populaţie rurală în România este cel mai ridicat între toate ţările
candidate, deci avem probleme, slavă domnului.

Ion Iliescu: A fost una din temele discutate în general la reuniunea
de astăzi şi mai toţi, cei favorizaţi, cei zece, şi-au exprimat
nedumeriri în legătură cu această decizie şi cu această tratare inegală
şi diferenţiată a ţărilor nou intrate şi au cerut reducerea perioadei de
tranziţie în legătură cu aceste alocaţii din partea Uniunii Europene.
Deci fiecare cu problemele lui.

Adrian Năstase: Şi discuţiile în legătură cu sistemele de
monitorizare pe următorii trei ani. S-au introdus - probabil că o să
urmăriţi, o să vă uitaţi în documentele Reuniunii de la Bruxelles -
câteva elemente de noutate destul de interesante, mai ales introducerea
acestor sisteme de monitorizare şi mecanisme de salvgardare pentru
situaţii deosebite.

Ion Iliescu: Este al 31-lea capitol, pe lângă cele 30 negociate.
Sunt 31 acuma.

Adrian Năstase: Toate aceste lucruri ne vor da de lucru foarte mult,
pentru că fiecare ţară se bate pentru propriile sale interese. S-a
trecut deja de momentul ideologic, criteriile politice sunt considerate
îndeplinite de toată lumea şi se intră pe o zonă economică complexă.

Ion Iliescu: Acest capitol 31 este un fel de introducere a unui
drept de veto al oricărei ţări membre faţă de alte ţări care nu-şi
îndeplinesc condiţiile. Adică Irlanda repetată în timp şi multiplicată
şi la orice faţă, nu numai într-un anumit moment, ci pe parcurs.

Reporter: La Bruxelles se vorbeşte despre foi de drum pentru România şi
Bulgaria. Care este reacţia dv., domnule preşedinte, şi domnule
prim-ministru, la această diferenţiere, decalare între România şi
Bulgaria?

Ion Iliescu: Nu e vorba de căi diferite şi de diferenţieri.
Totdeauna, pentru fiecare ţară în parte, deci nu au fost negocieri în
grup până acum cu cele 12 ţări, ci negocierile au fost individuale, ţară
cu ţară, şi fiecare în parte
în negocierile acestea a deschis capitole, a închis capitole. Este
absolut aceeaşi abordare, şi anume inclusiv această foaie de drum.
Graficul propriu de acţiune se discută cu fiecare ţară în parte dintre
cele două, deci cu fiecare în parte. Nu este vorba de o diferenţiere şi
de o discriminare programată, este o practică.

Adrian Năstase: Şi mai este ceva. Vreau să adaug faptul că
aceste foi de parcurs vor fi negociate cu fiecare dintre cele două ţări,
ele nu vor fi impuse. Acest lucru mi se pare important. Urmează o
perioadă în care vom discuta despre aceste foi, pentru că este vorba şi
de angajamentele noastre şi de resursele pe care le avem şi sigur că ele
trebuie să fie individuale. Iată, spre exemplu, bulgarii au închis
provizoriu 22 de capitole, dacă nu mă înşel. Este o diferenţă faţă de
situaţia României. Ne place, nu ne place, asta este situaţia. Şi, sigur,
chiar dacă închiderea provizorie nu înseamnă, comparând cele două ţări,
decât un concurs între angajamentele pe care le luăm.
Unii ne luăm angajamente mai mari, alţii angajamente mai mici, dar, până
la urmă, ceea ce va conta vor fi măsurile de final şi vedeţi foarte bine
că mecanismele acestea de monitorizare şi cu posibilitatea introducerii
unor măsuri de salvgardare arată că ceea ce va conta în final va fi
punerea în aplicare a angajamentelor pe baza închiderii definitive a
capitolelor de negociere.
Repet, vor fi negocieri cu România şi cu Bulgaria, negocieri
independente, care vor tinde să definească pentru fiecare din ţările
noastre drumul critic cel mai bun până în 2007, când vom intra împreună
în Uniunea Europeană.

Ion Iliescu: Nu, dar şi închiderea provizorie nu este o
închidere definitivă. Până ce nu se negociază şi nu se închid toate
capitolele, toate negocierile privind chiar capitolele provizorii
închise pot să fie redeschise sau să rămână în discuţie, iar articolul
31 introdus şi subliniat la Bruxelles deschide posibilitatea chiar
pentru cei care au închis toate capitolele, au semnat acordul de
integrare, să formeze obiect de verificare şi de veto din partea uneia
sau alteia dintre ţările membre. Chestiunea capătă astfel o dimensiune
mai complexă din acest punct de vedere.

Reporter: Pentru domnul preşedinte Iliescu aş avea o întrebare.
La Consiliul Naţional al PSD s-a lansat o ideologie social-democrată.
Cum comentaţi aceste încercări de schimbare a ideologiei PSD?
O altă întrebare pentru domnul prim-ministru şi pentru domnul
preşedinte Iliescu, v-am prins pe amândoi aici. Domnul prim-ministru,
din când în când, lansează ideea declanşării unor alegeri anticipate şi
pe dv. v-aş întreba, domnule prim-ministru, dacă puteţi să ne spuneţi
exact şi pe domnul preşedinte Iliescu cum comentează acest lucru?

Ion Iliescu: Asta poate că mai mult poate să confirme sau să
infirme premierul. Nu ştiu dacă şi-a propus PSD să-şi schimbe ideologia.
Cred că, din contră, este un exerciţiu necesar oricărui partid să
menţină o discuţie permanentă pe probleme fundamentale de ideologie, de
politică a partidului. Aşa ceva nu poate fi decât salutar şi inclusiv
crearea unui cadru permanent pentru asemenea analize şi dezbateri. Un
institut. Am avut cândva chiar acest institut care a şi organizat
câteva dezbateri pe parcurs. Să se consacre o asemenea instituţie care
să întreţină cu toate partidele social democrate relaţii. Toate
partidele social democrate din Europa au o astfel de instituţie. Noi am
avut şi relaţii, am făcut o vizită la Berlin şi am avut dezbateri pe
aceste teme. Am avut la Salonic o întâlnire cu institutul de profil al
Partidului Social Democrat din Grecia şi aşa mai departe.
O asemenea dezbatere şi o asemenea actualizare a acestei
problematici este atributul oricărui partid şi inclusiv un lucru
pozitiv, această reuniune iniţiată de PSD, cu reprezentanţi ai
Internaţionalei Socialiste şi ai unor partide social democrate din
Europa este un lucru benefic, aşa ceva nu poate fi decât salutar.
În ce priveşte teme care se lansează în dezbateri este, iarăşi,
o practică democratică, fiecare îşi exprimă sau lansează chiar în
discuţie anumite teme. Nu este obligatoriu să existe un punct de vedere
prestabilit la care se aliniază toţi. Am terminat de mult cu alinierile
acestea prestabilite şi orice temă este pasibilă de a fi discutată,
dezbătută. Asta ajută clarificarea, se analizează lucrurile, argumente
pro, contra şi aşa mai departe în legătură cu o temă sau alta. Eu nu văd
nimic rău în treaba aceasta care să aducă ceva prejudicii intereselor
noastre sau ale ţării.

Adrian Năstase: O să vă răspund şi eu. În legătură cu
ideologia social democrată, noi am dorit să facem ceea ce toate
partidele fac până la urmă, şi anume să aducem la zi doctrina noastră ca
partid, în funcţie de evoluţia realităţii interne şi în contextul unor
dezbateri internaţionale în zona social democrată.
De altfel, discuţia care a avut loc de curând la Bucureşti ne-a arătat
efervescenţa în acest plan conceptual, determinată şi de anumite
evoluţii marcate prin anumite rezultate în alegerile care au avut loc în
ţările europene în această perioadă şi care au fost marcate, până la
urmă, de înţelegerea mai bună sau mai puţin bună a problemelor cu care
se confruntă societăţile europene.
Doctrina social democrată, pornind de la nişte valori bine consolidate,
trebuie totuşi să urmărească evoluţia internă din societatea respectivă,
dar în acest context al unor conexiuni tot mai numeroase, al unor
legături tot mai bune pe care le avem cu partide social democrate şi
socialiste în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni sau în cadrul
Internaţionalei Socialiste. Aceste discuţii ne sunt nouă foarte utile,
sunt extrem de importante, pentru că nu este vorba numai de guvernare,
care probleme de administraţie pe care să le rezolvăm, este vorba de o
anumită filozofie politică, de o anumită abordare a unor probleme de un
anumit tip.
I-am trimis domnului preşedinte şi documentul nostru ,,Spre
normalitate“. Nu ştiu dacă a avut timp să-l citească, să-l vadă. După ce
îl citeşte, să-l întrebaţi ce părere are despre acest material. Sunt
convins că o să-i placă. Până la urmă, este vorba de o dezbatere pe care
noi am lansat-o, nu este vorba despre un document deja constituit. Vrem
ca la Congresul partidului, atunci practic să venim cu o nouă variantă a
programului politic, dar care nu face decât să continue nişte linii pe
care noi, în ultimii 12-13 ani, le-am fixat.
n legătură cu alegerile anticipate, aş vrea să înţelegeţi foarte bine că
această discuţie nu este decât un mod de a aduce în dezbaterea publică
anumite variante, anumite opţiuni. Nu este vorba de decizii
prestabilite, chiar pornind de la discuţia care a avut loc în această
perioadă în legătură cu drumul pe care îl vom parcurge în următoarele
luni în legătură cu Uniunea Europeană. Şi o întrebare simplă: cum este
mai bine, să organizăm alegeri, deci anul 2004 să-l blocăm?
Anul 2004 va fi anul cel mai important ca moment intermediar în tot ce
înseamnă integrarea europeană. Va fi momentul în care, practic, ţările
candidate vor presa, vor fixa anumite lucruri, vor încerca să obţină un
anumit statut inclusiv pentru alegerile de la Parlamentul European, iar
noi riscăm să avem anul 2004 complet blocat datorită alegerilor,
alegerile locale în prima parte a anului 2004 şi alegerile prezidenţiale
şi parlamentare în a doua parte a anului 2004. Este bine, este rău? Nu
ştiu încă. Trebuie să verificăm acest lucru. Sau este mai bine, pe de
altă parte, să vedem dacă nu cumva ne putem pune lucrurile în ordine.
Guvernul acesta s-a ocupat de două lucruri esenţiale în plan extern -
eliminarea vizelor şi integrarea în NATO, dacă ea va fi decisă la Praga,
urmând ca pentru următorii patru ani, până în 2007, să apară eventual un
mandat distinct, o structură guvernamentală distinctă, cu o majoritate
parlamentară foarte clară şi care să meargă, din 2003 până în 2007, pe
un mandat de patru ani, consacrat în mod distinct integrării europene,
care va avea echipe întărite pentru negociere, structuri care să fie
concentrate foarte mult pe acest proiect. Altfel, exact la mijlocul
acestui parcurs, în 2004 pentru 2005, noi vom fi în situaţia în care să
schimbăm echipele, să vedem cum acţionăm.
Repet, nu este vorba deocamdată de a evoca o anumită variantă. Nici noi
la partid nu am luat o astfel de decizii şi nici nu am discutat în vreun
fel. Sigur, este vorba şi de proceduri. Trebuie să vedem în final şi
care vor fi modificările la Constituţie, trebuie să fim atenţi, să vedem
dacă nu cumva aglomerăm prea mult acţiunea politică dacă vom avea şi
referendum pentru Constituţie şi alegeri. Deocamdată, eu cred că trebuie
să stăm la nivelul factorilor politici şi să vedem care sunt avantajele
şi dezavantajele. Nu este vorba de alte calcule sau de alte formule.
Trebuie să ne gândim foarte pragmatic care este cea mai bună formulă.

Ion Iliescu: Şi, în orice caz, pot să vă dau asigurări, în ceea ce
mă priveşte, că nu există o luptă între cele două palate. Palatele nu au
glas, dar vorbim de echipele care lucrează la Cotroceni, în jurul
preşedintelui, şi cea care lucrează la Guvern. Noi nu avem o asemenea
preocupare, să ţinem sub cătare Guvernul, premierul, membrii Guvernului
şi pe alţii şi să ochim în momentul potrivit ca să creăm nişte probleme.
Cred că unii au această obsesie. Este o bătălie continuă, îşi pun
piedici unii altora, lovesc la picioare ca la fotbal, faulturi de tot
felul din partea unora şi altora. Nu avem asemenea preocupări, iar
exprimarea unor puncte de vedere este o practică democratică. Noi mai
avem şi un dialog permanent activ, dincolo de exprimarea unor opinii
care intră în practica noastră democratică, a convieţuirii noastre
politice.

Adrian Năstase: Au apărut unele comentarii, în sensul că nu
ne întâlnim, că eu nu mă întâlnesc cu domnul preşedinte, că nu
comunicăm. Vreau să îi asigur pe cei care au astfel de îngrijorări -
comunicăm foarte bine, vorbim la telefon, ne întâlnim când apar
probleme. Este vorba şi de o experienţă de 12 ani cel puţin. Cred că
este important, însă, să ne gândim cu adevărat ce este bine pentru ţara
noastră. Este o perioadă de mari transformări europene, avem nevoie de
solidaritate, avem nevoie de înţelepciune şi eu cred că ăsta este
mesajul cel mai important pe care putem să-l transmitem.

Ion Iliescu: Ba unii mai inventează şi întâlniri care nu
sunt. Am văzut până şi aseară sau ieri, domnul Pruteanu, de unde obsesia
asta a lui că am dat dezminţire, că nu ştiu care ziar a scris la mine,
Ion Popescu de la Banca Internaţională a Religiilor. Şi dl. Brucan vine
ca omul foarte informat, chiar precizează această chestiune, nu ştiu ce
mi-a spus el mie sau ce i-am spus eu lui, am lăsat chestiunea să o
rezolve Talpeş. Talpeş a fost cu mine în Egipt, printre altele. Eu nu
m-am văzut cu acest domn Ion Popescu niciodată. Probabil că am fost
vreodată invitat, cu ani în urmă, la Banca Religiilor şi nu ştiam cine
era, probabil l-oi fi văzut pe acolo. Nici nu-l ştiu ca om, nici nu am
avut vreodată vreo discuţie, cu atât mai mult nu l-am primit în vreo
întrevedere în această perioadă.
Se inventează, nu ştiu de unde această pasiune a unora de a inventa
nişte chestiuni şi pe urmă de a face şi răstălmăciri, ce semnificaţie
are o asemenea chestiune şi cine anume şi de ce. Eu aş dori, pe cât este
posibil, să descurajez asemenea lucruri şi haideţi să încercăm să
informăm corect. Aveţi curiozităţi? Întrebaţi direct la sursă, căpătaţi
răspunsul corect, fără să mai fie vehiculate informaţii total inventate
şi în discordanţă cu realitatea.

Adrian Năstase: Vă mulţumim foarte mult.

domeniu: 
categorie: 
Autor: