Conferinţa săptămânală a PSD din 22 iulie 2003 (II)

'Stadiul recoltatului: La orz s-a încheiat recoltatul şi faţă de producţia estimată avem 109% realizări. Au fost 116,7 mii hectare semănate cu orz, o producţie medie de 1956 de kilograme la hectar, cu o producţie totală de 228300 mii kilograme producţie totală. Orzoaica de toamnă a fost recoltată pe o suprafaţă de 97%, deci cu o producţie medie de 1945 kilograme la hectar şi o producţie totală de 48000 tone'. (Ilie Sârbu) Dan Matei Agathon: Domnule ministru, vă rog. Intrăm direct în subiect.

Ilie Sârbu

Doamnelor, domnişoarelor şi domnilor,

Vă spun şi eu bună ziua şi, aşa cum domnul secretar general spunea, intrăm direct în subiect. Aş vrea să fac o precizare. Datele pe care le prezint astăzi în faţa dv. sunt date de ultimă oră, luate direct de la teleconferinţa pe care am avut-o cu judeţele.

Stadiul recoltatului: La orz s-a încheiat recoltatul şi faţă de producţia estimată avem 109% realizări. Au fost 116,7 mii hectare semănate cu orz, o producţie medie de 1956 de kilograme la hectar, cu o producţie totală de 228300 mii kilograme producţie totală. Orzoaica de toamnă a fost recoltată pe o suprafaţă de 97%, deci cu o producţie medie de 1945 kilograme la hectar şi o producţie totală de 48000 tone. Procentul de realizare 102%. Campania de recoltat pentru orzoaica de toamnă, practic, este încheiată în zilele următoare.

La grâu, fiindcă grâul a fost marea problemă a acestei veri şi discutat foarte mult, campania se apropie de final. Recoltatul s-a încheiat pe 72% din suprafaţă. Producţia medie de hectar de 1812 kilograme, ceea ce la ora actuală totalizează 1.892.000 de tone. Din estimările pe care le avem, la sfârşitul acestei săptămâni şi dacă timpul nu se va schimba, se încheie şi recoltatul la grâu şi ne apropiem de prognoza pe care noi am făcut-o, de 2,5 milioane de tone.

Ştiţi că în şedinţa de Guvern de săptămâna trecută a fost aprobată hotărârea de guvern prin care noi am solicitat ca 1 milion de tone de grâu să fie importate fără taxe vamale. Ea se va publica în zilele următoare.

Starea de vegetaţie la principalele culturi de toamnă - porumb, floarea soarelui şi soia: Porumbul este cultivat pe o suprafaţă de 3,239 milioane de hectare, cu o situaţie foarte bună în proporţie de 50% din această suprafaţă şi bună 40%. Floarea soarelui, pentru prima dată când se cultivă pe o suprafaţă de 1,4 milioane de hectare. Situaţie foarte bună. 60% din această supraraţă şi 30% bună.

Soia, 121 mii hectare. Situaţie foarte bună pe 80% şi bună 20%. Aici, dacă facem o prognoză, un calcul sumar, vom vedea că numai elaborând, vom vedea că dacă avem 2000 de kilograme la hectar, o să avem în jur de 6,5 milioane tone.

La floarea soarelui noi am mers pe o prognoză de 1,5 tone. S-ar putea să fie 2 tone media, dar mergem pe 1,5 tone. Vom avea, la fel, 1,5 milioane tone de floarea soarelui, faţă de un consum intern de 900 de mii. Am putea face un export de 600 mii de tone. Situaţia la soia. Sigur, suprafaţa este mai mică şi nu cred că este foarte important.

La irigaţii. Noi am mai vorbit despre irigaţii. La cheie, al ora actuală, faţă de situaţia pe care o aveam în urmă cu o lună când am mai prezentat în faţa dv. situaţia din agricultură, era 1,2 milioane, suntem la 1,3 milioane reabilitări la cheie, iar suprafaţa irigată a crescut de la 500 de mii la 781 de mii de hectare. Se irigă în 38 de judeţe, cu 14300 de instalaţii de irigat de diverse tipuri. Săptămâna trecută a mai fost aprobată în Guvern o hotărâre prin care se mai alocă o subvenţie de 300 de miliarde pentru achiziţionarea de echipamente de irigat. Cu această susţinere, de data aceasta, nu mai este 70% cum a fot pe ordinul 117, acuma este 50%, în sistemul Sapard, pe care vrem să-l extindem şi să-l analizăm în toată ţara, pe care îl considerăm foarte eficient.

Pentru campania de toamnă am luat măsuri la ora actuală, vizavi de sămânţa certificată, fiindcă este cel mai important factor pe care îl avem în atenţie la ora actuală. Din producţia internă, avem 337 mii de tone. Tot prin hotărârea de guvern de săptămâna trecută s-au aprobat şi 60 de mii de tone import la sămânţă, fiindcă era o diferenţă, aveam un minus de 60 de mii de tone. Pentru sămânţa de grâu s-a creat un mecanism de subvenţie de 4000 lei pe kilogram. Sigur, aici va trebui să fim foarte atenţi. Preţurile au început să urce în mod nejustificat. Noi am convocat patronatele, încercăm cu Semrom-urile să avem discuţii pe această temă, fiindcă nu este justificat, subvenţia noastră s-a dat la jumătate din valoarea kilogramului de sămânţă, deci 4000 de lei erau 50% din 8000 de lei. Calculele pe care le-am făcut noi cu toţi specialiştii pe care îi avem arată că e un preţ foarte bun.

Sigur, transferul de sămânţă din celelalte judeţe se face în mod organizat, la nivelul direcţiilor agricole, cu specialiştii noştri din teritoriu.

Aşa cum cunoaşteţi, a fost lansat acest sprijin de 2 milioane lei pe hectar, până la 5 hectare. Aici aş vrea să fac o precizare fiindcă s-a discutat mult, au fost şi unele poziţii ale asociaţiilor producătorilor. Mecanismul care va fi creat şi la care se lucrează şi astăzi, este o comisie şi de la Parlament şi de la ministere care lucrează, urmăreşte ca aceste sume de bani să ajungă totuşi acolo unde este nevoie de ele, deci să nu fie cheltuite în alte scopuri. Sigur, nu s-a finalizat încă acest program. Eu sper ca în zilele următoare să fie finalizat şi atunci vă vom putea comunica exact care este procedura. Ceea ce aş vrea să spun faţă de exploataţiile mari, din această toamnă, sperăm ca Legea creditului agricol să producă efecte şi în aceste condiţii, în urma discuţiilor repetate pe care le-am avut cu toate asociaţiile, sigur că lucrurile vor intra într-o altă fază şi se vor simplifica mult. Dorinţa lor din totdeauna a fost să acordăm credite care să le poată permite, cu această dobândă subvenţionată până la 30%, care să le poată permită să reia ciclul de culturi în fiecare toamnă. Erau şi subvenţii tentante, dar creditul rămâne un instrument de bază.

Câteva date despre zootehnie, care de fapt este barometrul agriculturii. În ciuda tuturor afirmaţiilor care se fac de specialişti – şi de mai puţin specialişti - totuşi, noi avem obligaţia să vă informăm corect, pe bază de date despre ceea ce se întâmplă. Efectivele de animale au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului 2000, la bovine, păsări şi ovine cu 2%, la cabaline cu 3%, la porcine cu 15%. Producţia totală de carne în viu a crescut la 25%, carnea de bovină cu 28%, carnea de ovină 23%, carnea de porc 14% şi carnea de pasăre 35%.

Producţie de lapte, la fel, a crescut cu 12%. Sigur, aici alte comentarii cred că nu se impun, decât preţurile pe care le cunoaşteţi şi care se practică pe piaţă. Am reuşit să menţinem preţurile în limita acceptabilă pe piaţă. Sigur, şi măsurile care s-au luat de a proteja crescătorii interni şi-au produs efectele.

Susţinerea pe care noi o acordăm zootehniei. Până la ora actuală, s-au plătit subvenţii în sumă de 1444 de miliarde de lei, din care prime pentru lapte 707,8 miliarde, producţie marfă 591 miliarde şi îmbunătăţirea materialul genetic 145 de miliarde.

Au fost atribuite 1681 de adăposturi în 37 de judeţe. Adăposturile care au fost abandonate, ştiţi programul pe care l-am lansat în acest an. Şi au fost create 1141 de noi locuri de muncă prin aceste atribuiri şi prin reintrarea în circuitul zootehnic a acestor adăposturi. Aici aş mai face o menţiune. S-a făcut publică hotărârea de guvern prin care s-au alocat 200 de miliarde de lei pentru construcţia de adăposturi, popularea cu juninci gestante din ţară sau din străinătate şi dotarea cu echipamente. Este un program foarte ambiţios. Dacă la sfârşitul anului vom reuşi să-l finalizăm, vom avea 154 de adăposturi la standard european. La anul, ambiţia noastră este să facem 1000 de adăposturi.

Cam asta este situaţia la zi în agricultură.

Dan Matei-Agathon: V-aş ruga să vă prezentaţi.

Reporter: Anca Butnariu - Europa FM. V-aş ruga totuşi să ne explicaţi de ce preţul pâinii a crescut în condiţiile în care producţia este atât de mult şi avem şi un milion tone grâu de import? Şi, pe de altă parte, ziceaţi că efectivele de animale şi situaţia din zootehnie este foarte bună, creşteri pe toată linia, de ce totuşi sunt judeţe, cum ar fi Iaşi, unde oamenii sunt disperaţi, îşi vând porcii cu 15 mii lei kilogramul de carne, pentru că spun că nu mai au ce să le dea de mâncare, sunt târguri întregi în toată ţara unde oamenii îşi vând animalele pentru că nu mai au ce să facă cu ele, sunt mult, mult sub preţul pieţei. Ştiţi şi dv. că un kilogram de carne pe piaţă este o sută şi ceva de mii şi ei o vând cu 15 mii.

Ilie Sârbu: Un kilogram pe piaţă prelucrat, procesat, sigur, este o sută şi ceva de mii. La prima întrebare, cu preţul la pâine. Ne confruntăm cu o creştere a preţului izolată, pe diverse judeţe. Aţi văzut poziţia pe care o au patronatele. În general, nu există o creştere justificată. Sigur că s-a creat criza pe care procesatorii şi nu numai procesatorii, şi producătorii, în acest an au creat-o, dar nu era justificat ca preţul pâinii să crească faţă de preţul grâului. La ora actuală, preţul grâului este în jur de 5000 lei, preţ care s-a practicat încă din primăvară. Dacă se vor realiza aceste importuri, nu este justificat ca preţul pâinii să crească, decât din alte cauze, dacă se iau în calcul alte majorări la energia electrică, la transport, alte costuri, dar nu vizavi de grâu.

Reporter: Efectiv, acest preţ este greu de crezut că …

Ilie Sârbu: Pentru preţul pe piaţă noi nu avem nici un instrument de a-l controla, preţul este liber, nu avem noi cum să intervenim pe piaţă. Noi am intervenit cu măsuri care să diminueze şi să lichideze de fapt criza. Această psihoză care se poate crea. Şi cu siguranţă că în unele judeţe, practic, aceasta este creată din acest motiv. Toată lumea spune e criză, nu se găseşte grâu. În momentul în care importurile încep să apară piaţa se va tempera, plus că apare noua recoltă.

Reporter: Credeţi că se va vinde grâu?

Ilie Sârbu: Dar sigur, acolo sunt două săptămâni până se maturează grâul. În momentul în care se vor face importuri sunt sigur că se vinde.

Vizavi de situaţia de la Iaşi, sigur că o cunosc şi eu. La fel, nu este o situaţie generalizată. Eu am vorbit de creşterile din zootehnie, nu am vorbit de aceste fenomene care au apărut datorită secetei nu numai în judeţul Iaşi, ci şi în judeţul Botoşani. Sunt situaţiile din estul ţării, care a fost afectat faţă de celelalte zone din ţară. Cunoaştem această situaţie, de altfel.

Reporter: Acolo nu sunt irigaţii?

Ilie Sârbu: Mai puţine. Irigaţiile sunt în zona de sud a ţării, în judeţele din sudul ţării.

Dan Matei-Agathon: V-aş ruga foarte mult. Nu puteţi să puneţi şapte întrebări. Dacă doriţi să faceţi un interviu cu domnul ministru Ilie Sârbu, imediat cum terminăm conferinţa de presă, vi-l organizez eu. Dacă nu, punem o întrebare-două, un follow-up, sunt de acord.

Reporter: Dar dv. aţi spus că sunt în 38 de judeţe şi aşteptam să ne spuneţi care nu sunt judeţele care nu sunt irigate, atâta tot.

Dan Matei-Agathon: Asta era curiozitatea dv., unde nu avem irigaţii.

Ilie Sârbu: Sunt judeţele din nordul ţării, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Vrancea, unde sunt irigaţii, dar nu sunt pe sistemul naţional, cum sunt cele din sudul ţării. Irigaţiile din Ardeal, la fel.

Dan Matei-Agathon: Mulţumesc foarte mult. Vă rog.

Reporter: Aţi spus mai devreme că în zilele următoare va fi publicată acea hotărâre de guvern referitoare la importul a 1 milion de tone de grâu. În cât timp va ajunge acest grâu în ţară, având în vedere că în ţară există judeţe unde rezerva de grâu ajunge doar pentru o săptămână? Vă dau exemplul judeţului Bacău, unde responsabilul de acolo a spus doar pentru o săptămână mai avem rezerve de grâu, atât.

Ilie Sârbu: Bine, din informaţiile pe care le avem noi, deja, contractele şi discuţiile legate de import sunt făcute. Depinde din ce zonă se aduc. Dacă se aduc din Ungaria, poate să ajungă în două zile, dacă se aduc din Franţa poate să ajungă într-o săptămână, dacă se aduc din Statele Unite ale Americii, în cel mai bun caz, două săptămâni până la trei săptămâni. Cam astea sunt perioadele.

Reporter: Dv. nu ştiţi de unde luaţi grâul?

Ilie Sârbu: Nu. Importul nu-l face Ministerul Agriculturii. Aş vrea să clarificăm acest lucru. Noi nu ne ocupăm de importuri, noi venim şi creăm facilităţi ca preţul să rămână în limite normale, dar am discutat cu patronatele, cu importatorii, toată lumea este pregătită, discuţiile au avut loc între marile companii.

Dan Matei-Agathon: Da, vă rog.

Reporter: Domnule ministru, sunt Ada Meseşan de la România liberă. Am mai multe întrebări. Programul social al partidului dv.

Dan Matei-Agathon: Trei întrebări vă rog foarte mult, numai trei.

Reporter: Programul social al partidului dv. propune câte 2 milioane de lei la hectar, până la 5 hectare exploataţie. Vă rugăm să ne spuneţi dacă aveţi o statistică, despre câte persoane este vorba, câte persoane veţi putea satisface cu acest program? În al doilea rând, despre ce sumă este vorba şi de unde, care este sursa de finanţare, de unde veţi acoperi această sumă?

Domnul ministru al finanţelor, Tănăsescu, făcea declaraţii interesante în acest weekend, spunea că mai întâi se vor da bani la marile exploataţii şi după aceea se vor da bani la micile terenuri până la 5 hectare. Vă rugăm să ne spuneţi ce este prioritar pentru dv., terenul până la 5 hectare sau marile exploataţii?

Ilie Sârbu: Ambele.

Reporter: Bun, şi atunci care sunt prioritare?

Ilie Sârbu: Am spus.

Reporter: Aţi spus că se vor da prime. Să ne lămurim, este vorba de programul dv. Şi a doua întrebare care este valabilă şi pentru dv., domnule Sârbu, în calitate de lider minister, deci în calitate de lider al partidului, şi pentru domnul secretar general al partidului. Preşedintele Iliescu, care a recunoscut că se va întoarce în PSD, a vorbit despre o posibilă graţiere a lui Miron Cozma. Vă rugăm să ne spuneţi ce părere aveţi dv. ca şi lideri ai partidului, dacă sunteţi de acord, ca mişcare politică, cu această iniţiativă prezidenţială? Mulţumesc.

Ilie Sârbu: Problemele legate de agricultură. Sigur că, aşa cum am spus, milioanele sunt prioritare, la fel este şi sprijinul pentru exploataţii. Cele două milioane merg până la 5 hectare. Sigur că vor fi peste trei milioane şi ceva de beneficiari, iar exploataţiile, aşa cum este prevăzut şi în Legea exploataţiilor şi în Legea creditului, vor beneficia de acest credit care, la fel, va fi subvenţionat cu bani de la buget. Ambele vor fi cu bani de la buget, că aţi întrebat de unde sunt sursele. Persoane am spus, peste 3 milioane, probabil vreo 3,8 milioane.

Reporter: De unde de la buget, din bugetul dv.?

Ilie Sârbu: Din buget, nu bugetul Agriculturii, de la bugetul de stat se va atribui această sumă bugetului Ministerului Agriculturii, care va efectua plăţile. Dar eu cred că interesul nostru este ca aceşti bani să ajungă în agricultură şi mecanismele care se vor crea vor fi de aşa natură ca cei care vor accepta aceste sume de bani, fiindcă nu sunt obligatorii, vor semna o declaraţie proprie. Nu s-au încheiat aceste discuţii şi formularele care trebuie să stea la baza atribuirii acestei sume.

Reporter: S-a stabilit care este prioritară?

Ilie Sârbu: Ambele, ambele sunt prioritare, am spus. Pentru exploataţiile care s-au format în ultima perioadă, am ajuns la peste 50% din terenul arabil al ţării să fie lucrat în exploataţii, deci este un lucru foarte important, dar şi cealaltă jumătate este la fel de importantă, plus că agricultura pe care o cunoaşteţi şi care mai are încă caracter de subzistenţă şi care trebuie ajutată şi pe această linie de fapt se înscrie şi politica agricolă comunitară, atribuirea pe hectar a subvenţiei.

Dan Matei-Agathon: Cea de-a şase întrebare. O să vă răspund eu. Nu văd ce legătură directă are cu ceea ce a prezentat domnul ministru.

Reporter: Este lider politic.

Dan Matei-Agathon: Este lider, toţi suntem lideri politici. Noi nu suntem nici împotriva graţierii, nu suntem nici pentru graţiere. Nu este părerea Partidului Social Democrat. Dacă dv. vorbiţi cu mine aşa, s-ar putea să vorbesc şi eu cu dv. pe hol. Dacă dv. mă întrerupeţi când eu încercam să spun ceva, nu cred că este corect, nu este fair şi nu-mi place.

Nu Partidul Social Democrat şi nu liderii Partidului Social Democrat se ocupă de graţieri. Este o prerogativă a preşedintelui. Vom trăi şi vom vedea ce se va întâmpla.

Reporter: Vroiam să ne spuneţi punctul dv. de vedere în legătură cu această problemă.

Dan Matei-Agathon: Punctul meu de vedere personal şi punctul de vedere oficial este cel pe care am încercat să-l expun aici.

Reporter: Nu aveţi o părere în legătură cu această problemă politică de mare interes?

Dan Matei-Agathon : Agenda noastră nu coincide de data aceasta cu agenda dv. Pentru noi nu este o prioritate graţierea sau negraţierea lui Miron Cozma, noi avem cu totul alte evenimente de pregătit şi ne ocupăm de cu totul alte lucruri. Ce putem să comentăm faţă de o cerere care încă nici nu a fost făcută, de graţiere, care încă nici nu a fost discutată, atât timp cât domnul preşedinte Iliescu este în concediu de odihnă? Şi atunci ce punct de vedere vreţi să vă spunem? Vom aştepta şi vom vedea. Noi nu susţinem, nu avem cum să susţinem, nu este problema Partidului Social Democrat.

Reporter: Mă scuzaţi. Dar domnul Cozmâncă, în urmă cu un an şi jumătate, a spus despre această problemă, că domnul Cozma a primit o pedeapsă exagerat de mare şi cumva a sugerat că ar fi bine să se rediscute această problemă. De aceea noi revenim cu întrebarea şi vă întrebăm ce credeţi că ar trebui să se întâmple în acest caz, pentru că Miron Cozma nu este oricine, i-a adus pe mineri de şase ori spre Bucureşti? … vă mulţumesc şi mă iertaţi că am intervenit.

Dan Matei-Agathon: Noi aşteptăm, dacă se va face o cerere de graţiere şi vom vedea cum va fi analizată la Cotroceni. Nu discutăm cu domnul preşedinte Iliescu problema graţierii sau negraţierii lui Miron Cozma. Nu face parte din agenda pe care o avem atât ca partid, nici agenda pe care am avea-o în urma unor consultări cu domnul Iliescu, avem cu totul alte priorităţi. Eu sper că mă înţelegeţi, nu încerc să fug de întrebare, dar nu este problema noastră. Acelaşi lucru pe care vi-l spun este şi ce a spus astăzi domnul preşedinte executiv Octav Cozmâncă. Vă rog.

Reporter: Astăzi?

Dan Matei-Agathon: Da, astăzi.

Reporter: Am şi eu o întrebare. Sorina Matei de la Jurnalul. Am şi eu o întrebare pentru domnul Sârbu. Este dat publicităţii un raport al Comisiei Europene cu privire la starea din agricultură, care nu era prezentată tocmai în roz. Cred că aţi văzut azi în presă acest raport şi aş vrea să-l comentaţi, erau nişte acuzaţii destul de …

Ilie Sârbu: Nu l-am văzut şi nu-l pot comenta. Mi-aţi dat o idee să mă documentez, când ajung să-l văd. Eu ştiu că se face raportul anual. Eu vin de la Bruxelles.

Reporter: Era făcut de nişte inspectori de la …

Ilie Sârbu: Nu l-am văzut, îmi pare rău, dar eu vin de la Bruxelles, am fost săptămâna trecută, ştiţi bine, am avut o discuţie cu comisarul şef pe integrare, deci nu cunosc, în afară de problemele pe care le-am discutat acolo, să fie un alt raport. S-ar putea, sigur. La ora actuală, foarte mulţi funcţionari de la Bruxelles se află în ţară pe diverse domenii şi s-ar putea. O să vedem, să-l analizăm dacă este aşa. Eu ştiu că se face raportul de ţară pentru luna noiembrie sau când va fi finalizat şi acolo, sigur, este un capitol special, agricultura.

Dan Matei-Agathon: Mulţumesc. Vă rog.

Reporter: Domnule Agathon, aş vrea să vă întreb pe dv. ca secretar general al partidului de guvernământ dacă credeţi în continuare sau credeţi că, deopotrivă cu domnul Cozmâncă, laolaltă cu domnul Ion Iliescu, că pedeapsa primită de Miron Cozma a fost prea mare? Şi aş vrea să-l întreb pe domnul Sârbu, în calitatea dumnealui de lider al grupului ministerial, ceva separat de partid, să spunem, care este opinia dumnealui legată de subiectul Cozma, dacă pedeapsa primită de liderul minerilor a fost prea mare? Un comentariu de la dv., domnule Sârbu. Mulţumesc.

Dan Matei-Agathon: Aş vrea să înţelegeţi foarte bine, nici domnul Sârbu şi nici eu nu suntem judecători la Curtea Supremă de Justiţie şi nu am făcut parte din acest proces, nici ca martori, nici ca învinuiţi. Mi se pare absolut … Întrebarea este foarte simplă. Ceea ce am avut de spus despre … am spus, nu am altceva ce să adaug.

Reporter: Dar 18 ani sunt mulţi sau puţini?

Dan Matei-Agathon: Nu este problema mea dacă 18 ani sunt mulţi sau puţini. Dar de când credeţi că un secretar general al unui partid se pronunţă asupra unei hotărâri luate de o instanţă? Eu nu comentez o hotărâre luată de instanţă, rămasă definitivă, nu o comentez. Nu am ce să comentez la o hotărâre de instanţă, definitivă şi irevocabilă.

Ilie Sârbu: Am acelaşi punct de vedere.

Reporter: Pot să mai spun o întrebare? Aş vrea să-l întreb pe domnul ministru cum stăm cu negocierile pe capitolul agricultură, dacă tot aţi spus că aţi fost la Bruxelles?

Ilie Sârbu: Dacă aş spune exact ce mi s-a spus acolo, aţi dv. că nu sunt realist. Până acum, lucrurile merg destul de bine pe negociere. Când vorbim de implementare, avem multe de discutat. A fost apreciată activitatea noastră vizavi de privatizare, vizavi de subcapitolele pe care le negociem, sanitar-veterinar şi fito-sanitar, vizavi de recensământ, fiindcă de acum există o bază de discuţii care este foarte importantă pentru Uniunea Europeană. Sigur, când se vor finaliza datele atunci vom avea o altă discuţie. Şi Sapard, care a fost unul dintre programele pe care dv. îl cunoaşteţi, care aduce anual

României aproape cât primeşte România de la bugetul de stat, deci 11 mii de miliarde, cum ne place nouă să o numim, o poveste de succes. Efectiv, au început primele plăţi la Sapard.

Cam astea au fost discuţiile la această perioadă. Trebuie să vedem care va fi evoluţia ulterioară.

Dan Matei-Agathon: Mulţumesc foarte mult. Da, vă rog.

Reporter: Evenimentul zilei, Cristian Şuţu. Domnule ministru Sârbu, recent, premierul Năstase a afirmat în videoconferinţa cu prefecţii că specialiştii din Ministerul Agriculturii, a spus dânsul, de faptul că stau în birouri şi nu merg pe teren, invitând ţăranii să-şi arendeze terenurile. Întrebarea mea era - de fapt sunt două întrebări - dacă specialiştii merg acum pe teren şi, doi, sub ce formă se face această arendare, către stat, către firme private?

Ilie Sârbu: Există Legea arendei. Sigur că sunt trei tipuri pe acest gen de contract, sunt concesionările care s-au făcut de la Agenţia Domeniilor Statului pe 49 de ani, este Legea arendei, care prevede modul în care se pot încheia aceste contracte, lege pe care noi am amendat-o ca să venim în sprijinul proprietarilor de teren care, de obicei, erau toamna abandonaţi după ce se recolta, cei care aveau terenul în arendă dispăreau şi cu arenda şi cu contract cu tot, ca acest contract că devină titlu executoriu. A fost amendată anul trecut legea. Şi mai există asociaţiile de tip familial, asociaţiile de diverse tipuri. Astea sunt cele trei tipuri care pot duce la comasarea terenului, fiindcă aşa cum ştiţi la ora actuală este o fărâmiţare exagerată şi agricultură performantă nu se poate face pe un hectar şi jumătate, pe două hectare.

Cât priveşte acuzaţia pe care premierul a făcut-o la adresa specialiştilor ea este reală. Avem şi noi discuţii permanente cu cei din teritoriu. Dorinţa noastră de a-i scoate din birou, fiindcă rolul lor nu este să stea în birou şi să se îngroape în hârtii, ci să comunice cu oamenii, să informeze oamenii despre ceea ce au de făcut, să le stea la dispoziţie. La fel, Agenţia de Consultanţă şi, în general, direcţiile agricole. Şi măsura pe care am luat-o noi - şi probabil că marţea viitoare o lansăm, sunt câteva caravane care vor merge din stat în sat, din comună în comună, împreună cu specialişti de la Agenţia de Consultanţă, de la camerele agricole şi de la direcţiile agricole - să aibă discuţii cu cetăţenii, cu producătorii agricoli, cu cei interesaţi, să explice exact ce se poate face mai bine, nu numai pentru agricultura românească, ci şi pentru viaţa lor, pentru că una printre coordonatele importante ale noii politici agrare comunitare una dintre cele mai importante este dezvoltarea rurală, în care noi avem încă foarte multe lucruri de făcut.

Dan Matei-Agathon: Mulţumesc.

Reporter: Încă o întrebare, dacă îmi permiteţi, vă rog.

Dan Matei-Agathon: Da, vă rog.

Reporter: V-aş ruga să ne spuneţi foarte pe scurt ce o să se întâmple cu această arendare? Unii nu vor să facă acest lucru din cauza ideii cu CAP-urile.

Ilie Sârbu; Nu cred. Cred că există mai degrabă frica de ceea ce li s-a întâmplat în aceşti 10-15 ani, când ei au fost abandonaţi, nu aveau sumele necesare să înceapă un proces, să se deplaseze la oraş. Cu banii pe care îi primeau pe arendă nu-şi puteau permite să se angajeze la un proces şi atunci există această rezervă că cel care vine lucrează pământul şi toamna dispare cu tot cu produse şi cu contract. Cred că aici este reţinerea principală. Nu mai există teama de CAP-uri şi, dacă ar fi să luăm un exemplu, poate şi din celelalte ţări, poate din Ungaria pentru noi fiindcă ne este vecină şi aproape de noi, este cel mai bun exemplu pe care l-am fi putut lua. Au schimbat proprietatea, iar modul de exploatare a rămas acelaşi şi au pornit de la o anumită situaţie. Noi am pornit de la sub zero. S-a distrus tot, irigaţii, s-a abandonat tot şi acum trebuie să le refacem. Ei au pornit cu bune, rele, cum erau aceste investiţii care s-au făcut tot cu banii oamenilor, tot cu munca lor. A fost acea agresiune pe care o cunoaşteţi în 1990-1991 şi nimeni nu putea să facă altfel.

Reporter: Domnule ministru, mai întâi o precizare. Dacă puteţi să-mi spuneţi în anul acesta care a fost bugetul Ministerului Agriculturii, câte mii de miliarde?

Ilie Sârbu: 14,5 mii de miliarde, iar de la Uniunea Europeană 11 mii şi ceva pe Sapard.

Reporter: Deci 14 miliarde. La un calcul simplu, dacă înmulţim 3,8 milioane de beneficiari cu 2 milioane …

Ilie Sârbu: Nu vorbim de acest buget, este cu totul altceva.

Reporter: Înseamnă aproximativ 8000 de miliarde, practic, jumătate din ce aţi avut tot anul acesta în bugetul ministerului. De unde veţi lua aceşti bani, totuşi este o sumă foarte mare comparativ cu bugetul dintr-un an al ministerului?

Dan Matei-Agathon: 10 mii de miliarde, aţi văzut din declaraţiile ministrului Mihai Tănăsescu, 10 mii de miliarde în plus faţă de prevederile bugetare sunt urmarea mai bunei colectări a TVA. Aici nu se pune problema ca întregul program social lansat la Consiliul Naţional al PSD să fie suportat din bugetul Ministerului Agriculturii, ci este vorba de redistribuiri pe surse care nu au fost luate în calcul în momentul în care s-a iniţiat bugetul, în condiţiile în care restricţiile impuse privind deficitul bugetar şi privind inflaţia rămân constante. Este vorba de o redistribuire de resurse, într-un concept de solidaritate socială al PSD.

Reporter: Mă scuzaţi, am crezut că se iau doar de la Agricultură.

Ilie Sârbu: Nu, nu. Este imposibil că majoritatea sunt deja finalizate.

Reporter: O altă întrebare pentru dv. Aţi spus la început că e vorba de un teren cumpărat de domnul Băsescu. Dacă ne puteţi da detalii? De altfel, aş vrea să ne precizaţi. Aţi menţionat că eventualii, presupuşii reprezentanţi ai PSD, care ar avea vile, dacă domnul Băsescu vă oferă un exemplu, vor fi supuşi la sancţiuni pe linie de partid …

Dan Matei-Agathon: Aha... nu am spus aşa ceva. Eu sunt foarte atent la ceea ce mă întrebaţi dv. Eu am spus - şi acest lucru l-am făcut într-un comunicat - că dacă domnul Traian Băsescu, care ne acuză că îndreptăm resurse bugetare spre construirea unor vile, ori că am fi pus noi în posesie membri ai PSD cu suprafeţe de teren în zone rezidenţiale din Bucureşti, are dovezi concrete, l-am rugat frumos, cu politeţe şi cu eleganţă, să ne pună la dispoziţie şi atunci ele se vor îndrepta spre organele în drept, dacă este vorba de ilegalităţi, de fraude, iar sancţiuni pe linie de partid vor lua. I-am reamintit domnului Traian Băsescu, ca să-l motivăm pentru a căuta mai repede dovezile privind aceste probleme, că domnia sa şi-a cumpărat un teren în zona rezidenţială Băneasa la un preţ foarte departe de preţul pieţei. Dacă doriţi să vedem exact despre ce este vorba, să ne uităm împreună în colecţia de ziare, pentru că eu m-am inspirat din ceea ce am citit în presa românească.

Reporter: Aveţi dv. probe sau le veţi lua …

Dan Matei-Agathon: Eu cred în cea de-a patra putere.

Reporter Realitatea TV. Aş avea trei întrebări, cu permisiunea dv., una pentru domnul ministru Sârbu, este o completare la ceea ce s-a discuta mai devreme, şi anume preţul pâinii. Există o ipoteză că preţul pâinii a început să crească fiindcă acea hotărâre de guvern, care viza importul a 1 milion de tone de grâu, nu a fost încă publică în Monitorul Oficial. V-aş întreba dacă sunteţi de acord cu această ipoteză şi apoi să ne spuneţi mai exact când va fi publicată în Monitorul Oficial?

Şi alte două întrebări pentru domnul Agathon. Una dintre ele se referă la acel document politic pe care l-aţi lansat în cadrul Consiliului PSD. Este vorba de O nouă ofensivă politică. Exista acolo o frază în care se spunea că vor fi limitate mandatele liderilor din teritoriu. Întrebarea mea ar fi: În contextul în care atât domnul Mischie, cât şi domnul Oprişan s-au arătat împotriva acestei fraze, dacă s-a mai discutat în interiorul PSD despre această propunere?

O altă întrebare, vizavi de o afirmaţie a colegului dv., domnul Mitrea, care spunea zilele trecute că acele persoane care îşi mai fac iluzii că o staţiune denumită Europa, care ar putea fi construită undeva în Deltă sau pe Litoral s-ar mai putea realiza, să-şi ia gândul de la această idee. Întrebarea ar fi cum comentaţi această afirmaţie a domnului Mitrea şi dacă cumva această afirmaţie ne-ar putea duce la ideea, la gândul că ar exista un conflict între dv. şi domnul Mitrea, având în vedere că dânsul v-a preluat într-un fel ministerul? Vă mulţumesc.

Dan Matei-Agathon: Aţi vrea dv. să fiu în conflict cu el, însă am să vă uşurez de această apăsare. Am să-l rog întâi pe domnul ministru Sârbu.

Ilie Sârbu. Nu, nu sunt de acord şi am şi explicat de ce nu sunt de acord. Preţul pâinii nu a suferit din această cauză. În momentul în care hotărârea a fost în Guvern, s-a făcut publică, nu mai erau motive. Sper ca ea să plece deja la Monitor, să fie publicată.

Dan Matei-Agathon: Da. Sigur că preşedinţii organizaţiilor judeţene pot să aibă păreri, să le emită şi să fie publicate în presă, este problema dânşilor. Noi vom analiza în Delegaţia Permanentă şi vom propune în Biroul Executiv Central al partidului o hotărâre cu privire la acest lucru. Nu am spus că am luat hotărârea, am spus că o vom discuta şi o vom prezenta la timpul potrivit. Iar într-un partid puternic cum este PSD există şi democraţie, democraţia se subînţelege prin majoritatea voturilor şi supunerea de către cei care sunt în minoritate atunci când decizia este luată colectiv de organele de conducere ale partidului - de Biroul Executiv Central sau de Consiliul Naţional.

Am văzut şi eu articole în presă privind staţiunea Europa. Chestiunea este extraordinar de simplă. Staţiunea Europa se află în acest moment sub forma unor studii care au fost comandate de Ministerul Turismului pe vremea când acesta exista, studii de amplasare, studii privind structura geofizică şi geologică şi viteza vânturilor şi a curenţilor marini, deci este vorba de un evantai foarte larg de studii. Ministerul Transporturilor şi Turismului poate să ţină cont de aceste studii sau poate să nu ţină cont, este o problemă de prioritate şi este o problemă pe care o vor hotărî specialiştii din minister.

Reporter: Dar cu domnul Mitrea cum vă înţelegeţi?

Dan Matei-Agathon: Foarte bine. Singura mea problemă cu domnul Mitrea este că înţeleg că în ultima perioadă ţine prea mult cu Rapidul şi eu rămân la fel mult să ţin cu Dinamo. Alte probleme nu avem.

Reporter Mihaela Ruse de la Adevărul. Vreau să vă întreb. Am înţeles că pentru dv. graţierea lui Miron Cozma nu este o problemă pe agenda dv., dar este pe agenda noastră şi de asta vă mai întreb următorul lucru. Credeţi că graţierea lui Miron Cozma este o problemă politică sau are o componentă politică?

Dan Matei Agathon: Cred că are o componentă politică, fără discuţie, însă noi nu am făcut nici un fel de analiză, nu ne-am propus să o facem în perioada imediat următoare, pentru că suntem în faţa unor necunoscute în care dv. vreţi neapărat să mă băgaţi să-mi dau cu părerea. Nu s-a făcut nici un fel de cerere, din câte ştiu eu. Poate ştiţi dv. şi nu ştiu eu. Eu ştiu că nu s-a făcut nici o cerere de graţiere, mai ştiu că domnul preşedinte Iliescu este în concediu de odihnă, mai ştiu că în momentul în care se face o cerere de graţiere există un anumit sistem care este analizat de către compartimentele de resort de al Preşedinţie. Şi mai ştiu, peste toate, că este apanajul exclusiv al Preşedinţiei de a o lua sau nu în discuţie sau de a aproba sau nu graţierea.

Reporter: Mă iertaţi, o precizare. De ce credeţi că este o problemă politică?

Dan Matei-Agathon: Să vă spun de ce. Pentru că eu l-am rugat pe domnul Ilie Sârbu, care era într-un program special astăzi, să vină la conferinţa de presă, fiindcă am crezut că situaţia la zi este o problemă de interes public şi constat că 96,68% din întrebări sunt legate de domnul Miron Cozma. Acest lucru mă face să cred că problema graţierii sau negraţierii lui Miron Cozma este o problemă politică, pentru că altfel nu cred că m-aţi fi întrebat de şase-şapte ori.

Reporter: Cred că exageraţi.

Dan Matei-Agathon: Am exagerat. Nu este 96, este 68. Da vă rog, altcineva.

Reporter: Adriana Gulea, B1TV. Dacă astăzi avocatul domnului Cozma va decide să trimită o scrisoare, chiar dacă domnul preşedinte este în concediu, cineva o va primi probabil la Palatul Cotroceni, după ce se va înainta această scrisoare vă veţi formula un punct de vedere la partid? Mulţumesc.

Dan Matei-Agathon: Nu, că noi nu suntem pe urmele Poştei să vedem când ajunge scrisoarea, cine o primeşte. Sunt convins de lucrul acesta. Vă rog, mai sunt întrebări?

Reporter: Luminiţa Moroianu de la ziarul Ziua. Sunt oaspete aici, nu vă caut des, vă promit. Special pentru domnul ministru am venit. Domnul ministru a pus accent pe problemele financiare ale Ministerului Agriculturii, a pomenit de creditul agricol, în perioada aceasta au fost emise o pleiadă de acte normative care să reglementeze acest aspect. Prima întrebare era legată de cel mai important act normativ care lipseşte, banii pe care trebuie să îi dea Ministerul Agriculturii pentru subvenţionarea a până la 30% din volumul creditelor. Aţi spus că la toamnă se pune problema să înceapă să funcţioneze această lege. De unde bani, când, câţi, cum, dacă aveţi ce să ne spuneţi.

Şi doi, legat tot de problema agricolă. Am pus întrebările, dv., puneţi întrebările. Este încă una, mai notaţi încă una.

Dan Matei-Agathon: Mulţumesc foarte mult. Încerc să le ţin minte.

Reporter: În ceea ce priveşte recolta de anul acesta, grâul în special, după socotelile pe care eu ştiu că se fac anual, ceea ce există cu ceea ce se importă ajunge strict numai pentru panificaţie. Nu aţi pomenit de calitatea grâului care se recoltează la noi, bun, prost, cât poate să ajungă la panificaţie. În aceste condiţii, totuşi ştiam că animalele mai consumă şi ele oareşce grâu. De unde va fi luat, se va pune vreun act normativ şi pentru ele? Mulţumesc.

Dan Matei-Agathon: Eu vă mulţumesc foarte mult.

Ilie Sârbu: Atunci răspund eu la prima întrebare, ca să respect …

Dl. Ilie Sârbu: Avem aceeaşi situaţie. Banii vor veni tot de la buget spre Ministerul Agriculturii şi discuţiile care au loc la ora actuală au în vedere şi aceste sume pentru Legea creditului agricol. Că este vorba de 3000 de miliarde, vom vedea pe tipuri de subvenţii pe care noi le vom avea.

Reporter: Pe anul acesta?

Ilie Sârbu: Pe anul acesta, sigur. Păi am vorbit că vor fi ajutate exploataţiile.

Cât priveşte situaţia grâului, sigur că la ora actuală, grâul …

Reporter: Ce variante până în momentul de faţă, ce s-a discutat până acum?

Ilie Sârbu: Sunt în discuţie mai multe variante, fără îndoială, dar probabil că va fi mandatul poştal una dintre ele, prin Poştă se pot expedia cel mai uşor, există structura necesară în teritoriu. Poate fi ales şi CEC. Încă nu s-a stabilit.

Dan Matei-Agathon: Nu, dar sunt şi … nu numai pentru … Dacă se pune sămânţa la capătul ogorului, din cele două milioane, dacă se pot introduce alte modalităţi de plată privind aratul …

Ilie Sârbu: Aş fi mai rezervat, fiindcă acuma se lucrează la asta. Sunt mai multe modalităţi.

Dan Matei-Agathon: Da. Mulţumesc foarte mult. Vă doresc o zi foarte bună.

Reporter: Mâine aveţi Delegaţie Permanentă?

Dan Matei-Agathon: Mâine nu avem Delegaţie Permanentă. Las la voia dv. să vă petreceţi timpul altfel. Luni vom avea Delegaţie Permanentă.

domeniu: 
categorie: