Declaraţia de presă a preşedintelui Băsescu, la finalul şedinţei CSAT

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut marţi, 30 iunie, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă, la finalul şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Vă prezentăm textul declaraţiei de presă: „ Bună ziua,
După cum ştiţi astăzi a avut loc o şedinţă CSAT, care a abordat câteva subiecte pe care le consider de interes public şi care nu constituie secrete. De aceea, le aduc la cunoştinţă printr-o declaraţie legată de şedinţa CSAT. Cel mai important punct al ordinii de zi a fost planificarea forţelor care vor fi la dispoziţia NATO pentru anul 2010, precum şi nivelul de participare cu forţe, în afara frontierelor ţării. Din acest punct de vedere, vă pot spune că are loc o reducere a participării României în teatrele de operaţiuni. Numărul militarilor prezenţi în teatre se reduce de la 2067 de militari, cât au fost în 2009, la 1667 de militari, planificaţi a se afla în teatre, în anul 2010. În principal, reducerea este datorată încheierii misiunii trupelor româneşti în Irak, unde se produce o reducere de la 520 de militari la 20 de militari, dar care nu rămân în structura Forţei multinaţionale, ci sunt 20 de militari care vor participa la instruirea Armatei irakiene, în cadrul forţelor NATO de instruire a Armatei irakiene. Deci participarea la Forţa multinaţională devine zero, ea devine zero de la 1 iulie acest an şi se menţine participare zero şi pentru anul următor. În acelaşi timp, are loc o creştere cu 642 de militari a forţelor aflate în ţară, dislocabile în teatre de operaţiuni, în situaţii de urgenţă. Practic, discutăm despre o creştere de la 600 de militari la 1411, dacă avem în vedere şi alte categorii de militari, care rămân în teritoriul naţional, dar la dispoziţie pentru situaţii de urgenţă, situaţii de criză, în zone în care NATO sau Uniunea Europeană sau ONU ar fi interesate. România îşi îndeplineşte astfel programul la care s-a angajat de a avea în teritoriu o forţă rapid dislocabilă în situaţii de urgenţă, la solicitarea ONU, NATO sau a Uniunii Europene. Concluzie: România şi-a încheiat misiunea în Irak, în cadrul Forţei multinaţionale.

În ceea ce priveşte Afganistanul, faţă de forţele dislocate, în momentul de faţă, în operaţiunile conduse de NATO vom avea o creştere de 108 militari, la anul, în aşa fel încât batalionul pe care îl avem dislocat în regiunea Zabul să poată să-şi îndeplinească toate categoriile de misiuni pe care le primeşte, pentru a-şi garanta securitatea proprie şi securitatea regiunii pe care o are în responsabilitate, practic, regiunea Zabul. După cum ştiţi, este zonă de frontieră cu Pakistanul şi consolidarea forţelor noastre în regiunea Zabul era necesară, în aşa fel încât militarii să aibă toate mijloacele pentru a-şi îndeplini misiunea şi a proteja forţele româneşti dislocate în Zabul. Un alt subiect care a făcut obiectul discuţiei în CSAT, astăzi, a fost legat de criminalitatea informaţională, în creştere atât în interiorul frontierelor naţionale, dar şi cu infractori români, acţionând în afara teritoriului naţional sau din afara teritoriului naţional. Probabil ştiţi că încă din anul 2007 la Ministerul Comunicaţiilor şi Informaţiilor s-a format un grup de lucru antifraudă, în baza unei hotărâri a CSAT. Decizia pe care am luat-o astăzi a fost ca acest grup de lucru să fie consolidat cu reprezentanţi ai Băncii Naţionale, ai băncilor comerciale, ai companiilor emitente de carduri, Serviciul Român de Informaţii, SIE şi STS, în aşa fel încât cooperarea cu structurile omoloage din statele membre Uniunea Europeană şi din NATO să funcţioneze mult mai bine şi mai rapid, de asemenea, structura consolidată să poată acţiona mai rapid şi transmite mai rapid informaţia către structurile naţionale, fie că este vorba de Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaţii sau alte structuri cu responsabilităţi în diminuarea fraudei informatice.

În această şedinţă, la propunerea ministrului de Interne, am aprobat declanşarea unei operaţiuni diplomatice prin care România propune o iniţiativă pentru statele riverane Mării Negre legată de lupta antidrog. În ultima perioadă, instituţiile româneşti au înregistrat capturi tot mai mari de droguri în tranzit pe teritoriul României, ceea ce ne-a dus la concluzia că este necesară o structură de cooperare rapidă la Marea Neagră pentru descurajarea traficului de droguri din regiune către Europa de Vest. În CSAT s-a hotărât ca Ministerul de Externe să contacteze ţările riverane în vederea armonizării poziţiilor şi creării acestei structuri de luptă antidrog la Marea Neagră. Nu în ultimul rând, în cadrul şedinţei CSAT, directorul SRI, domnul Maior, a făcut o informare legată de vizita pe care a întreprins-o în Statele Unite, unde a avut întâlniri cu directorul CIA şi cu conducerea FBI legate de colaborarea între instituţiile româneşti şi instituţiile Statelor Unite în regiune. Cam acestea au fost punctele ce se aflau pe ordinea de zi şi care au fost discutate. În plus, având în vedere că principalii membri ai cabinetului au participat la şedinţa CSAT, am rugat să se aibă în vedere câteva elemente care au făcut parte din acţiunile de combatere a crizei şi care, în opinia mea, pot fi mai puternic impulsionate legat de recapitalizarea CEC.

O spun - şi nu aş vrea să stârnesc controverse - dar mi se pare că durează prea mult şi sistemul birocratic de la Bruxelles se mişcă prea greu în procesul de analiză şi aprobare a capitalizării CEC. Cred că nu Comisia Europeană se află în criză economică, ci statele, şi având în vedere întârzierea excesivă a unui răspuns din partea Comisiei Europene, punctul meu de vedere a fost că Guvernul trebuie să acţioneze şi să nu mai stea în aşteptarea analizei birocraţilor de la Bruxelles în ceea ce priveşte capitalizarea CEC. Este necesară sprijinirea IMM-urilor şi întârzierea excesivă ne arată că birocraţia excesivă nu se potriveşte foarte bine cu criza, lucru pe care-l critic şi pentru instituţiile noastre, nu numai pentru întârzierea celor de la Bruxelles în aprobarea capitalizării CEC. De asemenea, am rugat Guvernul să aibă în vedere accelerarea lucrărilor de infrastructură şi vă pot spune că, fără să fie un amestec în perioada următoare mă voi plimba pe şantierele care trebuie să aibă viaţă, ca urmare a faptului că în buget se află nouă miliarde de euro destinaţi investiţiilor şi măcar şi din curiozitate o să merg pe aceste şantiere. De asemenea, agricultura - este perioadă de recoltare şi cred că Guvernul trebuie să dea atenţie modului în care recolta este tranzacţionată la capul tarlalei, în momentul de faţă, la fel ca şi în anii trecuţi. Sigur, au mai fost lucruri legate de evoluţiile economice, dar cred că acestea sunt de competenţa Guvernului şi le va face cunoscute, eu am exprimat doar câteva puncte de vedere de care Guvernul dacă vrea să ţină cont, ţine, dacă nu, nu, dar eu mă voi deplasa în teritoriu să văd ce se întâmplă cu cele nouă miliarde alocate investiţiilor. Cam acestea au fost subiectele discutate şi care sunt de interes public sau pot fi făcute publice. Eu am terminat.

Întrebare: /.../

Preşedintele Traian Băsescu: Cu bani. Din buget. Banii sunt alocaţi în buget şi se aşteaptă aprobarea de la Bruxelles. Or, cred că întârzierea aprobării nu justifică necapitalizarea CEC-ului în timp util, pentru a sprijini IMM-urile aflate în criză.

Întrebare: De când se aşteaptă (...) ?

Preşedintele Traian Băsescu: V-aş cita din preşedintele Sarkozy, probabil aţi văzut declaraţia legată de deficite, da? Căutaţi-o si veţi vedea că pe situaţie de criză statele naţionale au obligaţia să acţioneze, nu putem sta până când domnii care analizează oportunitatea capitalizării CEC-ului vor binecuvânta acest lucru şi priviţi ce au făcut statele cu băncile care au fost în dificultate. Nu ştiu câte au aşteptat aprobări de la Bruxelles pentru a capitaliza băncile, sau probabil altor state li s-a dat imediat aprobarea.

Întrebare: De când se aşteaptă totuşi această recapitalizare ?

Preşedinte Traian Băsescu: Din câte ştiu, încă din luna februarie, dar nu am o dată exactă. Din februarie, imediat după adoptarea primului buget, au fost bani pentru capitalizarea CEC-ului în buget. Deci, că o fi februarie, că o fi martie, pentru situaţie de criză, oricum, nu e justificată o asemenea întârziere, pentru că IMM-urile au nevoie de finanţare şi deocamdată o putem face în mod rezonabil numai printr-o bancă deţinută de stat. Eu vă mulţumesc, vă doresc o zi bună tuturor.”

domeniu: 
categorie: