Descoperiri arheologice importante pentru istoria Banatului

În patrimoniul Muzeului Banatului au intrat în acest an obiecte importante descoperite în urma săpăturilor arheologice din oraş şi din împrejurimi, transmite corespondentul AMOS News.
Seria descoperirilor arheologice a început în februarie, când, o dată cu lucrările de modernizare a sistemului de canalizare din Timişoara, efectuate sub o piaţă din zona centrală a oraşului, au dus la dezvelirea mormintelor mănăstirii „Popilor negri”, vechi din secolul al 18-lea. În vară, la săpăturile arheologilor au asistat mii de timişoreni care treceau zilnic prin zonele centrale ale oraşului.

Sub liniile de tramvai, specialiştii au dat peste un tezaur format din 300 de monede de argint, datând din veacul al XV-lea, începutul secolului al XVI-lea. Comoara a fost descoperită într-o groapă făcută sub podeaua unei case, într-un săculeţ de pânză. Profesorul Florin Draşovean, coordonatorul cercetării arheologice, a precizat că descoperirea evidenţiază orientarea preponderent central-europeană a schimburilor comerciale care au avut loc odinioară în cetatea Timişoara.

“Tezaurul s-ar fi pierdut cu siguranţă dacă nu ar fi fost descoperit în cadrul acestor cercetări iniţiate de Muzeul Banatului”, a explicat arheologul. Comoara a fost depozitată la loc sigur, în muzeu, fiind apoi sigilată. Aceeaşi echipă de arheologi au descoperit şi două schelete datând cel mai probabil din veacul al XVIII-lea. Între descoperirile importante realizate la începutul verii se numără obiecte din perioada medievală, dar şi două ghete de piele, conservate atât de bine încât au fost păstrate inclusiv şireturile.

Tot atunci, istoricii au reuşit să oprească lucrările de modernizare a liniei de tramvai din centrul urbei, după ce săpăturile au scos la iveală şi vestigii din veacul al XVIII-lea. Din păcate, o parte din zidurile vechii cetăţi au fost distruse accidental de lamele buldozerelor care lucrau în acel perimetru (Piaţa Libertăţii).

Investiţiile au distrus însă, aproape în totalitate, şi un sit arheologic aflat în estul oraşului, în cartierul Freidorf. În opinia directorului muzeului, Dan Ciobotaru, aici s-au făcut cele mai importante descoperiri din acest an: 50 de locuinţe din secolele II-VII, trei morminte din necropola de secol III, cu splendid material ceramic. Situl, unic în Europa, a fost distrus după ce pe locul aflat în cercetare de peste 20 de ani s-a ridicat o hală industrială. Arheologii nu mai lucrau acolo de ceva vreme din lipsă de bani, dar fiecare săpătură scosese la iveală importante obiecte de patrimoniu vechi de peste 6.000 de ani.

În acest loc au fost scoase la suprafaţă obiecte din perioada daco-romană, din neolitic, dar şi un cimitir germanic. În aceeaşi perioadă, arheologii bănăţeni au redeschis şantierul din localitatea timişeană Parţa, un obiectiv extrem de important pentru preistoria Banatului. În această zonă, în urma săpăturilor a fost scoasă la lumină una dintre cele mai mari aşezări neolitice din Banat, singura din România care a fost restaurată. Sanctuarul de la Parţa, prin tehnicile de ridicare din teren folosite şi prin restaurarea riguroasă, este unicat în ţara noastră şi unul dintre puţinele de acest fel din Europa.

Directorul muzeului bănăţean se mândreşte şi cu achiziţiile pe care le-a făcut în acest an: o marmită din primul război mondial, documente, precum şi o spadă veche de secol XIV a. Chr., găsită în grădină de o persoană din Peciu Nou şi cumpărată de muzeu pentru suma de 1.000 de lei.

domeniu: 
categorie: 
Autor: