Discursul premierului Năstase la şedinţa Consiliului Lărgit al PSD

'Traian Băsescu va avea oricând ceva de făcut, un lucru de realizat, el va putea oricând să conducă o fanfară, va putea oricând să realizeze ceea ce ştie foarte bine, să sufle în trompetă'. 'Stimaţi colegi,
Dragi prieteni,
Mă bucur să ne revedem şi mă bucur că avem ocazia de a gândi din nou împreună cum putem acţiona politic pentru a ne îndeplini obiectivele.

Astăzi, ascultând comentariile pe care unii colegi le-au făcut aici, ceea ce spunea domnul preşedinte Dan Ioan Popescu, mă gândeam că va trebui să gândim, pentru lunile următoare, cea mai bună strategie spre a obţine masa critică adevărată pentru decizii eficiente, care să îmbunătăţească administrarea Bucureştiului. Noi am reuşit să câştigăm prin muncă, prin eforturi, în principal, ale organizaţiei de Bucureşti, multe dintre poziţiile importante care să ne ajute în realizarea acestui obiectiv.

Totuşi, avem un obstacol pe care nu am ştiut până acum să-l gestionăm, să-l depăşim într-un mod foarte eficient. De-a lungul celor 13 ani care au trecut de la Revoluţie, noi nu am reuşit să câştigăm postul de primar general al Capitalei. Şi, astăzi, am impresia că mergem pe un drum care va fi greşit, fiindcă ne propunem o confruntare cu Băsescu, o confruntare pe care să o câştigăm, or problema este oarecum diferită. Aşa cum am reuşit să rezolvăm atâtea probleme la nivelul ţării, noi trebuie să gândim condiţiile în care putem să asigurăm o administrare mai bună a Bucureştiului şi a structurilor urbane. Problema pe care o discutăm aici, pe care o vom discuta şi mâine, este felul în care abordăm chestiunea aglomeraţiilor urbane din punct de vedere electoral. Cred că nu am avut curajul de a ne alinia la o abordare europeană. Noi încercăm să rămânem în formulele autistice, tradiţionale care poate că, la nivelul Bucureştiului, înseamnă să nu supărăm pe unii dintre colegii noştri din judeţul Ilvof - şi nu aş vrea să îi supărăm. Cu toate acestea, însă, eu consider că trebuie să mergem pe soluţia care se impune, pornind de la un model european pe care îl regăsim în toate ţările membre ale Uniunii Europene. În Franţa a fost adoptată legea /…/ pentru marile aglomerări urbane şi care, pornind de la o realitate sociologică, aceea a expansiunii oraşelor în zonele adiacente, a creat un model pe care noi ne încăpăţânăm să nu-l urmăm. Toate marile capitale şi marile oraşe din Europa au trecut la un model de organizare care să permită rezolvarea, pe de o parte, a spaţiului pentru noi locuinţe, a terenurilor pentru noi investiţii şi, în general, rezolvarea unor probleme de infrastructură sau de trafic, de circulaţie.

Astăzi, am fost cu domnul ministru Dan Ioan Popescu şi cu domnul ministru Mitrea să deschidem şantierul ,,Brâncuşi“ în zona adiacentă cartierului Drumul Taberei. Este evident că în zona respectivă oraşul se extinde dar, practic, pentru a crea acest nou cartier de care Bucureştiul are nevoie a trebuit să luăm teren de la Administraţia Domeniilor Statului, din zona agricolă, pentru a-l introduce în circuitul urban. Am dat acest exemplu, care ar merita să fie examinat şi în alte zone, întrucât el ne arată că, de fapt, trebuie să facem un efort de modernizare a localităţilor, spre a crea condiţiile în care administrarea unei mari capitale să devină posibilă. Unde se mai pot face în Bucureşti zecile de mii de locuinţe de care locuitorii capitalei au nevoie, este posibil lucrul acesta în actualele sectoare? Ştim bine că nu. În cartierul pe care l-am inaugurat astăzi vor fi construite peste 5000 de locuinţe pentru tineri, locuinţe sociale care vor fi date, cu chirii modice, tinerilor sub 35 de ani. Sunt alte cartiere pe care le construim dar, în mare măsură, în zonele limitrofe, unele dintre ele aparţinând de alte judeţe. Cartierul ,,Coandă, spre exemplu, este într-o astfel de situaţie. Putem să continuăm la infinit cu aceste formule extravagante, în care autorizaţiile se dau de o parte şi de alta a unui drum? Eu cred că nu.

De aceea, cred că cel mai important pentru noi este să venim cu un proiect de administrare a Bucureştiului, un proiect foarte solid. Traian Băsescu va avea oricând ceva de făcut, un lucru de realizat, el va putea oricând să conducă o fanfară, va putea oricând să realizeze ceea ce ştie foarte bine, să sufle în trompetă. Problema noastră nu este să îi facem concurenţă lui Traian Băsescu, ci să găsim o soluţie pentru această aglomerare urbană, pentru o localitate care nu mai reuşeşte să trăiască pe un teritoriu afectat, de-a lungul anilor, de incendii, de cataclisme politice, cum au fost alegerile succesive pentru Primăria Generală. Datoria noastră acum este să venim, repet, nu neapărat cu un candidat mai zgomotos, mai gălăgios decât Traian Băsescu, pentru că, iată, Traian Băsescu a fost suficient de gălăgios în aceşti trei ani. Şi ce a realizat? Unii au spus că au fost lucruri importante pe care le-a făcut, cu chioşcurile, cu câinii vagabonzi - a menţionat domnul preşedinte Dan Ioan Popescu. Poate că a mai făcut şi alte lucruri.

Dar mulţi dintre cei care probabil peste decenii vor citi gazetele din această perioadă vor avea impresia că singurul motiv pentru care Traian Băsescu nu a reuşit să rezolve problemele Bucureştiului a fost acela că nu a reuşit să ia nişte bani de la BERD ca să facă nişte drumuri. Bun. Daţi-mi voie să întreb, oare problemele Bucureştiului pot fi limitate doar la acest credit extern? Oare complexitatea acestei capitale, complexitatea aspectelor şi resursele existente nu ar fi trebuit să ofere condiţiile pentru a rezolva măcar parţial unele dintre probleme, chiar în situaţia în care, să spunem, guvernul acesta rău nu a vrut să-l ajute pe Traian Băsescu să ia nişte bani de la BERD, pe care după aceea să îi dea jumătate înapoi întreaga populaţie a României, iar o parte să îi returneze probabil tot Guvernul, pentru că nu ştiu când reuşea Primăria Generală.

Dincolo de această chestiune, repet, dorinţa noastră este de a asigura o administrare înţeleaptă şi să venim, sper că vom şti să venim, nu numai cu echipe puternice, echipe tinere. Am înţeles de la domnul preşedinte Dan Ioan Popescu că lista finală de locuri eligibile va cuprinde 35% tineri. Domnule ministru, domnule preşedinte, amândoi suntem bătrâni, ştim cum se întâmplă de obicei. Listele iniţiale de candidaturi cuprind 35% tineri, 35% femei, 35% muncitori, 35% … Când se face lista finală, îi descoperim pe toţi aceştia sub linia de locuri eligibile. Avem datoria de a impune un model de seriozitate şi de responsabilitate, nu pentru că ne îndeamnă cineva, nu pentru că cineva ne sugerează cum să tratăm generaţiile mai tinere.

Partidul nostru a ştiut în permanenţă să asigure un echilibru între generaţii şi acest lucru va fi valabil şi de acum înainte. Nu este bine să exagerăm nici într-un sens, nici într-altul. Tinereţea fără experienţă, uneori, poate să creeze anumite dificultăţi. Singura generaţie cu care eu cred că suntem în conflict este generaţia spontană, generaţia creată prin spori, aceea care, fără să fi participat la luptele noastre, la dificultăţile de-a lungul anilor, ne dă indicaţii, ne spune cum trebuie să facem. Sigur că greşim în permanenţă, sigur că apar foarte multe dificultăţi pe care uneori nu le rezolvăm cel mai bine. Dar, de-a lungul anilor şi în momente foarte grele - nu în momente în care eram pe val, în momente în care ne era foarte greu - am ştiut să menţinem spiritul de echipă şi aşa vom face în continuare, chiar dacă nu reuşim totdeauna, repet, iar uneori în probleme importante pentru unii dintre colegi, să găsim cele mai bune soluţii din punctul lor de vedere.

Revenind la ceea ce spuneam mai înainte şi la orientarea noastră privind Bucureşti, eu cred că trebuie, pur şi simplu, să preluăm un model care există în altă parte a Europei. Unii s-au supărat că am vorbit despre zona metropolitană a Bucureştiului. Nu. Este vorba de un model pentru toate aglomerările urbane din ţară. Aceeaşi problemă se pune pentru Cluj-Napoca, aceeaşi problemă se pune pentru Timişoara, pentru Iaşi. Trebuie să gândim o reglementare prin ceea ce juriştii numesc receptare contractuală iar cei obişnuiţi cu problematica europeană numesc acquis-ul comunitar. Este vorba de un model, este vorba de o sugestie de modernizare care va însemna pentru administraţia noastră publică o şansă de a rezolva mai bine problemele cetăţenilor.

Acesta este obiectivul nostru şi în Bucureşti. Noi nu am avut îndrăzneala, din cauza unor interese mărunte ale unor colegi, să mergem pe o linie de curaj, pe o linie care să însemne, în primul rând, luarea în considerare a ceea ce este important pentru un segment deosebit al populaţiei ţării.

Acesta era primul comentariu pe care doream să îl fac şi de aceea eu nu aş vrea să intrăm într-o concurenţă mediatică, să începem să căutăm, într-un mod spectaculos, un contracandidat pentru Traian Băsescu. Traian Băsescu nu poate avea un contracandidat, el este unic. Postul acesta nu poate fi câştigat de nimeni altul, dar nu cred că ne propunem să-l înlocuim pe Traian Băsescu cu un alt Traian Băsescu, cu cineva care să vină să fie la fel de inutil cum este el ca primar general. De aceea, am fost de acord cu propunerea de a merge gradual, în paşi bine chibzuiţi în ceea ce priveşte Capitala şi am acceptat propunerea Organizaţiei de Bucureşti, ca pentru postul de prefect să fie numit domnul general Botezatu. De ce? În primul rând, noi am instituit pentru Capitală un model de succes. Domnul Gabriel Oprea a arătat că şi dintr-un post considerat adeseori marginal, periferic atunci când este vorba de respectarea legii, pot fi obţinute rezultate notabile. Creşterea vizibilităţii, sentimentul respectării legii, creşterea sentimentului de siguranţă personală în Capitală, toate acestea au fost rezultatul unui model pe care noi l-am introdus în capitala ţării. Acest model trebuie continuat.

Pe de altă parte, noi mergem şi aici pe un model european. Prefecţii, în anii următori, vor fi funcţionari publici şi vor intra sau vor veni în acest sistem dintr-o zonă care, în mare măsură, va trebui să însemne disciplină, rigoare, angajament. Îl cunosc pe domnul general şi admir ceea ce a făcut în cariera sa profesională. Îl respect pentru eforturile deosebite şi pentru succesele pe care le-a dobândit. Poate să fie un reper de ţinută morală într-un moment în care noi ne angajăm în faţa cetăţenilor Bucureştiului că vrem să îi servim mai bine, că vrem, împreună cu ei, o capitală modernă. Vrem să arătăm că proiectele mari se pot însuma în proiecte mari. Implicarea personală, exemplul personal, acţiunea tăcută dar perseverentă pot face din oraşul nostru un oraş cu care să ne mândrim.

Am fost de-a lungul acestor ani în foarte multe localităţi din ţară. Am văzut, chiar dacă la alte dimensiuni, diferenţa dintre felul în care arată multe dintre localităţile României de astăzi şi Bucureştiul în care trăim. Diferenţa este enormă şi este determinată, în primul rând, de faptul că cei care conduc astfel de localităţi au ştiut să facă echipă, dincolo de apartenenţa politică, au ştiut să colaboreze, au ştiut să înţeleagă că, până la urmă, au cu toţii de câştigat - şi ei şi cei care I-au ales - de pe urma unei colaborări mai strânse. Lucrul acesta în Bucureşti nu s-a întâmplat şi nici nu se va întâmpla, pentru că este o chestiune de personalitate. Traian Băsescu nu poate să trăiască decât din conflict, din scandal, din gălăgie. Nu ne propunem să-l concurăm în această zonă. Ceea ce noi va trebui să facem, însă, pentru că este şi responsabilitatea noastră sau, în primul rând, este responsabilitatea noastră - să căutăm soluţiile reale prin care, indiferent de cine va fi primarul Capitalei, deşi eu sunt convins că va fi primarul nostru, locuitorii Bucureştiului să poată să trăiască mai civilizat, într-un oraş care să le fie mai aproape.

Eu cred că în felul acesta trebuie să gândim electoral Bucureştiul, pentru că, în definitiv, noi nu ne mai propunem să producem, în anii care vin, zeci de mii de afişe pe care să le lipim pe toţi pomii din oraş. Nu cred într-o campanie electorală obsesivă, şocantă, pentru că populaţia ne cunoaşte, ştie ce am făcut, ştie foarte bine ce au făcut şi ceilalţi. Este adevărat, nemulţumirea populaţiei întotdeauna se îndreaptă spre cei care sunt la putere într-un anumit moment. Adeseori, se uită faptul că multe dintre problemele nerezolvate au o istorie mai lungă. Nu vreau să ne ocupăm neapărat de trecut. În cuvintele pe care le voi spune mâine la Consiliul Naţional voi comenta unele dintre aceste aspecte. Voi încerca să arăt care este mesajul nostru politic pentru populaţia României şi pentru membrii noştri de partid.

Am realizat enorm în aceşti ani. Uneori nu spunem suficient de des aceste lucruri şi ne pierdem poate încrederea în noi înşine, dar am reuşit să realizăm, într-o perioadă relativ scurtă, tot ceea ce mulţi dinaintea noastră nu au realizat în perioade mai lungi şi acest lucru s-a datorat spiritului de echipă. Eu am admirat felul în care colegi de-ai noştri care au fost membri ai Cabinetului şi care au avut succes, au avut performanţă, au acceptat faptul că, pentru o anumită raţiune politică şi practică, de management, de administraţie, trecând de la un guvern de 24 de ministere la un guvern de 14 ministere, au acceptat, rămânând în echipă, o decizie care, în mod categoric, nu a fost bazată pe considerente subiective. Aceasta înseamnă să ştii să joci în echipă, mesajul meu pentru ei este unul de mulţumire şi vreau să îi asigur că am preţuit în mod special felul în care s-au purtat.

Pe de altă parte, ştim cu toţii că un partid este o structură cu geometrie variabilă. Vin foarte mulţi membri, pleacă unii, unii se îmbolnăvesc, unii pleacă dintre noi cu totul, dar lucrurile acestea nu trebuie să afecteze obiectivele generale şi spiritul partidului. Conducerea unui partid nu poate să fie asigurată de o singură persoană. Conducerea unui partid nu poate să însemne o singură persoană. Unii m-au întrebat de ce am inventat postul de preşedinte executiv pentru Octav Cozmâncă. Unii au spus: Octav Cozmâncă este un om dintr-o altă generaţie. Unii au spus Octav Cozmâncă este un om dintre capetele … Eu pot să vă spun că am lucrat cu Octav Cozmâncă de foarte mulţi ani şi foarte apropiat în ultimii ani. Este un om deosebit. Este un organizator excepţional, un om extrem de loial şi de corect.

Indiferent de simpatiile unora sau altora pentru el, eu am considerat că în acest moment în care responsabilitatea noastră generală este imensă pentru ceea ce se va întâmpla în România în anul viitor, în condiţiilor în care nu s-au putut desfăşura alegeri anticipate şi vom avea un an extrem de complicat anul viitor, cu o miză guvernamentală deosebită - finalizarea negocierilor pentru Uniunea Europeană, dar şi alegerile pentru partid - o singură persoană nu poate realiza acest lucru. O singură persoană, la nivel central sau la nivel local, nu trebuie să-şi propună asemenea lucruri şi de aceea, datoria noastră este să formăm echipele care pot să câştige, să realizăm o diviziune a muncii care să ne ajute în obiectivele pe care le avem. Vrem să ajungem din nou la situaţia din 1996, să pierdem alegerile şi, în felul acesta aş spune, să piardă chiar societatea românească? Poate sunt, într-un fel, bănuitor în legătură cu ce s-ar putea întâmpla dacă noi am pierde alegerile sau poate am o judecată greşită, dar pornind de la experienţa perioadei 1996-2000, care a fost o paranteză inutilă în istoria României de după 1989, perioadă în care s-a pierdut enorm, în care în loc să câştigăm cum au câştigat alte ţări, să avansăm pe un drum care era clar semnalat, noi nu am ştiut să facem aceste lucruri şi a fost şi vina noastră că în perioada 1995-1996 nu am înţeles la timp anumite semnale, nu am înţeles la timp anumite lucruri pe care ar fi trebuit să le facem.

De aceea, un alt mesaj pe care eu aş vrea să vi-l dau din partea conducerii partidului este acela de a judeca foarte bine resursele umane, candidaturile, echipele care vor lucra în perioada următoare. Nu trebuie să ne convingem între noi de ce este bine şi ce este rău, nu este necesar ca noi între noi să ne convingem cum să votăm, fiindcă noi toţi vom vota în acelaşi fel. Problema este cum ne vom raporta noi, membrii organizaţiei de Bucureşti, la populaţia oraşului şi acest lucru va fi determinant în perioada care urmează. Semnalele le dăm şi prin alegerile pe care le vom face, prin opţiunile pe care le vom arăta şi de aceea daţi-mi voie să sper că, de data aceasta, alegerile pentru consilieri nu se vor face într-un spaţiu închis pentru a satisface orgoliul sau interesele unora sau altora dintre cei care fac parte din structura de sector.

Daţi-mi voie să sper că, de data aceasta, vom şti să dăm semnalele potrivite prin candidaţii pe care îi vom desemna, că vom avea deschiderea necesară pentru a aduce în partid şi alţi oameni, aşa cum am făcut astăzi cu candidatul pentru prefectul capitalei. Era simplu să căutăm între oamenii, între membrii de partid. Nu este vorba de lipsă de încredere, este vorba doar de o decizie de înţelepciune care porneşte de la un anumit tip de aşteptare din partea alegătorilor, din partea populaţiei şi aceste lucruri vor fi foarte importante pentru fiecare moment, pentru fiecare alegere pe care noi o vom face.

Aşa cum va trebui să fim extrem de fermi în reacţiile noastre în situaţii concrete. Iată, Partidul Democrat, reprezentanţii PD, reprezentanţii PNL, la Camera Deputaţilor au impus un amendament la Codul de procedură penală care a dus în ultimele zile la efecte deosebite şi la o mare preocupare în zona opiniei publice. Nu vreau să calific acest lucru. Vreau să spun că şi noi avem, fără îndoială, o parte de vină, pentru că la nivelul majorităţii cu adevărat şi la nivelul marilor noştri specialişti în probleme juridice, ar fi trebuit să ştim să respingem un astfel de amendament. Nu vreau să cred că a fost vorba de interese care au mers dincolo de ideologii şi care au dus la acceptarea acestei modificări de text. Nu ştiu şi nici nu vreau să mă pronunţ acum. Ceea ce pot să vă spun, însă, este că joi vom discuta la şedinţa de Guvern o ordonanţă de urgenţă care să corecteze această modificare de text.

Dacă Parlamentul va trebui să vină din vacanţă pentru a discuta această ordonanţă de urgenţă, cu atât mai rău, dar este o problemă pe care nu o putem lăsa nerezolvată până când se întorc parlamentarii din vacanţă. Fără îndoială, vor fi unii care vor critica acest tip de abordare, dar este important, din punctul de vedere al partidului, în primul rând, dar şi din punctul de vedere al Guvernului, să se înţeleagă că noi nu ne prefacem atunci când vrem să luăm măsuri care să ducă la o mai bună organizare a societăţii, la eliminarea cauzelor care au generat corupţia. Toate aceste lucruri se realizează gradual. Sunt elemente pozitive pe care foarte mulţi le-au observat. Am avut astăzi o discuţie cu liderul Grupului liberal din Parlamentul European şi i-am explicat ceea ce spun adesea - noi dorim o construcţie politică solidă în România, dorim o modernizare printr-o reformă politică autentică. Ceea ce am realizat în aceşti ani va trebui continuat şi trebuie să înţelegem că cele două proiecte, cel guvernamental şi cel politic-electoral, nu pot să fie contradictorii. Tocmai pentru a avea succes electoral, noi trebuie să dăm soluţii guvernamentale corecte.

Politica noastră s-a bazat pe transparenţă şi pe credibilitate. Partenerii noştri externi ne spun în permanenţă acest lucru. Unul dintre reprezentanţii importanţi ai Uniunii Europene spunea: este păcat că acest guvern nu a venit la putere mai devreme. Pentru că, până la urmă, ceea ce contează în orice dialog este încrederea în cuvântul dat, încrederea în promisiunile pe care le facem şi de aceea m-a deranjat foarte mult faptul că atunci când am promis un anumit lucru la nivelul unuia dintre ministere, o hotărâre de guvern a fost ţinută într-un sertar timp de o lună de zile pentru a nu ajunge la timp la Monitorul Oficial şi directorii respectivi au zburat amândoi şi de acum încolo acest lucru se va întâmpla mult mai des. Cei care nu doresc să fie în echipă cu noi, fie vor pleca singuri în zona privată, în zona în care pot decide singuri ce vor să facă sau îi vom scoate noi din sistem, pentru că este nevoie de un efort deosebit şi orice întârziere la nivelul administraţiei ne costă din punct de vedere politic.

De aceea, stimaţi colegi, ceea ce veţi face dv. în perioada următoare la Bucureşti va fi esenţial pentru agenda electorală din anul 2004 şi aceea din 2005. Unii vor să spunem de pe acum dacă vor fi alegeri decalate sau nu. Noi nu avem încă modificarea Constituţiei, nu s-a făcut revizuirea, nu s-au adoptat legile electorale, dar sunt unii care probabil ar dori să-şi facă strategiile electorale în funcţie de o astfel de decizie. Noi am considerat că mai avem vreme până când vom decide acest lucru. Nu ştim încă dacă alegerile vor fi uninominale sau vor fi pe liste. Nu am decis dacă vor fi uninominale doar la una dintre Camere, dar întrebarea standard, întrebarea care se repetă este aceea dacă vor fi decalate sau nu. Pe noi nu ne interesează deocamdată acest lucru, vom decide la timpul potrivit.

Ceea ce ne interesează este să ducem la capăt sau să ducem cât mai departe spre obiectivul pe care ni l-am propus reforma instituţională şi reforma politică şi am realizat foarte multe lucruri. Am realizat un proiect care părea imposibil, revizuirea Constituţiei - cel puţin la nivelul uneia dintre Camere. Mulţi au spus că această temă trebuia să fie examinată înainte de alegeri. Noi am spus nu, discuţia despre revizuirea Constituţiei nu trebuie să se facă într-un climat electoral. Nu ştiu dacă vă aduceţi aminte, în 1999. Şi atunci am spus, într-un climat stabil putem să discutăm în linişte ce anume trebuie să facem, în special pentru a trece de la o Constituţie a tranziţiei la o Constituţie a preaderării la Uniunea Europeană. Aceste realizări sunt importante pentru noi toţi, pentru că ele înseamnă, în primul rând, faptul că obiective importante ale populaţiei au fost realizate şi cele mai multe au fost realizate prin sprijinul unor lideri ai partidului, mulţi dintre ei membri ai Organizaţiei de Bucureşti şi vreau să le mulţumesc, aşa cum vă mulţumesc şi dv.

Vă mulţumesc enorm pentru acest angajament care a însemnat, de fiecare dată, pe de o parte capacitatea de a lipi afişe atunci când lucrul acesta era necesar, capacitatea de a păstra, aş spune, controlul politic asupra străzilor din Bucureşti în perioadele de campanie, cu tot ceea ce înseamnă aceste lucruri şi foarte multe dintre obiectivele noastre şi lupta pentru realizarea lor au însemnat sudarea echipei.

În încheiere aş vrea să vă spun că, după părerea mea, portaltoiul este mai important decât altoiul. Uneori încercăm diferite soiuri de altoi pe care le aducem pentru a îmbunătăţi varietăţile noastre politice. Portaltoiul, însă, este cel care este foarte solid, el este cel care are o istorie extrem de importantă şi nu trebuie să ne refuzăm şi de acum încolo experienţe, experimente, încercări, pentru că viaţa unui partid înseamnă tocmai acest lucru, înseamnă încercarea de a-şi creşte cadre, de a-şi aduce în prima linie oameni tineri. Şi mâine, la Consiliul Naţional, se va vedea foarte clar această decizie a noastră. Pentru prima dată avem, după mulţi ani, o organizaţie de tineret vocală. Am avut diverse variante de organizaţii de tineret. Daţi-mi voie să vă spun, cunoscându-le pe toate, că este pentru prima dată când o organizaţie de tineret există, funcţionează mai bine spus, şi acest lucru este extrem de important, dar trebuie să le dăm o şansă celor pe care îi creştem să meargă mai departe în politică.

Astăzi au fost prezentaţi public mai mulţi secretari de stat cu vârste sub 35 de ani, care vor conduce segmente importante. Organizaţia de tineret a făcut o propunere pe care am respectat-o şi pe care, de altfel, o apreciez. De asemenea, a fost numit un tânăr extrem de competent la un departament important, Departamentul românilor din afara ţării. De asemenea, a fost numit un subsecretar de stat care are 30 de ani şi care este, îndrăznesc să spun, unul dintre cei mai buni jurişti din Ministerul de Externe, ca Agent Guvernamental pentru relaţia noastră cu Tribunalul de la Strasbourg. Toate aceste modificări se fac, unele, din mers, altele mai puţin vizibil. Sunt foarte mulţi secretari de stat pe care nici nu îi ştiţi măcar, pentru că au lucrat ca nişte furnici harnice şi au realizat, au îndeplinit ceea ce adesea noi le-am cerut, fără să iasă în public, dar de acum înainte noi trebuie să le solicităm şi lor să apară mai des în faţă, pentru că toţi secretarii de stat din ministere sunt oameni politici. Restul, sigur, vor fi sau sunt funcţionari publici. Datoria noastră este să îi încurajăm, să le oferim o şansă de carieră, dar trebuie să înţelegem cu toţii că proiectele individuale trebuie totdeauna să se subsumeze proiectului colectiv.

Este important, din acest punct de vedere, să învăţăm din ceea ce se întâmplă, să tragem concluzii cu toţii, să privim cu detaşare ceea ce s-a întâmplat în trecut, dar cu implicare spre viitor. Eu consider că această întâlnire a fost deosebit de utilă, ca toate celelalte la care am participat, de altfel, aici, la Bucureşti.

Aş sublinia încă o dată nevoia de organizare pentru perioada care urmează şi nevoia de deschidere pentru a primi cu braţele deschise nu numai pe noii colegi care vin de la alte partide, PSM sau PSRN, cu care am fuzionat ieri, dar şi personalităţi importante din Bucureşti, un oraş şi al muncitorilor, dar şi al elitelor, un oraş al profesorilor, dar şi al studenţilor, un oraş al pensionarilor, dar şi al tinerilor. Din acest punct de vedere, fiecare dintre dv. are responsabilitatea de a transmite spre cei care vor vota un mesaj de încredere şi, în acelaşi timp, mai multă credibilitate.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

domeniu: 
categorie: