Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Finalizarea politică a negocierilor cu UE va avea loc la 16-17 decembrie 2004

România a finalizat, din punct de vedere tehnic, negocierile de aderare la Uniunea Europeană, prin închiderea ultimelor două capitole: Concurenţă şi Justiţie şi afaceri interne. Închiderea celor două capitole a avut loc cu prilejul conferinţei de aderare România-UE, care a avut loc la Bruxelles, în seara zilei de 8 decembrie 2004. Delegaţia română a fost condusă de Vasile Puşcaş, Ministru Delegat, Negociator
Şef cu UE. Capitolul 6 –Concurenţa

La capitolul 6 – Concurenţa, România a negociat aspecte legate de
ajutoarele de stat, sectorul siderurgic şi capacitatea de a aplica
legislaţia în domeniu.

Prin aceste negocieri, România a dovedit că a început deja şi va
continua să aplice regulile comunitare privind ajutoarele de stat.
Politica Uniunii Europene este de a nu acorda ajutoare de stat care pot
favoriza anumite companii în detrimentul altora, distorsionând mediul
concurenţial. Atunci când acestea sunt acordate, trebuie să fie limitate
în timp şi intensitate, să fie acordate doar pentru anumite domenii, pe
baza unor planuri de afaceri şi numai cu avizul autorităţii de
concurentă (în Uniunea Europeană, această autoritate este Comisia, iar
în România, Consiliul Concurenţei).

Ajutoarele permise de acquis sunt: ajutor pentru dezvoltare regională;
ajutor pentru protecţia mediului înconjurător; ajutor pentru salvare şi
restructurare; pentru instruirea angajaţilor si pentru ocuparea forţei
de munca; ajutor pentru întreprinderi mici şi mijlocii; pentru cercetare
şi dezvoltare; pentru proiecte mari de investiţii în condiţiile
prevăzute în Regulamentul multisectorial privind ajutorul de stat
regional pentru proiecte mari de investiţii; sub forma garanţiilor în
condiţiile prevăzute în Instrucţiunile privind ajutorul de stat acordat
sub forma garanţiilor; ajutor cu respectarea dispoziţiilor
Instrucţiunilor privind ajutorul de stat si capitalul de risc; ajutor cu
respectarea dispoziţiilor Instrucţiunilor privind vânzările de terenuri
şi/sau clădiri de către autorităţile publice.

Pentru siderurgie, şi industria carboniferă, sectorul fibrelor
sintetice, industria auto şi industria construcţiilor navale, se aplică
reguli mai restrictive decât cele aplicabile la nivelul altor industrii.
În general, ajutoarele acordate pentru investiţii care conduc la
creşterea capacităţilor sunt sever limitate sau chiar interzise. În
unele cazuri, ajutorul este permis numai dacă va conduce la reducerea
capacităţilor. În agricultură, pescuit şi piscicultuă, se aplică alte
reguli, reglementate de Politica Agricolă Comună si Politica în domeniul
pescuitului.

Legislaţia în domeniul anti-trust se referă la crearea de condiţii egale
pe piaţă pentru toţi agenţii economici, prin combaterea monopolizării
anumitor pieţe de către societăţi care încheie între ele acorduri
protecţioniste – acorduri restrictive şi fuziuni, prin prevenirea
exploatării puterii economice a unor societăţi în defavoarea altora
(abuzul de poziţie dominanta). În acest fel, interesele consumatorilor
sunt protejate faţă de potenţialele practici discreţionare ce pot apărea
pe piaţă. Aplicarea acestei legslaţii este realizată tot de Consiliul
Concurenţei. România s-a angajat să aplice acquisul comunitar, să
instruiască experţii Consiliului Concurenţei, să dezvolte capacitatea
administrativă a acestei instituţii, să monitorizeze acordarea
autoarelor de stat, să realizeze investigaţii din oficiu etc.

Perioade de tranziţie obţinute în negocieri:
De asemenea, în negocieri s-au obţinut trei perioade de tranziţie: două
pentru zonele libere şi defavorizate şi una pentru restructurarea
sistemului siderurgic. Pentru zonele defavorizate, s-a obţinut
posibilitatea de a menţine exceptarea de la plata impozitului pe profit
care a fost acordată agenţilor economici ce au obţinut certificatul de
investitor în zona defavorizată până la 1 iulie 2003, în baza OUG
24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, în condiţiile respectării
limitărilor impuse de ajutorul de stat pentru investiţii regionale.
Perioada de tranziţie a fost solicitată pentru întreaga perioadă de
existenţă a zonelor defavorizate:
o Pentru 3 zone defavorizate până la 31 decembrie 2008;
o Pentru 22 zone defavorizate până la 31 decembrie 2009;
o Pentru 3 zone defavorizate până la 31 decembrie 2010.

Pentru zonele libere, s-a obţinut o perioadă de tranziţie de 5 ani, până
la 31 decembrie 2011 privind exceptarea de la plata redevenţei datorată
administraţiei zonelor libere, pentru agenţii economici care operează în
zone libere şi care au încheiat contracte comerciale cu administraţia
zonelor libere înainte de 1 iulie 2002, în baza Legii 84/1992 privind
regimul zonelor libere. Aceste ajutoare de stat vor trebui acordate în
limita ajutorului de stat pentru investiţii regionale.

„Am negociat aceste perioade de tranziţie pentru a da
posibilitatea companiilor care activează în aceste zone să se
dezvolte, contribuind, astfel, la reducerea decalajelor faţă de restul
regiunilor ţării. Oricum, ajutoarele de stat acordate vor trebuie să
respecte criteriile comunitare privind ajutoarele de stat pentru
dezvoltare regională(intensitate de maximum 50% pentru întreprinderile
mari şi 65% pentru cele mici şi mijloci). De aceste perioade de
tranziţie vor beneficia câteva sute de companii şi, implicit, mii de
angajaţi. De asemenea, am obţinut ca, pentru zonele defavorizate să nu
fie luate în calculul intensităţii ajutoarele de stat acordate între 2
octombrie 1998 (momentul intrării în vigoare a OUG 24/1998 privind
zonele defavorizate) şi 2 ianuarie 2003 (momentul intrării în vigoare a
Regulamentului Consiliului Concurenţei privind ajutorul de stat
regional). Pentru zonele libere, ajutoarele acordate între 30 iulie 1992
(momentul intrării în vigoare a Legii 84/1992 privind zonele libere) şi
2 ianuarie 2003 (momentul intrării în vigoare a Regulamentului
Consiliului Concurenţei privind ajutorul de stat regional) nu vor fi, de
asemenea, luate în calculul intensităţii finale”, a precizat Vasile
Puşcaş, Ministru Delegat, Negociator Şef cu UE.
De asemenea, s-a obţinut o perioadă de restructurare a
industriei siderurgice până la sfârşitul anului 2008.

„In ceea ce priveşte negocierile pentru siderurgie, acestea au fost
foarte dure, iar rezultatele pot fi considerate bune. Ajutoarele de stat
pt restructurarea sectorului siderurgic se acordă în mod excepţional,
doar până când companiile devin viabile. Perioada de restructurare a
sectorului (1993-2008) este mai mare decât cea agreată în contextul
negocierilor de aderare ale Republicii Cehe şi Poloniei (1997-2006)”, a
arătat Puşcaş.

Capitolul 24 – Justiţie şi afaceri interne

România a închis provizoriu capitolul de negociere 24 – Justiţie şi
afaceri interne în cadrul conferinţei de aderare România-UE care a avut
loc în data de 8 decembrie 2004, la Bruxelles.
Negocierile pentru acest capitol au durat 2 ani şi 7 luni şi s-au
referit la reforma justiţiei, lupta împotriva crimei organizate şi
corupţiei, controlul la frontieră, migraţia ilegală, traficul cu
droguri, spălarea banilor, cooperarea în domeniul poliţienesc şi
judiciar, protecţia datelor.

România trebuie să participe activ la crearea şi dezvoltarea unui spaţiu
de libertate, securitate şi justiţie. De asemenea, rolul României este
esenţial, având în vedere că va deveni frontiera externă a UE. Pentru
finalizarea negocierilor la acest capitol, România a demonstat progrese
semnificative şi s-a angajat să continue: reforma sistemului judiciar,
securizarea frontierelor României, combaterea fraudei şi corupţiei, a
reformei forţelor de poliţie, combaterea criminalităţii organizate,
cooperarea judiciară, azil, migraţie, protecţia datelor, politica de
vize, lupta împotriva terorismului, a traficului de drogurilor şi fiinţe
umane, cooperare vamală. Întărirea capacităţii administrative şi
întărirea cooperării inter-instituţionale şi internaţionale sunt
elemente esenţiale pentru asigurarea pregătirii corespunzătoare.
România s-a angajat că va transmite semestrial începând cu 1 iunie 2005,
rapoarte detaliate privind progresele care se vor înregistra în toate
domeniile acoperite de acest capitol. De asemenea, în anumite domenii
(combaterea corupţiei, Schengen, droguri, etc) anual vor fi transmise
rapoarte separate.

„Finalizarea negocierilor de aderare la acest capitol, unul
dintre cele mai dificile, se datorează faptului că am început deja
implementarea reformei în justiţie, a luptei împotriva corupţiei,
securizarea frontierelor etc. Negocierile au fost dificile şi de durată,
au necesitat transmiterea a mii de pagini de documente (ultimul document
de poziţie a avut cca 3000 de pagini). A fost modificată Constituţia, a
fost adoptat pachetul legislativ de reformă a justiţiei şi s-a trecut la
aplicarea lui. Transferarea atribuţiilor privind cariera magistraţilor
de la Ministerului Justiţiei la CSM, organizarea primelor alegeri pentru
Consiliul Superior al Magistraturii în calendarul prevăzut, crearea de
tribunale specializate şi instruirea magistraţilor privind acquis-ul
comunitar sunt tot atâtea elemente care ne-au sprijinit în finalizarea
negocierilor pentru acest capitol. De asemenea, în ceea ce priveşte
lupta împotriva corupţiei, s-a creat cadrul legislativ şi instituţional
de implementare şi s-au obţinut deja rezultate. România se preocupă de
securizarea frontierelor, prin realizarea unui sistem de management
integrat al frontierei, conform Planului de Acţiune Schengen.
Eforturile de pregătire în toate domeniile nu se vor opri odată cu
finalizarea negocierilor, mai mult acestea vor continua accelerat.
Finalizarea negocierilor este un pas important şi reprezintă o etapă în
efortul de reformare a acestor domenii în România.

Trebuie să înţelegem că nu facem aceste eforturi şi nu luăm aceste
măsuri pentru că ne cere Uniunea Europeană, ci pentru că este în
interesul nostru, în primul rând, să avem un sistem judiciar credibil,
eficient şi independent, să luptăm împotriva corupţiei, să ne securizăm
frontierele astfel încât să reducem traficul de arme, droguri, fiinţe
umane sau ameninţarea teroristă. S-ar putea spune că aplicarea acestor
măsuri aparţin costurilor aderării, însă sunt costuri ale funcţionării
statului de drept şi participării României la sistemul de libertate,
securitate şi justiţie europeană. Aderarea la UE nu face decât să
accelereze pregătirea noastră pentru un sistem judiciar eficient şi
credibil, capabil să aplice legislaţia comunitară, pentru frontiere mai
sigure, o poliţie mai apropiată de nevoile cetăţeanului, să luptăm
împotriva terorismului, a traficului cu fiinţe umane, droguri, arme
etc.”.

Clauzele de salvgardare:

Atât la capitolul Concurenţa, cât şi la Justiţie şi afaceri interne,
Comisia Europeana poate recomanda Consiliului UE amânarea datei aderării
României cu un an, până în ianuarie 2008, dacă există dovada clară a
unui risc serios că România nu îndeplineşte cerinţele de aderare până la
1 ianuarie 2007, în anumite domenii importante. Statele membre pot, cu
majoritate calificată (majoritatea statelor din Consiliu, cu 72,27% din
voturi, reprezentând cel puţin 62% din populaţia Uniunii) aproba
recomandarea.

Activarea acestei clauze ar putea fi determinată de disfuncţionalităţi în următoarele domenii:
La Justiţie şi Afaceri Interne:
§ securizarea frontierelor
§ continuarea reformei sistemului judiciar
§ combaterea corupţiei
§ cooperarea poliţienească
§ combaterea criminalităţii organizate

La Concurenţă:
§ Controlul efectiv de catre Consiliul Concurentei a oricarui
potential ajutor de stat
§ Intarirea aplicarii legislatiei (enforcement record) atat in
domeniul anti-trust cat si al ajutorului de stat
§ Transmiterea la Comisie pana la mujlocul lunii decembrie a
Strategiei de restructurare a sectorului siderurgic si a Planurilor de
viabilitate revizuite in concordanta cu cerintele Protocolului 2 al
Acordului European;
§ Intarirea capacitatii administrative a Consiliului Concurentei
(resurse financiare si umane)

„Statele membre au simţit nevoia să se asigure că România se va pregăti
temeinic pentru a deveni membru al Uniunii Europene şi va lua toate
măsurile în ceea ce priveşte domeniul concurenţei şi al justiţiei şi
afacerilor europene. Am început mai târziu reforma în domeniul
concurenţei, al justiţiei sau al luptei împotriva corupţiei şi este
nevoie de un timp mai îndelungat de monitorizare pentru ca statele
membre să se convingă că am făcut tot ce este necesar pentru a intra
bine pregătiţi în Uniune în 2007. Această situaţie complexă, cumulată cu
un anumit context politic, determinat şi de situaţii precedente, a
determinat statele membre să solicite aplicarea acestei clauze. Pentru
România, aceasta va presupune o monitorizare strictă, care ne va ajuta
să ne pregătim cât mai bine. Este în interesul României să fie foarte
bine pregătită când va adera la Uniunea Europeană, iar această
modalitate de lucru cu Comisia Europeană ne va ajuta în demersul nostru.
Suntem convinşi că nu se va ajunge la situaţia activării vreunei clauze
de salvgardare”, a subliniat Vasile Puşcaş, Ministru Delegat,
Negociator Şef cu UE.

Decizia de la conferinţa de aderare la nivel de negociatori şefi va fi
confirmată de conferinţa la nivel ministerial, din 14 decembrie 2004,
urmând ca finalizarea politică a negocierilor să aibă loc la Consiliul
European din 16-17 decembrie 2004.

domeniu: 
categorie: