Ion Bazac: S-au cheltuit peste 631 604 957 RON pentru a nu se afla nimic

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a prezentat analiza rezultatelor programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei derulat anul trecut. Redăm textul declaraţiilor pe această temă:

"Astazi este o noua scadenta pentru angajamentele pe care mi le-am asumat: prezentarea concluziilor la analiza programului de evaluare a starii de sanatate a populatiei.

Dupa cum stiti, in 2007, Ministerul Sanatatii a derulat timp de un an si jumatate un proiect ambitios de evaluare a starii de sanatate a populatiei. Astfel, la inceputul mandatului meu, Ministerul trebuia sa aiba o radiografie corecta sanatatii romanilor.

Din pacate, acest program s-a dovedit a fi cel mai costisitor si atipic program de evaluare in domeniul sanatatii din Europa. S-au cheltuit peste 631 604 957 RON pentru a nu se afla nimic.

Obiectivul acestei evaluari nu a fost atins. Programul a fost un esec total, de la inceput pana la sfarsit.

Au fost evaluate 10.778.868 persoane, dintre care 35,7% au fost considerate a avea risc de imbolnavire. Din totalul persoanelor evaluate a fost depistat un număr de 168.508 cazuri noi, adica 1,37% din persoanele evaluate!

Din pacate, din rezultatele programului de evaluare a sanatatii nu se poate sub nicio forma evalua, cu limite de eroare admisibile si previzibile, starea de sanatate a romanilor.

Avand in vedere amploarea declarata si resursele utilizate, ne-am fi asteptat sa gasim o documentatie vasta pentru sustinerea programului. Ma refer aici la metodologie, analize de situatie, activitati, costuri, evaluari de etape etc.

Spre exemplu, pentru programele Bancii Mondiale, cu fonduri mult sub cele angrenate in acest program, sunt disponibile ample documentatii pentru pregatirea, alocarea si derularea proiectelor. Si vorbim de sute si mii de pagini de materiale solid documentate de catre echipe intregi de experti, lucru absolut justificat cand se cheltuie importante resurse publice.

Insa programul nu a avut un concept metodologic, cheltuielile sale faraonice nu se justifica, iar rezultatele sunt lipsite de fundament stiintific. Mai mult, informatiile colectate contrazic datele provenite din evaluarile anterioare, precum si tendintele masurate la nivel international.

De exemplu, datele de morbiditate obtinute sunt in totala contradictie cu cele raportate si aflate in evidentele asistentei primare la nivelul anilor 2007 si 2008, ca sa nu mai mentionam anii anteriori.

De altfel, toate datele pe care acest program dorea sa le obtina erau deja disponibile la nivelul a diferite institutii, inclusiv al unora din subordinea MS, fiind raporate la diferite organisme internationale din domeniu in care Romania este membra.

In ultimele 4 luni, o comisie a MS a depus un real efort arheologic pentru a pune cap la cap datele disparate si neagregate si pentru a gasi explicații la sumele enorme risipite pentru acest program.

Cele peste 200 mil. EUR au fost cheluite pentru evaluarea intregii populatii a tarii. Insa au fost colectate date doar de la 10, 77 mil. persoane.

Din punct de vedere stiintific si statistic, evaluarea trebuia sa fie realizata pe un esantion reprezentativ, asa cum se intampla in toate tarile, si nu pe intreaga populatie.

Romania a realizat anchete de evaluare a starii de sanatate inca din 1957, ultima avand loc in anul 1997 pe un esantion reprezentativ de 14 000 de persoane, cu o metodologie care permitea evaluarea unui nomenclator de 100 de afecţiuni, care au fost în continuu depistate şi investigate în cursul ultimelor 3 anchete.

Insa, introducand esantionul de studiu egal cu populatia tarii, din nefericire pentru bugetul public, prezentarea redusa a populatiei a facut sa nu se poata generaliza aproape nimic din rezultatele obtinute.

Deci, printr-o esantionare corecta s-ar fi realizat economii importante, iar cheltuielile programului ar fi fost considerabil mai mici si corecte.

De asemenea, renuntarea la modelul anterior de anchete a produs si o grava discontinuitate din punct de vedere al aprecierii unitare si comparabile metodologic a morbiditatii din Romania, PNESS neutilizand vreo metodologie care sa fie macar apropiata de cele recomandate de OMS sau EUROSTAT. 
De altfel, un argument frecvent mentionat de expertii in domeniu la momentul respectiv a fost cel ca o asemenea ancheta nu a mai fost efectuata in nicio tara din lumea civilizata, chiar daca dispuneau de resurse mult superioare Romaniei.

De asemenea, justificarea - toti romanii pot beneficia de analize gratuite - este inselatoare. Doresc sa va precizez faptul ca romanii beneficiau deja de un set de analize gratuite pe an, chiar inainte de inceperea programului de evaluare, costurile fiind acoperite din fondurile CNAS.

Mai mult, intre iunie 2007 si septembrie 2007, cele doua programe au functionat in paralel, cu posibilitatea de a avea duble finantari pentru aceleasi analize. De-abia dupa 4 luni de functionare, conducerea MS si CNAS au realizat acest lucru. Astfel, în data de 23 octombrie 2007 s-a prevăzut a nu se mai deconta controalele medicale anuale din fondurile CNAS, după ce în 19 iunie 2007 MS emitea Ordinul ministrului nr. 994/354 referitor la Programul privind evaluarea stării de sănătate a populației. Probabil că vom avea o reacție din partea Curții de Conturi în legătură cu modul de cheltuire a banilor publici.

 Ancheta MS a indentificat faptul ca pentru 1,2 mil. persoane, datele de evaluare sunt absente sau informatiile esentiale sunt incomplete. Pentru aprox. 450.000 cazuri, au fost constatate coduri de raportare dublate, deci consultatii si analize fictive, care nu     s-au realizat, dar care au fost platite.

Din cele 200 mil. EUR, circa 20 mil. EUR au reprezentat cheltuieli administrative: costuri cu tiparirea taloanelor, costuri cu expedierea postala, rambursare, introducerea si inregistrarea persoanelor evaluate in baza de date si altele. La acestea se mai adauga cca. 10 milioane EUR pentru achizitionarea de lap-topuri pentru medicii de familie, special pentru acest program.

Este o risipa fara precedent, fara rezultate si cu un impact real negativ asupra starii de sanatate a populatiei. 

Cu fondurile cheltuite doar intr-un an de PNESS s-ar fi putut realiza un program national de screening si preventie pentru cancerul de col uterin pe o perioada de patru ani. Rezultatul imediat si cuantificabil ar fi fost salvarea a catorva mii de femei care mor datorita acestei afectiuni. 

De asemenea, numai cu costurile administrative  ale progamului s-ar fi putut dota fiecare din judetele Romaniei cu cate 2 CT performante, sau ar fi putut fi salvati anual   2 000 de bolnavi cu infarct miocardic.

S-ar fi putut, dar nu s-a facut.

Incepand din acest an, MS va asigura cadrul legal si financiar prin care toate persoanele sa beneficieze anual de un consult medical, fara a risipi resursele publice in favoarea unor interese personale.

De asemenea, MS va initia, din 2009, trei programe de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, a cancerului de san si a bolilor cardiovasculare.

Acestea vor fi derulate in conformitate cu toate rigorile stiintifice, metodologice, administrative si logistice, astfel incat informatiile colectate sa fie de un real folos sanatatii publice, programelor de preventie si contribuabililor".

domeniu: 
categorie: