Lansare de carte: 'Dicţionar politic: N de la Năstase'

Cel de-al treilea volum de publicistică din seria "Dicţionar politic", realizat de jurnalistul Octavian Andronic, va fi lansat marţi, 22 Iunie, de la ora 19.00, la sediul Fundaţiei Titulescu Bl. (Kiseleff nr.47).

Primele două volume - "B de la Băsescu" şi "I de la Iliescu", au fost lansate la Târgul Gaudeamus în Noiembrie trecut şi anul acesta, în Martie. Cel de-al treilea - "N de la Năstase" - cuprinde comentarii scrise în ultimii 10 ani, în cadrul rubricii "Punctul pe Y", publicată în regim "sindicalizat" în mai multe ziare şi reviste.

Autorul - cunoscut jurnalist, fondator al cotidianului "Libertatea" şi realizator de talk show-uri de televiziune - a reunit sub acest titlu o parte dintre comentariile sale zilnice din perioada ultimului deceniu, dedicate activităţii celui care a fost premier al României în perioada 2001 - 2004 şi preşedinte al PSD.

 

Prefaţă
AN
I se spune îndeobşte AN. Cui nu ştie despre cine este vorba, i se poate părea o referinţă la un avion vechi şi zgomotos, calul de bătaie al TAROM pe cursele interne, acum multă vreme. Cei care ştiu ce se ascunde în spatele acestor iniţiale nutresc faţă de  Adrian Năstase cele mai diferite şi adesea extreme sentimente: de la admiraţie şi loialitate absolute la ură şi încrâncenare veşnice. Ceea ce, aşa cum îl cunosc eu pe Adrian Năstase, îl amuză, şi-l şi stimulează.

Adrian Nastase este un luptător,  un om care nu lasă lucrurile fara sa le lamureasca, atitudine care, în politica şi în viaţa publică românească nu este nici comun, nici puţin lucru.
 
Adrian Năstase nu este  un tandru nici măcar cu prietenii şi colaboratorii săi, dar pentru asta-i sunt prieteni şi colaboratori, nu-i aşa?  Adversarii sunt adversari, nu mai comentăm! Dar înainte de a le cere celorlalţi sacrificii şi muncă din greu, Adrian Năstase munceşte el din greu, mai mult ca oricare dintre ei. Şi asta explică ataşamentul lor şi admiraţia care i-o poartă.
 
Imaginea sa publică poate fi înşelătoare. Deşi n-a scăpat de asta, nu-i place să se afle în lumina reflectoarelor. Şi atunci veşnica sa ironie, care a călcat pe mulţi pe bătături, prieteni sau adversari politici, este mai degrabă un mecanism de apărare, o încercare de a delimita spaţiul public de spaţiul privat. Dar în lumea noastră, care devine tot mai mult una a spectacolului generalizat, şi care n-a iertat de tabloidizare nici politica, Adrian Năstase face rating.

Cu ironia sa, cu modul său franc de a vorbi, Adrian Năstase este permanent în lumina reflectoarelor. Cred că s-a obişnuit deja cu asta, deşi pare ca tânjeşte şi acum după o viaţă liniştită în lumea pe care o iubeşte cu adevărat şi în care se simte în siguranţă. In natura, dar mai ales in lumea cărţilor şi a artei. O lume unde nu te pândeşte nimeni să-ţi înfigă cuţitul pe la spate decât în cărţile poliţiste. Poate de aceea ii si plac aceste carti politiste, pentru că sunt şi un joc al inteligenţei între detectiv şi asasin.
 
Adrian Nastase a fost Prim-ministru, ministru de externe,  şef de partid, preşedinte al Camerei Deputaţilor. Sunt sigură  că se mândreşte la fel de mult cu titlul de scriitor.
 
Cine vrea să-l cunoască pe Adrian Năstase aşa cum este el, fără deformările induse de mediatizare, cred ca ar trebui să ii citească editorialele, pe care s-a străduit să le scrie săptămânal, indiferent de meandrele concretului carierei sale politice. Sunt o cronică acidă şi precisă, plină de umor amar fata de realităţile noastre politice, economice şi sociale. Ochiul este ager, iar România colcăie de subiecte suculente, care nu pot scăpa unui vânător, care, chiar dacă s-a lăsat de acest sport, nu şi-a pierdut reflexele. Articolele sale rezistă la proba timpului, aşa acum ne demonstrează şi cartea de faţă.
 
Octavian Andronic strânge în „N de la Năstase” articole scrise în decursul timpului şi care-l au drept subiect pe Adrian Năstase, în ipostazele sale de premier, de preşedinte al Camerei Deputaţilor, de obiect al „adoraţiei” DNA şi al lui Traian Băsescu, de marginalizat în partid şi de renăscut ca lider al PSD, de politician care, contestat sau admirat, este de neocolit în orice ecuaţie politică.
 
Recomand călduros această carte. Pentru că autorul ei este obiectiv şi riguros în aprecieri, il cunoaşte bine pe Asdrian Nastase, ca şi culisele politicii, oferind cititorilor o imagine veridică despre un om complex, care a contribuit decisiv la evoluţia democratică a României în aceste ultime două decenii.

„N de la Năstase” chiar este despre Adrian Năstase!

Corina Creţu

Cuvânt după…

Mijlocaşul de deschidere

După apariţia primelor două volume ale „Dicţionarului politic”, primul dedicat preşedintelui în exerciţiu, Traian Băsescu, iar cel de-al doilea primului preşedinte democrat al României, Ion Iliescu, a venit, aproape firesc, rândul lui Adrian Năstase.

Despre aceste trei personalităţi ale politicii româneşti am scris mai mult decât despre altele, lor fiindu-le dedicat cel mai mare număr de „puncte pe Y” publicate zilnic în ultimii zece ani, de când am început acest exerciţiu – epuizant uneori – de „disciplină” gazetărească. Aş putea spune chiar, împrumutând un termen din recuzita comentatorilor sportivi, că avem de-a face cu o „tripletă de aur”. Sunt vedetele cele mai calificate ale unei competiţii care se derulează non-stop în faţa noastră şi-aş spune - pe seama noastră.  Continuând paralela sportivă, l-aş vedea pe preşedinte-jucător, Traian Băsescu, ca pe un inter rătăcitor, bântuind de-a lungul şi de-a latul peluzei politice, marcând din poziţii imposibile şi ratând ocazii clare de gol, la fel de periculos pentru poarta adversă ca şi pentru cea proprie. Ion Iliescu este un apărător de profesie, deţinător al artei de a temporiza atunci când jocul tinde să o ia razna, rămânând fidel echipei şi nobilelor sale idealuri chiar când aceasta nu mai reuşeşte să aplice principiile jocului colectiv. Ei bine, Adrian Năstase este mijlocaşul de deschidere, la fel de atent în apărare pe cât de prudent în atac, cel care preia mingea din terenul propriu şi construieşte faza de atac prin scheme îndelung repetate, pasând precis şi aşteptând cel mai favorabil moment pentru a trage la poartă şi a marca.

De la stagiul militar „satisfăcut” în aceeaşi unitate din Drumul Taberei, alături de câteva celebrităţi ale vremii, şi când am avut unicul prilej de a-i fi şef colegului de unitate (în redacţia revistei „Pui de lei” a Şcolii de Ofiţeri de Rezervă) existenţele ni s-au intersectat în măsura în care o persoană publică de calibrul său are, prin gesturile şi deciziile sale, impact asupra celor din jur. L-am urmărit cu atenţie şi cu evidentă simpatie parcurgând cu eleganţă şi inteligenţă etapele unei cariere politice exemplare, în care defectele şi calităţile, iscusinţa şi îndemânarea, talentul şi naivitatea s-au îmbinat în structurarea unei personalităţi a cărei amprentă va rămâne aplicată epocii.

Acest volum nu este unul omagial – chiar dacă apare în preajma unei aniversări care semnifică deplina maturitate – iar cei care vor cuteza să-l citească vor înţelege lesne acest lucru. Este mai degrabă o schiţă de portret în mişcare, în care tuşele s-au acumulat şi s-au conturat pe măsura trecerii timpului. El are doar modesta pretenţie de a se alătura noianuluide documente care alcătuiesc cronica unui timp unic: acela al regăsirii drumului spre democraţie. Iar Adrian Năstase poate fi considerat una dintre călăuze.

Autorul

domeniu: 
categorie: