Magistraţii din Piteşti vor să împartă bunuri care nu există
Fraţii Ioana şi Gheorghe Ştefănescu , din Piteşti, au moştenit în comuna Cocu întrega avere rămasă după decesul părinţilor . Deoarece nu s-au înţeles în privinţa împărţirii bunurilor, cei doi au apelat la instanţa de judecată .Procesul durează de mai bine de doi ani, timp în care masa succesorală nu a fost expertizată. Magistraţii au luat de bună declaraţia reclamantei, care a dorit inclusiv împărţirea unor bunuri care au fost confiscate la colectivizare de comunişti şi care acum nu mai există. #Proces fără expetizarea masei succesorale
Gheorghe Ştefănescu,de 54 de ani, s-a adresat ziarului nostru în speranţa că i se va face dreptate. Bărbatul spune că, în momentul în care a dorit să facă succesiunea bunurilor şi a mers cu sora lui la notariat, ea a cerut ca în masa succesorală să fie introduse mai multe bunuri care fie nu mai există sau care nu trebuie supuse împărţirii, deoarece îi aparţin lui:, Eu am rămas mulţi ani în casă împreună cu tata, după moartea mamei.
Pentru că părintele meu avea rol, iar eu imediat după Revoluţie am dorit să-mi deschid o afacere, tata mi-a permis ca pe rolul lui să surp o magazie şi să construiesc un imobil în care am deschis un magazin sătesc. În 2003, tata a murit, iar eu m-am ocupat de toate celelalte, inclusiv de pomeni. Cu totul, am cheltuit 58 de milioane de lei. Este drept că, în banii ăştia a fost inclus ajutorul de înmormîntare, plus ultimele pensii, cea de veteran şi cea normală.
Ulterior, ea a susţinut că i-a făcut tatei pomană acasă, unde locuieşte, şi că a costat-o 25 de milioane de lei. Pentru că nu am căzut de acord asupra împărţirii bunurilor moştenite şi cheltuielilor de înmormîntare, sora mea s-a adresat instanţei de judecată şi a început un şir lung de procese, care nu se mai termină,,. Astfel, în acţiunea introdusă în Justiţie, Ioana Ştefănescu a solicitat introducerea în masa succesorală întreaga suprafaţă de pădure şi teren rămase de la părinţi, toate construcţiile, inclusiv imobilul ridicat de fratele ei pe rolul tatălui, o vacă, mai multe păsări, un cazan de aramă de 160 litri, altul de 60 litri, precum şi două carnete CEC , fiecare în valoare de 10 milioane lei.
Gheorghe Ştefănescu susţine în concluziile depuse la dosarul nr.416/2005, aflat pe rolul Curţii de Apel, că o parte dintre bunuri nu mai există, deci ele nu pot fi incluse în masa succesorală:,, Este adevărat că, înainte de colectivizare, părinţii noştri au avut două cazane, pe care însă nu le-au recuperat după 1990. De asemenea, nici instanţa de fond, nici cea de apel nu au cerut informaţii la CEC despre cele două carnete ca să se vadă dacă mai există, pentru că este posibil ca banii să fi fost retraşi.
În concluzie, masa partajabilă rămasă de pe urma părinţilor nu a fost concret determinată. Paradoxal, la unul dintre termenele de judecată, sora mea a fost de acord să mă despăgubească, dorind să-mi dea 3 milioane de leipentru cheltuielile pe care le-a făcut cu înmormîntarea şi pomenile ulterioare ale tatei. Practic, ea a recunoscut indirect faptul că eu am suportat toate cheltuielile, ea necheltuind măcar un leu.
În privinţa vacii şi a păsărilor despre care vorbeşte, vreau să vă spun că acestea nu mai există. Păsările au fost tăiate la îmnormîntare, iar animalul fusese vîndut de tata. Eu am o junică, am dat banii pe ea, aşa că şi din acest punct de vedere nu-i datorez nimic,,.
La rîndul ei, sora pîrîtului, Ioana Ştefănescu, a înaintat şi ea recurs şi a solicitat instanţei desemnarea unui expert care să evalueze întreaga masă succesorală. Abia la ultimul termen, Curtea de Apel a decis ca masa succesorală să fie expertizată.
# În loc de concluzii
Indiferent cine va avea cîştig de cauză în acest proces, concluzia este una singură: pe lîngă nervi şi timp pierdur, un proces costă zeci de miliane de lei. Poate noul ministru al Justiţiei va schimba ceva, astfel încît durata unui proces să se limiteze la cel mult un an, din momentul introducerii acţiunii şi pînă la emiterea hotărîrii definitive şi executorii.