Măsuri pentru recunoaşterea în UE a diplomelor medicale din România

Conţinutul învăţământului superior medico-farmaceutic trebuie compatibilizat, începând cu anul universitar următor, pentru a fi armonizat cu prevederile directivelor Uniunii Europene. Această măsuri sunt necesare pentru recunoaşterea calificărilor profesionale şi pentru asigurarea dreptului la liberă circulaţie şi exercitarea profesiei pentru personalul medical şi farmaceutic din România în Uniunea Europeană, dar şi din UE în ţara noastră. De asemenea, această decizie va impulsiona şi negocierea capitolului „Libera circulaţie a persoanelor”.

Conform directivelor Uniunii Europene, în curriculum-ul universitar pentru medicină se vor introduce noi discipline prevăzute de directivele europene, pentru medicina dentară, va creşte substanţial (până la 2/3) ponderea disciplinelor de specialitate dentară şi a orelor de practică (în prezent, studenţii învaţă multe materii de medicină generală), iar pentru farmacie, stagiul compact de practică va fi de minimum 6 luni, în farmacii comunitare şi de spital, sub îndrumare calificată.

Detaliat, situaţia este următoarea:

Pentru medicină, Directivele europene cer minimum 6 ani şi minimum 5500 de ore de activitate teoretică şi practică. Facultatea de Medicină va trebui să le asigure absolvenţilor o bună pregătire teoretică şi practică. De aceea, vor fi introduse şi discipline precum: metodologia cercetării ştinţifice medicale, ştiinţele comportamentului, asistenţa primară a stării de sănătate, toate ca materii obligatorii în curriculă. Pe de altă parte, se vor extinde activităţile practice în programa de învăţământ, se va generaliza practica anuală în unităţi ale sistemului de sănătate profilactice, de asistenţă primară şi spitalicească, asigurându-se creditarea acestora, în cadrul bugetului total (60 de credite –ECTS-pe an).

Pentru stomatologie, s-a propus schimbarea denumirii diplomei de licenţă şi a absolventului din „Medic stomatolog” în „Medicină dentară”. Pregătirea va fi de 6 ani, cu minimum 5500 de ore. Pentru această specializare, se va urmări dobândirea unei experienţe clinice adecvate sub supraveghere competentã în spitale şi se vor extinde activităţile practice în programa de învăţământ, generalizarea practicii anuale în unităţi ale sistemului de sănătate profilactice, de asistenţă primară şi spitaliceascã, cu creditarea acestor activităţi în cadrul bugetului total (60 de credite –ECTS- pe an). Aici, sunt necesare modificări substanţiale ale curriculei, în sensul alocării unui număr de minimum 1300-1500 de ore din bugetul total de 5500 pentru formarea unor competenţe şi deprinderi clinice, în timpul activităţii clinice cu pacientul, iniţierea mai timpurie a activităţilor practice în relaţie cu pacientul (cel târziu de la începutul anului II de studiu). Trebuie modificată substanţial balanţa între profilul medical şi dentar, astfel ca disciplinele de profil sã acopere cel puţin 2/3, iar cele medicale maximum 1/3 din bugetul total de activităţi. O altă direcţie a formării în medicina dentară urmăreşte creşterea ponderii de activităţi în vederea însuşirii unor competenţe de bază, creşterea ponderii activităţilor clinice şi de laborator faţă de cele teoretice, precum şi introducerea obligatorie in pregătirea medicală a unui studiu integrat, în vederea abordării holistice a pacientului.

Pentru specializarea farmacie, durata studiilor va fi de cel puţin 5 ani, cu o practică în farmacia comunitară sau de spital de cel puţin 6 luni, stagiu compact.

Pregătirea asistenţilor medicali generalişti se va realiza prin colegii universitare, cu programe de studiu cu durata de 3 ani, studiile fiind finalizate prin diplomă de absolvire, curricula fiind în conformitate cu prevederile directivelor Uniunii Europene. Absolvenţii vor putea urma un an de pregătire ulterioară în vederea obţinerii diplomei de licenţă precum şi accederii la cariera didactică. Pregătirea acestora urmăreşte creşterea deprinderilor specifice activităţilor sociale, creşterea instruirii pentru activităţi clinice în afara spitalelor (cabinete de specialitate şi de medicină de familie), evaluarea aptitudinilor clinice şi în afara spitalelor, precum şi posibilitatea continuării studiilor sau abordarea unei cariere academice pentru asistenţi medicali generalişti (posibilitatea licenţierii).

Pregătirea moaşelor (care se numesc, în prezent, asistent de obstetrică-ginecologie şi a căror denumire trebuie schimbată pentru armonizarea cu cerinţele comunitare), se va realiza, începând cu anul universitar 2003-2004, prin programe de studiu de 4 ani, studiile fiind finalizate cu diplomă de licenţă, în universităţile de medicină şi farmacie. Activitatea de formare va fi divizată în părţi egale de 1/2 între activităţile teoretice şi pregătirea practică clinică.

Rectorii universităţilor de medicină şi farmarcie din România au realizat mai multe întâlniri în cursul anului 2002 pentru a definitiva un calendar de armonizare a curriculelor din învăţământ cu cele din Uniunea Europeană. Responsabilii pentru operarea acestor modificări vor fi Universităţile de Medicină şi Farmacie şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.