Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Noi meserii, alte afecţiuni şi multe... dureri în cot

Specialiştii în medicina muncii sunt convinşi că în orice profesie pot apărea tulburări
Cine ar fi crezut că pe tăietorii de diamante îi poate durea, la propriu vorbind, în cot? Sau că angajaţii care lucrează cu ouă ar suferi - tot la propriu - din cauza „greutăţii“ muncii pe care o fac? Suntem obişnuiţi să auzim despre cei care lucrează în mină că suferă de silicoză sau de cei care lucrează în mediu toxic că sunt diagnosticaţi cu intoxicaţii profesionale.
Bolile profesionale predominante ale ultimilor ani sunt cu totul altele. Bătălia pentru locul întâi

Bolile profesionale reprezintă afecţiuni specifice unei profesiuni sau afecţiuni provocate de o anumită profesiune, iar medicina muncii reprezintă un domeniu foarte activ, în care noutăţile apar în funcţie de modificările de pe piaţa profesiunilor.
În ultimii ani se poate vorbi de o tendinţă descrescătoare în ceea ce priveşte numărul cazurilor de boli profesionale cum sunt silicoza sau intoxicaţiile profesionale. Închiderea multora dintre mine îşi arată acum unul dintre efectele benefice.
Statisticile arată că în prezent, pentru primul loc la boli profesionale în Uniunea Europeană „se bat“ tulburările musculo-scheletice şi surditatea profesională.
Domeniul acestor afecţiuni este foarte larg.
Tulburările musculo-scheletice reprezintă o parte a sindroamelor de suprasolicitare şi sunt boli multifactoriale cu componentă profesională, după cum precizează specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Tulburările musculo-scheletice sunt întâlnite la muncitorii care au vechime într-un anumit loc de muncă şi au suprasolicitare musculară.
Pentru ca ele să se instaleze trebuie să existe o anumită durată şi o anumită intensitate a muncii.
Trebuie să existe munca cu forţa şi o repetitivitate a gestului.
Astfel de cazuri apar la cei care lucrează în sectorul forestier, la tăietorii de lemne, la cei care lustruiesc metale sau care lucrează la bandă rulantă sau la ambalaj.
Tulburările musculo-scheletice apar la nivelul cefei, al umărului, spatelui - în regiunea dorsală - la cot, genunchi, călcâi sau la încheietura mâinii sau a pumnului.
Durerile pot fi spontane (şi pot apărea pe timpul nopţii) sau pot fi provocate de anumite mişcări.
Tulburările senzitive de tipul paresteziilor, senzaţia de furnicătură, înţepătură şi uneori anestezie sunt cele mai des invocate simptome în astfel de cazuri. Acesta este debutul.
Apoi apare o componentă motorie când există semne de afectare şi se observă atunci când persoana nu poate efectua mişcarea bine.
Prezentarea la medic şi efectuarea unor teste cum sunt „testul moriştii“ sau „testul buclei“ pot stabili diagnosticul.
Specialiştii afirmă că există boli profesionale în care diagnosticul de profesionalitate este foarte greu de demonstrat pentru că - în funcţie de terenul biologic - boala poate apărea doar la anumite persoane.
De foarte multe ori, pacienţii se adresează medicilor reumatologi, iar aceştia nu pun accentul pe boala profesională şi astfel această patologie rămâne deseori nedescoperită.
De aceea, controalele medicale periodice au un rol important în diagnosticare şi prevenirea îmbolnăvirilor.
Există situaţii în care întreprinderile pot să ia măsuri ergonomice clare pentru a evita cazurile ce necesită operaţii, tratamente sau chiar cazuri de incapacitate de muncă.
Toate acestea din urmă costă mai mult decât prevenţia.
Din păcate, experienţa arată că, la noi, lumea nu se adresează medicului decât atunci când intervin suferinţe majore. În cazul durerilor apărute la nivelul mâinii, de exemplu, la scuturare, durerea poate dispărea şi cel afectat nu va merge la medic prea repede.
Tulburările musculo-scheletice sunt întâlnite şi în rândul celor care lucrează în domeniul hotelier, al celor care lucrează la claviatură, la muzicieni sau la cei care montează mochete şi le taie cu cuţitul, apăsând puternic cu mâna.
Deşi poate părea greu de crezut, şi persoanele care lucrează cu ouă şi trebuie să le aşeze în cofraje suferă de dureri ale mâinii.
De afecţiuni ale cotului prin suprasolicitare sunt „loviţi“ telefonistele, mecanicii, ceasornicarii, sportivii care trag la rame, gimnastele, muncitorii din carierele de piatră. Şi chiar de nu vă vine să credeţi, şi pe tăietorii de diamante „îi doare-n cot“.
Contractura Dupuytren, una dintre afecţiunile întâlnite în munca profesioniştilor în medicina muncii, poate să apară la persoanele care lucrează cu aparate pneumatice.
Bătaia repetată a aparatului produce o contractură, între degete se face un cordon dur, întâlnit în special la mineri.
În astfel de cazuri tratamentul este exclusiv chirurgical, uneori chiar de domeniul chirurgiei reparatorii.
Şlefuitorii sau persoanele care lucrează în domenii unde trebuie să taie frecvent cu cuţitul obiecte cum sunt masele plastice sau să le decupeze, au nevoie de cuţit ergonomic - un cuţit care ar trebui să prelungească braţul astfel încât mâna să nu fie forţată la această operaţie.
Nici şoferii nu pot spune că au o muncă fără risc, ei fiind predispuşi la lombagii, mai ales dacă lucrează pe vehicule grele, care vibrează. „Coloana vertebrală nu iubeşte vibraţiile“, spun medicii. În cabinetele lor poţi să vezi şi să auzi că fiecare meserie este grea în felul ei, că o funcţionară dintr-un birou poate avea o muncă la fel de grea ca oricare alt meseriaş.

„Crampa scriitorului“
Una dintre cele mai vechi boli profesionale descrise în literatură este „crampa scriitorului“. Este vorba de o nevroză de coordonare care a fost descrisă prima dată de persoanele care scriau mult.
Afecţiunea se manifestă prin incapacitatea dureroasă de a coordona mişcarea necesară scrisului, toate celelalte mişcări ale mâinii fiind posibile, cu excepţia gestului de a apuca pixul sau creionul.
Afecţiunea este rar întâlnită în prezent, deoarece numărul celor care folosesc pixul sau stiloul a scăzut după dezvoltarea mijloacelor moderne de scriere.
De altfel, boala este foarte greu de tratat, iar rezultatele sunt foarte modeste.
Practic, persoana afectată trebuie să renunţe la scrisul cu creionul sau pixul.

Suferinţele“ ziariştilor
Un studiu efectuat în urmă cu aproximativ doi ani la redacţia unui ziar din Franţa a scos în evidenţă cazuri de suprasolicitări la nivelul mâinii şi la nivelul umărului şi s-a constatat că mesele de calculator sunt prea înalte.
Ca rezultat al acestui demers au fost achiziţionate mese adaptate antropometric, adică un mobilier în funcţie de dimensiunea persoanei.
Caracteristicile ergonomice ale locului de muncă ce au dus la îmbolnăvire trebuie descoperite la faţa locului.
Atunci când apare un caz trebuie căutate şi alte persoane afectate.
Munca la tastatură reprezintă o altă categorie de locuri de muncă ce pune probleme în ultimii ani.
Activitatea depusă în faţa monitorului şi expunerea la radiaţii au adus în discuţie suprasolicitarea vizuală.
Studii de specialitate au demonstrat că doza de iradiere prin muncă la ecran - chiar de aproape - este mică şi că, într-un an de lucru la ecran, este mai mică iradierea decât de la o zi la plajă.
Pentru a scădea suprasolicitarea vizuală, specialiştii - în special cei din Japonia - urmăresc folosirea filtrelor sau a ochelarilor speciali, sau, mai nou, se fac imagini tridimensionale.
Medicii spun că nu există miopie profesională, dar orice muncă ce presupune suprasolicitare vizuală poate „descoperi“ un defect de vedere necorectat.

Bolile profesionale la români
Într-un mod fericit - dacă se poate spune aşa - românii nu fac boli profesionale în ultimul timp.
Datorită fluctuaţiei mari de personal înregistrată în ultimii ani, oamenii nu mai ajung să se îmbolnăvească din cauza unui loc de muncă atât de des ca înainte.
Apariţia unui număr mare de supermarket-uri din ultima perioadă ar putea aduce în următorii ani primele cazuri de boli profesionale la persoanele care lucrează la casierii.
Deşi, la prima vedere, nu par a fi munci grele, timpul îndelungat petrecut pe scaun, în faţa unei case de marcat, îşi va arăta efectele în multe feluri. „Ore în şir petrecute pe un scaun pot duce la constipaţie, sau chiar lombagii. Aceste persoane pot suferi de suprasolicitare vizuală şi de stres psihic datorat atenţiei uriaşe ce trebuie îndreptate în egală măsură spre marfă, casă de marcat şi client“, explică dr. Delia Caiman, şefa Clinicii de Medicina Muncii - boli profesionale Timişoara.

domeniu: 
categorie: