Octavian ŞTIREANU: Urmaşii cu epoleţi

Raportul despre starea justiţiei româneşti, citit la Bruxelles, săptămâna trecută, nu vorbeşte nimic despre gravitatea telejustiţiei şi a interceptărilor telefonice necontrolabile, despre prezumţia de nevinovăţie, despre implicarea serviciilor secrete în actul de justiţie ori despre drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

Criteriile democratice impuse cu greu de Comisia Europeană în societatea românească sunt acum ignorate, în mod ciudat, din evaluările sale. UE cere acum doar zăngănit de lanţuri şi cătuşe.
Schimbarea de abordare nu este de mirare, din două motive. Mai întâi, astfel de „rapoarte“ se bazează pe umorile unor personaje precum Monica Macovei. Nişte turnătorii jalnice sunt puse sub antetul de autoritate al „Bruxelles“-ului, ca să sune bine în urechea oamenilor.
În al doilea rând, nimeni din Uniunea Europeană n-are nevoie de un asemenea „raport“ şi nici nu-i prea pasă de ce se întâmplă în România la acest capitol. Fiecare stat îşi are uscăturile sale, dar mai ales îşi are grijile sale, legate de criză, de şomaj, de preţuri ş.a.m.d. Cui de prin Europa îi stă mintea la ce dosare sunt prin tribunalele romnâneşti?!

Numai la noi, în loc de pâine şi locuri de muncă, oamenii primesc de la regimul Băsescu (care a pierdut alegerile pe teritoriul României), un permanent circ livrat „pe surse“.
Franco Fratini, pe când era comisar UE pentru justiţie şi se plimba cam des la braţ cu Monica Macovei, cerea mereu cătuşe şi zăbrele, îndeosebi pentru demnitarii români. Avea Macovei o listă a ei. Italianul uita să ne spună, însă, ce mai e cu mafia din ţara lui şi de pe uliţa lui! Îmboldit de aceeaşi Macovei – pentru că lor doi le datorăm şi prelungirea acestei monitorizări – Fratini ne arăta mereu paiul Justiţiei din ochii noştri, dar nu-şi prea vedea bârna de la el de-acasă.
„Rapoarte“ ca acela citit la Bruxelles săptămâna trecută sunt necesare doar regimului de la Bucureşti, ca să aibă un alibi al abuzurilor sale: „avem nevoie de arestări, ne cere Bruxelles-ul“!
În deceniile 5-6 din secolul trecut era o emisiune la radio care se intitula „Vorbeşte Moscova, vorbeşte Moscova!“. Cei care au melicurile bolşevice în sânge şi sunt acum la putere au schimbat firma de la poartă, dar au menţinut marfa intoxicării.

În acelaşi stil al vremii de atunci, fosta procuroare ceauşistă Monica Macovei, imediat după prezentarea „raportului“ amintit, a şi cerut „curăţirea“ (!) sistemului juridic. Peste câteva zile, tot ea avea să ceară şi „curăţirea partidului“, care a făcut-o ministră şi europarlamentară, de elementele duşmănoase noii ideologii şi doctrine la mare modă, băsescianismul.
„Curăţirea“ se pare că este termenul central al băsescianismului şi se referă, în cele din urmă, la întregul popor...
Cei care au câştigat bani grei, lefuri babane şi sinecuri rafinate din profesia de anticomunist au trâmbiţat ani în şir despre PSD că ar fi urmaşul fostului partid comunist. Politica acestui partid, inclusiv când a guvernat, contrazice categoric acest clişeu.

Alarmant pentru societatea românească este, însă, altceva, care ţine de prezent, de ceea ce se întâmplă sub ochii noştri. E vorba despre faptul că actualul regim reprezintă continuatorul cu epoleţi a tot ceea ce a fost mai rău în comunism: minciuna, suspiciunea, eliminarea fizică a duşmanului de clasă şi, mai grav decât toate, inocularea sentimentului că toţi ne naştem infractori.
Procuratura şi securitatea de astăzi n-au decât să constate, la un moment dat, această „stare naturală“ de infractor a fiecăruia dintre noi, să ne pună cătuşele şi să ne azvârle după gratii, spre jubilaţia dnei Macovei.
 

 

domeniu: 
categorie: