Panorama editorialelor (23 Decembrie 2011)

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...

OCTAVIAN ANDRONIC: Enigmele Revoluţiei: Afacerea "Orizont"... (Amos News)
"S-ar crede cã e de-a dreptul încercuit şi situaţia e consideratã dificilã, deşi unitatea e apãratã de TAB-uri şi tancuri, împotriva trãgãtorilor rãzleţi de pe blocurile din jur. La punctul de comandã al ministerului se aflã generalii Militaru şi Stãnculescu şi colonelul Ardeleanu, şeful Brigãzii Anti-teroriste. Sînt cerute prin telefon ajutoare de la Brigadã. Tocmai din strada Toamnei. Trei ABI-uri (de fapt Aro-uri cu blindaj superficial) pleacã în ajutor spre Drumul Taberei. Unul rãmîne în panã, iar celelalte douã, ajunse în preajma ministerului sînt întîmpinate cu foc nimicitor din partea tancurilor şi TAB-urilor. Ultima comunicare radio transmisã la dispeceratul Brigãzii suna cam în felul acesta: „Trag în noi! Ne omoarã...".  Şase militari mor fãrã sã ştie de ce. Pulverizaţi, carbonizaţi. Supravieţuitorii sînt arestaţi ca... terorişti! În urma acestei drame inutile rãmîn 12 copii orfani... ."

OCTAVIAN ŞTIREANU: Băselu şi Bruselu (Azi)
"Înainte de a se duce la summitul UE de la Bruxelles, opoziţia i-a cerut să precizeze ce mandat are şi cine i l-a încredinţat. Băsescu avea să răspundă că n-are nevoie de mandat de la nimeni pentru că lui i-l dă Constituţia. Ceea ce este o minciună. Constituţia spune că preşedintele reprezintă statul, nu că angajează ţara cum vrea. Cele două lucruri sunt total diferite. Ţara poate fi angajată ca parte a vreunui acord sau tratat internaţional, potrivit unei legi speciale, de un reprezentant desemnat de Guvern şi pe baza unui mandat scris şi foarte precis. Pentru Acordul interguvernamental privind susţinerea ţărilor din zona euro, Băsescu a venit de la Bruxelles cu decizii luate de capul lui, pe care doar le-a anunţat la televizor. Susţinea nişte lucruri ce s-au dovedit a fi din propria imaginaţie – că este obligatoriu să modificăm Constituţia şi că va trebui să cotizăm nişte miliarde de euro la FMI pentru că „nu suntem neputincioşi“!..."

ANDREI PLEŞU: Ungurii ne servesc o lecţie (Adevărul)
"Istoria recentă a României este plină cu exemple de atitudine agresivă din partea unor maghiari mai mult sau mai puţin cunoscuţi, care exagerează într-un mod indecent şi necivilizat. Obsesiile cunoscutului europarlamentar László Tõkés, care declara că 1 decembrie este zi de doliu sau gestul stupid al anonimul Csibi Barna, din Miercurea Ciuc, care l-a spânzurat simbolic pe Avram Iancu, sunt derapaje aberante comise în numele minorităţii maghiare. Jucătorii români de etnie maghiară au refuzat să cânte „Deşteaptă-te române", după ce au cântat imnul Ungariei, şi au expus acelaşi tip de atitudine şovină. Astfel de gesturi extreme dau apă la moară celor care doresc să profite politic de pe urma presupusului pericol pe care l-ar reprezenta moniritatea maghiară. Personaje care trăiesc tembel din inflamarea inutilă a publicului. Sunt copie „la indigo" a celor care exagerează de partea maghiară. Scopul lor este doar să agite spiritele, pentru a-şi justifica apoi existenţa şi mai ales ideile fixe."

HORIA TABACU: Leprozeria naţională s-a mutat la DNA (Evenimentul Zilei)
"Articolele şi reportajele TV, de acolo, se vindeau foarte bine, oamenii crezând grozăvii despre această boală. Am fost şi eu. Am intrat cu teamă şi oroare aşteptându-mă la tot ce este mai rău. M-a primit un medic, directorul leprozeriei care-şi creştea copilul acolo, între leproşi. M-am liniştit foarte repede după ce am aflat că boala deşi este considerată contagioasă are o perioadă de incubaţie foarte mare şi practic a dispărut din zona unde trăim noi. Leproşii câţi mai erau, acum peste 20 de ani, trăiau mult mai bine decât restul românilor atunci. Din toată Europa, dar şi de pe alte continente ei primeau donaţii. Se adunaseră câteva televizoare color, pe cap de bolnav, pe vremea când în casele românilor acestea erau o raritate. Oamenii erau îmbrăcaţi şi hrăniţi mult mai bine decât restul lumii tot datorită compasiunii generale care îi înconjura." 

CRISTIAN TUDOR POPESCU: Copil Pur (Gândul)
"Era imposibil să-mi dau seama ce vârstă are Jun Ko. Micuţă, o figurină de porţelan, ca mai toate japonezele, putea fi oriunde între 18 şi 39 de ani. Mâinile îi miroseau a ceai verde. Când mă durea capul, şi mă durea des, mă punea să închid ochii şi mi-i apăsa cu degetul mare şi arătătorul - prima dată m-am speriat că-mi ies din cap. După aceea îmi făcea un masaj, de fapt nu masaj, mă atingea pur şi simplu pe tâmple şi pe ceafă. Şi, în sfârşit, îmi punea ambele mâini pe gât şi mă strângea uşor, apăsând nişte puncte numai de ea ştiute. Mă cuprindea o senzaţie de cădere lină în gol, de abandon plăcut, nu mai aveam corp, cădeam în mine însumi aşa cum visam în copilărie. Jun Ko se oprea întotdeauna când eram pe punctul de a-mi pierde cunoştinţa. Pe urmă, mă stăpâneam cu greu să nu fac nişte sărituri în pasul ştrengarului, prin săli de hotel - eram plin de energie ca o cobră ridicată în coadă."

DAN RADU: Să integrăm vrăjitoarele în sistem (Jurnalul Naţional)
"Cum ar veni, nu am scăpare, oricum aş da-o, aşa că o dau cotită şi întreb: De ce să prigonim vrăjitoarele, când le-am putea folosi pentru binele public? Lăsând la o parte câteva mici defecte care li se pun în cârcă (înşelăciune, şantaj etc) vrăjitoarele sunt foarte eficiente când vine vorba de a obţine foarte mulţi bani de la oameni foarte bogaţi. Statul român nu se poate lăuda cu asta. Mai mult, vrăjitoarele reuşesc să se impună în faţa celor care se sustrag de la plata serviciilor, prin mijloace mai mult sau mai puţin ortodoxe. Statul român nu se poate lăuda nici cu asta. Iar când vine vorba de vrăjeală (negociere) statul român nici nu visează să se ridice la nivelul vrăjitoarelor."

Arhimandrit NECTARIE: Cuvânt pentru suflet, de Crăciun (Puterea)
"Acesta este cel mai înălţător îndemn pe care ni-l dă Sfânta noastră Biserică astăzi, cel care l-a inspirat pe imnograful cântărilor Naşterii Domnului să exprime lumina bucuriei acestei sărbători astfel: veseliţi-vă drepţilor, ceruri bucuraţi-vă, săltaţi munţilor căci s-a născut Hristos. Fecioara şade asemenea Heruvimilor, purtând în braţe pe Dumnezeu – Cuvântul întrupat. Păstorii slăvesc pe Cel născut; magii aduc daruri Stăpânului; îngerii cântă şi zic: Cel ce eşti de neajuns, Doamne, slavă Ţie (Mineiul pe luna decembrie, p. 304). Cu astfel de vestiri ne întâmpină, în aceste zile scăldate în lumina Betleemului, şi nepreţuitele noastre colinde."

CRISTIAN CÂMPEANU: Falimentul moral al lui Traian Băsescu (România Liberă)
"Or, nici măcar Elena Udrea nu merită o asemenea trădare. Halucinant interviul acordat de preşedintele Traian Băsescu miercuri seară la TVR! Tot suportul de care s-a bucurat, toate eforturile pe care jurnalişti de calitate impecabilă şi intelectuali de reputaţie la fel de impecabilă le-au făcut pentru a-i susţine preşedinţia au fost făcute de ruşine în momentul în care preşedintele a atacat DNA, distorsionând faptele. Lăsăm deoparte că, atacând DNA, singura instituţie din zona Justiţiei pe care Comisia Europeană a apreciat-o vreodată în cei cinci ani de când întocmeşte rapoarte pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Traian Băsescu cântă, dintr-o dată, pe aceeaşi coardă cu Adrian Năstase, Victor Ponta, Crin Antonescu, dar şi cu Antenele lui Dan Voiculescu sau Realitatea lui S.O. Vîntu. Lăsăm şi că gestul său reprezintă o demisie morală de necrezut."

SORIN PÂSLARU: Cea mai mare întrebare la reforma sănătăţii: cum de o susţin tocmai cei care ar trebui să explice de ce se risipesc banii? (Ziarul Financiar)
"Cea mai importantă discuţie a sfârşitului de an este reforma sistemului medical, dar modul cum a fost pus pe masă aduce mult mai multe întrebări decât răspunsuri la minusurile sistemului. Nu poţi să promovezi prin ordonanţă de urgenţă sau asumarea răspunderii o lege de sute de pagini care va schimba tot într-un sistem vital.Cu atât mai mult cu cât reformele de până acum nu şi-au atins scopul, sunt încă sub semnul întrebării sau au fost aruncate pe piaţă atât de neprofesionist, încât au eşuat. Reforma pensiilor, având ca principal obiectiv recalcularea pensiilor speciale, ar fi trebuit să aducă economii de 400-600 milioane de euro. Însă datele arată că dimpotrivă, cheltuielile cu pensiile speciale au crescut cu 21% în perioada 2010-2012, după cum a certificat şi Consiliul Fiscal."

 

domeniu: 
categorie: