Panorama editorialelor (28 Decembrie 2011)

Care sunt problemele la ordinea zilei care îi preocupă pe editorialiştii din presa scrisă? Vă propunem o scurtă trecere în revistă a comentariilor din ediţiile de astăzi...

OCTAVIAN ANDRONIC: Marea crăpelniţă (Amos News)
"Atacurile nocturne ale infractorilor se dau, mai nou, la cămările cu provizii pentru iarnă decât la casele de bani (fără bani). Cel mai complet spectacol culinar îl oferă însă sărbătorile de Paste sau de Crăciun, în care tot omul vrea să se răzbune parcă pe privaţiunile de peste an şi încarcă masa cu tot ce-a lipsit. Din prea-plinul acestor festinuri se recrutează, cu miile, pacienţii serviciilor de urgenţă. Numai în Bucureşti, de acest Crăciun, au fost vreo 2000 cei care s-au plâns de crampele sau indigestia provocată de înfulecarea fără noimă a tot ce le-a stat în faţă. Ba, culmea – unii au venit şi de două ori la rând pentru a li se pune acelaşi diagnostic de neam-prostie."

OCTAVIAN ŞTIREANU: Băselu şi Bruselu (Azi)
"Înainte de a se duce la summitul UE de la Bruxelles, opoziţia i-a cerut să precizeze ce mandat are şi cine i l-a încredinţat. Băsescu avea să răspundă că n-are nevoie de mandat de la nimeni pentru că lui i-l dă Constituţia. Ceea ce este o minciună. Constituţia spune că preşedintele reprezintă statul, nu că angajează ţara cum vrea. Cele două lucruri sunt total diferite. Ţara poate fi angajată ca parte a vreunui acord sau tratat internaţional, potrivit unei legi speciale, de un reprezentant desemnat de Guvern şi pe baza unui mandat scris şi foarte precis. Pentru Acordul interguvernamental privind susţinerea ţărilor din zona euro, Băsescu a venit de la Bruxelles cu decizii luate de capul lui, pe care doar le-a anunţat la televizor. Susţinea nişte lucruri ce s-au dovedit a fi din propria imaginaţie – că este obligatoriu să modificăm Constituţia şi că va trebui să cotizăm nişte miliarde de euro la FMI pentru că „nu suntem neputincioşi“!..."

ION IONIŢÃ: De ce scade Opoziţia (Adevărul)
"Pentru prima dată de când a intrat în evaluările sondajelor de opinie,  USL a ajuns la un scor sub 50%. Este o veste rea pentru Opoziţie şi una extrem de bună pentru PDL care începe să aibă speranţe pentru 2012. Dar, într-un sondaj de opinie mai importante sunt tendinţele decât fotografia momentului. Şi, aici, lucrurile stau şi mai prost pentru USL. Din iulie până în decembrie, Opoziţia a pierdut aproape 6% în ceea ce priveşte opţiunile de vot. Nu scăderea propriu-zisă este remarcabilă, ci aşezarea Opoziţiei pe o pantă descendentă  pe care nu a mai putut să o părăsească. În mod normal, o forţă de Opoziţie ar fi trebuit să crească în condiţiile unei guvernări care a dus austeritatea la cotele cele mai înalte din Europa şi a arătat că va continua aceleaşi politici şi anul viitor."

MIRCEA MARIAN: Nimeni nu-i poate opri pe Ponta şi Antonescu! (Să piardă alegerile) (Evenimentul Zilei)
"Aproape că-mi vine să vărs o lacrimă de mila PSD. Bieţii oameni, nu scapă de blestemul de a avea lideri de anvergura şi inteligenţa lui Mircea Geoană. Personaje capabile ca, în pofida urii pe care mare parte din electorat a acumulat-o împotriva lui Băsescu, să piardă alegerile pe ultima sută de metri. Şi, cine a spus că prostia nu este molipsitoare? PNL, partenerul social-democraţilor în cadrul USL, pare la fel de decis să lase PDL să formeze şi viitorul guvern. Ultimul sondaj IMAS, plătit şi difuzat de ziarul lui Patriciu, "Adevărul", arată că USL a coborât sub 50% din intenţia de vot. Cercetarea a fost realizată înainte ca geniala manevră prin care Ponta a făcut cadou celor din PDL postul de preşedinte al Senatului să fi avut impact asupra publicului. Sondajul mai arată că PDL a ajuns la cel mai bun rezultat din ultimele 20 de luni, respectiv o intenţie de vot de 21,5%." 

RALUCA  ION: România are voce (Gândul)
"Voiai să te relaxezi un pic, să asculţi nişte muzică şi descopereai că vocile artiştilor români sunt, în multe cazuri, o minune a tehnicii, fiind la fel de reale ca efectele speciale create la Hollywood. În ultima vreme, lucrurile au început să sune mai bine, dar tot au rămas destule situaţii în care vocea interpretului e o minune a sintetizatorului, nicidecum a naturii. Atât de multe, încât îţi vine să crezi că românul nu s-a născut poet, ci afon. Show-ul care s-a încheiat, luni, la Pro TV a dovedit însă că România are voci. În timpul concursului Vocea României am ascultat cântăreţi remarcabili, care au avut şansa de a urca pe scenă şi să fie auziţi de o ţară întreagă indiferent de felul în care arată sau de oamenii pe care îi cunosc în industria muzicală."

ŞTEFAN MITROI: Anul în care s-a sfârşit lumea (Jurnalul Naţional)
"N-aş fi crezut c-o să-mi fie atât de milă de pomi şi de viţele-de-vie din faţa casei! Despre casă şi despre ferestrele ei, care se întrebau mirate unde îl duc oamenii pe unchiul Ivan aşa frumos îmbrăcat şi cu picioarele înainte, ce să mai spun?! Simţeau că unchiul n-o să se mai întoarcă. Simţea asta şi câinele ce lătra în lanţ în fundul grădinii. Toate câte se aflau în curtea aceea păreau să ştie că se întîmplă ceva ce nu se mai întâmplase niciodată. Ivan era fratele cel mai mic al tatei, ultimul dintre ei care mai rămăsese în viaţă. Se întâmpla că se ducea şi el de pe lumea aceasta. Avea 84 de ani, dar voia să mai trăiască, deşi îmi tot spuse în vară că-şi simte sfârşitul aproape. A fost, în primul rând, timpul, nemiloasa lui curgere, care nu iartă pe nimeni."

ROLAND CÃTÃLIN PENA: De cine şi de ce nu vreau să mai aud la anul (Puterea)
"În primul şi-n primul rând, sper să nu-mi mai treacă nici măcar pe la 50 de metri de urechi cuvântul criză, nici că se adânceşte, nici că se sfârşeşte, nici că e financiară, ori morală, ori mai nu ştiu cum. Ducă-se pe pustii cu toate formele ei. Apoi sunt sătul de revoluţii, arabe, de catifea, sângeroase, din octombrie, din decembrie etc. La fel şi de revoluţionari. Măcar un an să apucăm fără d-astea şi d-ăştia.  Poate avem noroc chior, şi vom fi scutiţi şi de reforme, mai mari, mai mici sau mijlocii. De alegeri «furate» şi promisiuni deşarte nu văd scăpare. Dar măcar poate terminăm cu partidele-televizor, cu o parte din ticăloşii cocoţaţi în funcţii înalte, mai răsfirăm proştii şi lichelele din politică, din presă, din ONG-uri s.a.m.d."

LUCIAN DAVIDESCU: Ce păţeşti dacă eşti corupt în România? (România Liberă)
"Nu mai este de mult o surpriză când Traian Băsescu de azi îl contrazice pe Traian Băsescu de ieri. Cândva spunea că judecătorii ar trebui să dea curs rechizitoriilor făcute de procurori şi că politicienii sunt supuşi judecăţii opiniei publice, care îi poate condamna sau dimpotrivă – achita, indiferent de ce face Justiţia. Acum, preşedintele spune că procurorii ar trebui să facă dosare mai solide pentru a nu le distruge cariera politicienilor. Aşa, din jumătăţi, poate reuşim să reconstituim adevărul: Justiţia nu trebuie să dea curs unor rechizitorii şubrede, dar nici să se teamă pentru pagubele de imagine pe care le-ar putea provoca. Deocamdată, zelul de-a trimite suspecţi după gratii cu orice preţ a lovit mai ales în imaginea justiţiei. Bilanţul nu este doar cantitativ, ca să se poată judeca în termeni de condamnări şi achitări. Tehnic, este chiar prea devreme pentru un astfel de bilanţ. Moral şi calitativ, rezultatele arată foarte rău."

ADRIAN COJOCAR: Anul 2012 va fi unul excepţional pentru bursă sau nu va mai fi deloc (Ziarul Financiar)
"Aşteptările negative privind evoluţia macroeconomică în anul următor sunt atât de generalizate şi sentimentul de pesimism este atât de impregnat în mintea tuturor încât nu poţi să nu te întrebi dacă nu cumva acesta este punctul în care lumea şi-a pierdut toată speranţa şi nu sunt în stare să vadă luminiţa de la capătul tunelului. Nici la sfârşitul anului 2008, cel mai dezastruos an din istoria bursei, în care acţiunile s-au prăbuşit cu 70%, lumea nu era atât de pesimistă ca în prezent. Presa economică abundă de previziuni apocaliptice din care s-ar putea face probabil câteva scenarii bune pentru filme care au ca subiect principal sfârşitul lumii şi care provin din surse respectabile, precum lideri politici, economişti de marcă şi analişti ai marilor grupuri financiare."

domeniu: 
categorie: