Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Perdelele forestiere de protecţie în judeţul Constanţa

Motto:
'Padurea este si va fi intotdeauna scutul cel mai temeinic si sigur al agriculturii'
Acad. Gh. Ionescu -Sisesti Scurt istoric

Romania a fost in acest domeniu una din tarile cele mai avansate din lume, poate prima tara care si-a pus serios problema dezvoltarii unor sisteme nationale de perdele forestiere de protectie. Pana in anii 1961-1962, cand perdelele au fost in mare parte defrisate si abandonate ca obiectiv major de investitii, Romania a detinut prioritatea mondiala in acest domeniu deoarece Planul de perdeluire a Baraganului din 1906 a precedat cu 39 de ani Planul Rooswelt de perdeluire a campurilor din vestul SUA si cu 42 de ani Planul de transformare a naturii din URSS din 1948.
Cateva repere istorice se impun a fi cunoscute:
Etapa I -pionieratul-/1852-1903
-1852- primele impaduriri pentru fixarea nisipurilor mobile la Bailesti, in Sudul Olteniei;
-1860 la 6 mai apare primul act oficial al Guvernului Al. I Cuza care prevede crearea unor paduri de protectie in judetele Braila si Ialomita.
Etapa a II-a -clarificarile stiintifice si consolidarea tehnicii silvice /1904-1936
-1904- apare “Nesiguranta recoltelor agricole in Romania” -primul studiu stiintific despre necesitatea combaterii secetei in Campia Romana prin perdele forestiere de protectie, elaborat de marele silvicultor D. R. Rusescu, distins cu medalia de aur a expozitiei din acel an.
-1906 -apare “Chestiunea impaduririlor artificiale in Romania” de acelasi autor, premiata de Academia Romana, iar la Expozitia Economiei Nationale organizata sub patronajul Regelui Carol I la aniversarea a 40 de ani de domnie, s-a prezentat “Planul general de impadurire a Baraganului “ si “Harta impaduririi Baraganului“ distinsa cu Medalia de Aur a Expozitiei. Evenimentele premergatoare razboaielor balcanice si primului razboi mondial nu au permis realizarea acestui plan de perdeluire a Baraganului, decat partial, pe marginea unor izlazuri.
Etapa a III-a/ dezvoltarea intensiva a sistemului de perdele de protectie/ 1937-1957
A fost perioada cea mai benefica pentru dezvoltarea acestui sistem, in urma careia, silvicultorii romani condusi de cel mai respectat dintre ei, prof. Marin Dracea, au creat aprox. 10.000 ha de perdele forestiere in sisteme coerente dispuse in Dobrogea si Baragan. S-au creat astfel aprox. 500 ha pe an de perdele forestiere, intr-o perioada economica dificila, care a inclus al doilea razboi mondial, recesiunea economica de dupa razboi si regimuri politice dictatoriale si opresive.
1937- la insistentele prof. ing. silvic Marin Dracea, conducerea Ministerului Agriculturii si Domeniilor a dispus Institutului de Cercetari si Experimentatie Forestiera (ICEF) sa elaboreze “tehnica de creare a perdelelor forestiere de protectie a campurilor”;
1938 - Prof. Ing. Marin Dracea infiinteaza la Padurea Comorova -Statiunea Experimentala Forestiera “ Dobrogea” . Obiectivul principal al acestei statiuni era stabilirea tehnicii perdelelor de protectie si refacerea si ameliorarea padurilor Dobrogei. Cu timpul, aceasta statiune de cercetari a devenit centrul de proiectare si dezvoltare experimentala a unui intreg sistem de perdele forestiere de protectie pe terenurile intregii Dobroge de atunci, inclusiv Dobrogea de Sud (Cadrilaterul).
1938-1939, statul roman a infiintat in regim de maxima urgenta o multime de perdele forestiere, un intreg sistem care a dainuit in intregime, din pacate, doar in Cadrilater. In primavara anului 1939, dupa ocuparea abuziva a Cehiei de catre Germania, Romania a decretat mobilizarea generala a tuturor rezervistilor si a declansat pregatirea tarii pentru aparare in caz de razboi. Una din masurile strategice a fost crearea de perdele forestiere masive, cu latimi mai mari, de aprox 100 m, care aveau si caracter strategic -militar. La aceste perdele lucrau mobilizati zi si noapte mecanici agricoli si silvicultori, sub indrumarea tehnica a statiunii sus -amintite.
1940- Romania ceda Cadrilaterul catre Bulgaria, cu schimb de populatie si fixarea actualei granite a sudului judetului Constanta. Au fost cedate atunci in Cadrilater si nou infiintatele perdele forestiere din sistemul Cuiuchioi, s.a. care au supravietuit pana astazi, fiind o mandrie a silvicultorilor bulgari, recunoscatori, totusi, ca datoreaza infiintarea lor silvicultorilor romani .
1946- la initiativa prof. Marin Dracea se infiinteaza Statiunea Experimentala “ Baraganul” pentru precizarea tehnicii perdelelor de protectie si refacerea padurilor Baraganului.
1949-dr. ing. I.Z. Lupe sustine primul doctorat in silvicultura cu tema despre perdelele de protectie;
1949-1957-se realizeaza sistemul de perdele forestiere de protectie din jurul Canalului Dunare -Marea Neagra pe o suprafata de cca 3700 ha, din care 3300 ha in Jud. Constanta, care cuprindeau o suprafata agricola de 100.000 ha.
Etapa a IV-a - 1958-1971 -distrugerea si regresul perdelelor de protectie
1958, la Constanta, in 3-6 aprilie, dictatorul Romaniei, Gh. Gheorghiu Dej, face primele declaratii oficiale ostile impotriva perdelelor de protectie a campului la “ Conferinta pe tara a taranilor si lucratorilor din sectorul socialist al agriculturii” ;
1961 - in pofida acestor prime semnale, Ministerul Agriculturii publica “Indrumarile tehnice pentru ingrijirea si conducerea perdelelor de protectie” elaborate de Institutul de Cercetari Silvice.
1961-la Plenara C.C. al P.M.R.-Alexandru Moghioros face a doua declaratie oficiala publica impotriva perdelelor de protectie.
1962- prin H.C.M nr. 273 si 385 se sisteaza plantarea in continuare a perdelelor de protectie a campului si a cailor de comunicatie, se intrerupe orice activitate de cercetare si productie pe aceasta tema. Se defriseaza aproape integral cca. 6300 ha de perdele de protectie a campului, si alte tipuri de perdele.
In anul 1971, Filiala “Dobrogea” a Institutului de Cercetari si Proiectari Silvice cu sediul in Padurea Comarova, mostenitor al Statiunii “Dobrogea “ infiintata de Marin Dracea, isi inceteaza existenta, intregul patrimoniu, impreuna cu Padurea Comarova sunt scoase din administrarea silviculturii si trec in administrarea Oficiului Economic Carpati (care administra averea P.C.R.).
1969-1971-prin H.C.M. nr. 1898 /1969 se defriseaza peste 9000 ha de paduri si perdele forestiere de protectie de salcam pe nisipurile odinioara mobile pentru a se crea Sistemul de irigatii Sadova - Corabia din Sudul Olteniei. Se planteaza in schimb 1327 ha de perdele pe o suprafata de 74.346 ha.
Fara a fi consultati specialistii silvicultori, Partidul Comunist a dispus defrisarea perdelelor de protectie, iar Romania a ajuns din lider mondial in materie, o tara in urma vecinilor la acest capitol .
Etapa a V-a 1971-1992- Stagnarea -dezvoltarea sporadica a perdelelor de protectie
Sporadic si izolat se mai realizeaza perdele forestiere de protectie in jurul unor obiective industriale de tip amenajari si lacuri de acumulare, diguri s.a.
1971- cu ocazia unei vizite in Baragan, N. Ceausescu intelege necesitatea “ crearii intr-un viitor apropiat a perdelelor de protectie in Baragan” , dar singurul progres este cel teoretic prin reluarea cercetarilor in domeniul perdelelor care devin subiect de colocvii si simpozioane.
1977 - se mai creaza 234 ha de perdele de protectie pe baza Decretului nr. 134.

Etapa a VI-a 1993-2003-Relansarea dezvoltarii perdelelor de protectie:
1993 - pe baza Legii nr. 83 se infiinteaza 4000 ha de paduri ca masuri de lupta impotriva calamitatilor naturale, in cadrul unui program guvernamental anti-seceta.
1995 si 1999- Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului elaboreaza “Strategii Nationale de Dezvoltare a Silviculturii” care prevad un necesar de perdele forestiere de protectie: :
-1000 ha pana in anul 2005;
-10.000 ha pana in anul 2020, ceea ce ramane cu totul insuficient pentru asigurarea de recolte agricole sigure si continue;
2002- apare Legea nr. 289 “Legea perdelelor forestiere de protectie-premiza pentru extinderea suprafetei de padure in Romania si pentru asigurarea unui echilibru ecologic stabil la scara globala” din initiativa unui grup de deputati silvicultori in frunte cu Filip Georgescu si Marian Ianculescu.
2003, apare Ord. MAAP cu nr. 636/23.12.2002 care aproba Indrumarile tehnice silvice pentru infiintarea, ingrijirea si conducerea vegetatiei forestiere din perdelele forestiere de protectie, in baza art. 35 din L. 289/2002.
In acest moment, din 12 martie 2003, Romania dispune de cadrul tehnic legislativ complet pentru crearea perdelelor forestiere de protectie.

Situaţia actuală

La momentul actual, Directia Silvica Constanta mai detine in administrare, prin Ocolul Silvic Basarabi, cateva perdele forestiere care au supravietuit defrisarilor din anii “60 : Perdeaua Mangalia -Ciobanita -Conacu (Cobadin), Perdeaua Constanta-Mangalia (de o parte si de alta a drumului european). Ele totalizeaza o suprafata de 550 ha cu o lungime de aprox. 61 km. Vegetatia forestiera din aceste perdele cuprinde o multitudine de specii forestiere cum ar fi : rasinoase-pin negru, foioase - frasin, ulm, stejar, salcam, gladita, sofora, mojdrean, artar, liliac, paducel, maces, s.a.
In concluzie, D.S. Constanta a avut si are si in prezent experienta infiintarii si administrarii perdelelor forestiere de protectie.

Perspective de viitor

Necesitatea si oportunitatea
Necesitatea crearii perdelelor de protectie in judetul Constanta

Aceasta necesitate se poate sustine cu multe argumente din care enumeram cateva ce tin de protejarea culturilor agricole impotriva:
a) secetelor, ca rezultat al schimbarilor climatice care au dus in ultimii 50 de ani la o aridizare a climei Romaniei, cu accente dramatice in regiunile de sud-est, in Dobrogea in special ca zona de stepa si silvo-stepa. Aici suprafata padurilor ocupa un procent de doar 5 %, fata de minim 10% si optim de 20-25 %.
b) Eroziunile si alunecarile de teren ca expresie a geomorfologiei specifice, cu energie de relief considerabila. Se estimeaza ca la nivel national avem in Romania eroziune pe un procent de 47% din suprafata agricola a tarii, adica pe 6,75 milioane ha, din care 3 milioane ha eroziune produsa de apa si 0,75 milioane ha eroziune produsa de alunecari de teren; aceasta in timp ce pe suprafata fondului forestier doar 0,2 %, adica 10.000 ha sunt afectate de eroziune moderata pana la puternica (Traci, 1985).
Instalarea perdelelor forestiere de protectie are o certa influenta benefica asupra mediului inconjurator dintre multiplele efecte pozitive putem enumera cateva:
1. - reduc simtitor viteza vantului pe o distanta egala cu de 5-12 ori inaltimea lor in partea din vant si de 25-30 ori inaltimea lor in partea de sub vant, cu urmatoarele consecinte in spatiul protejat:
-impiedica spulberarea zapezii, ceea ce duce la protejarea culturilor de toamna impotriva degerarilor, o buna umezire a solului si ca atare, o mai buna rezistenta la seceta a culturilor ; evitarea inzapezirii cailor de transport;
-impiedicarea raspandirii prin vant a semintelor de buruieni precum si a insectelor daunatoare, dezvoltarea fondului natural entomofag ceea ce contribuie la reducerea aplicarii de insecticide in culturile agricole protejate; normele tehnice prevad specii forestiere adecvate, care evita formulele cu specii care pot fi gazda pentru anumiti daunatori ai culturilor agricole.
-impiedicarea deflatiei si prin aceasta prevenirea furtunilor de praf, saracirea solului si ajuta dezvoltarea normala a semanaturilor;
-redurerea evapotranspiratiei inutile cu cca 30 % si sporirea rezistentei la seceta si a productiei culturilor protejate. Experimental, putem preciza unele data obtinute in perioada 1943-1960, in conditiile unei tehnici putin avansate si a unor perdele relativ tinere, de 6-10 m inaltime, care au asigurat sporuri de recolta in culturi neirigate, aparate de perdele, care au variat functie de caracterul climatic al anului, de agrotehnica folosita, de inaltimea si desimea perdelelor, astfel:
-la graul de toamna -intre 11-143 %;
-la porumb boabe-intre 15-257 %;
-la porumb stiuleti -intre 17-61%;
- la orz de toamna-intre 19-27 %;
- la orz de primavara -intre 10-106 %;
- la sfecla-intre 12-45%;
- la floarea soarelui- intre 15-28%;
- la lucerna pentru fan-intre 29-36 %;
- la borceag pentru fan-intre 21-47 %.
Aceste sporuri echivaleaza cu marirea suprafetei de cultura cu 12-103% in anii normali si secetosi si cu 275-1382% in anii excesiv de secetosi.
Ideea esentiala care trebuie retinuta de catre toata lumea este ca recoltele ce aparent se pierd prin ocuparea de catre perdele a terenului de cultura agricola sunt acoperite prin sporul de produse adus de acestea in restul terenului protejat, spor care este cu 10-20% mai mare decat recoltele ce s-ar fi obtinut pe terenul de sub perdele, la care se mai adauga si productia directa a perdelelor (lemn, nectar, ciuperci, efective sporite de vanat si specii valoroase pentru biodiversitatea habitatelor agro-silvice.
2-amelioreaza mediul inconjurator prin reducerea amplitudinii diurne a temperaturii cu 2-4 grade Celsius si a celei anuale cu 1-2 grade Celsius; incalzesc aerul din spatiul vecin noaptea si il racoresc ziua prin schimb de aer;
3- reduc simtor poluarea fonica si chimica a aerului produsa de autovehicule (David, Cook, 1999);
4.-diminuarea poluarii difuze datorate activitatii agricole prin aplicarea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor si a ingrasamintelor organice.
Studii recente (Franta, 2000) au atestat ca perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole diminueaza considerabil poluarea difuza datorata chimizarii agriculturii si a aplicarii ingrasamintelor organice (generatoare de nitriti si nitrati in sol, care poluaza mai ales acviferul subteran-stratul de apa potabila subterana).
5.-Cresterea gradului de biodiversitate a habitatelor agricole si categoria de bonitate a fondurilor de vanatoare.

Conform Strategiei Nationale de Combatere a Desertificarii (Proiect 1999-Institutul National de Pedologie si Pedochimie), Dobrogea este zona cea mai expusa la desertificare din Romania.
Terenurile Dobrogei se inscriu in categoria terenurilor aride, semiaride si sub-umed uscate, pt. ca raportul intre precipitatii si evapotranspiratia potentiala este cuprins intre 0,05 -0,65. Intreaga zona a Dobrogei este supusa desertificarii.
Cu exceptia zonei situata la sud-vest de linia Rasova -Negru-Voda, care este de silvostepa (O.S. Baneasa), restul Judetului Constanta este incadrat in zona de stepa.
-perdelele asigura habitatul de adapost pentru numeroase specii ale florei si faunei salbatice, unele specii fiind si de interes vanatoresc.
1. Servicii sociale si economice
-pot asigura confortul termic necesar in zilele toride de canicula a verii, atat pentru persoanele ce activeaza in agricultura, cat si pentru animalele domestice, etc;
-pot asigura mici, dar nu de neglijat cantitati de lemn de foc si de mici constructii rurale prin exploatarea lor forestiera la incheierea unor cicluri de viata (exploatabilitate), care pot fi scurte, de 20 de ani (la salcam).
In concluzie, estimam o necesitate de a crea un sistem de perdele forestiere de protectie pe aprox. 5000 de ha in zona stepei dobrogene din Judetul Constanta, prin acoperirea arealului vechiului sistem, completat cu noile zone necesare.

Oportunitatea crearii perdelelor forestiere de protectie in Judetul Constanta
a) Cadrul juridic favorizant
Este asigurat de :
1.) Aparitia Legii nr. 289/15 mai 2002 privind perdelele forestiere de protectie publicata in Monitorul Oficial nr. 338 / 21 mai 2002.
Aceasta lege aduce o serie de reglementari care creeaza un cadru legislativ favorizant pentru perdelele forestiere de protectie, dintre care enumeram :
-perdelele forestiere de protectie, indiferent de natura proprietatii asupra lor sunt considerate bun de interes national, deci au statut de prioritate nationala de activitate guvernamentala;
-infiintarea perdelelor forestiere de protectie in Romania reprezinta o cauza de utilitate publica; ele pot fi de mai multe tipuri si anume:
a) protectia terenurilor agricole contra factorilor climatici daunatori pentru ameliorarea conditiilor climaterice din perimetrul aparat;
b) antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune;
c) pentru protectia cailor de comunicatie si de transport, in special impotriva inzapezirilor;
d) pentru protectia digurilor si a malurilor impotriva curentilor, viiturilor, ghetii si altele;
e) pentru protectia localitatilor si a diverselor obiective economice si sociale.
-reteaua de perdele forestiere de protectie formeaza Sistemul national al perdelelor forestiere de protectie;
-statul, prin inspectoratele teritoriale de regim silvic si cinegetic exercita controlul asupra modului de gospodarire a perdelelor forestiere de protectie.
-perdelele forestiere de protectie a terenurilor agricole se infiinteaza in zonele din Campia Romana, Campia Tisei, Lunca Dunarii si Podisul Dobrogei, afectate frecvent de fenomene de seceta. Au prioritate terenurile situate in zonele cele mai aride.
Aici Dobrogea poate fi sustinuta ca prioritatea nr. 1 de autoritatile administrative locale, pentru a putea atrage fondurile necesare.
-la solicitarea proprietarilor de perdele forestiere de protectie Regia Nationala a Padurilor, prin unitatile sale teritoriale, va prelua asupra sa paza si gospodarirea vegetatiei forestiere respective, pe baza de contracte sau conventii incheiate cu solicitantii.
-pasunatul este interzis in perdelele forestiere de protectie.
In lege sunt stabilite si sursele de finantare a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie, intr-o gama larga, de la :
-fondul de ameliorare a fondului funciar constituit potrivit Legii nr. 18 /1991, republicata, coroborat cu prevederile art. 94 din Legii nr. 26/1996 -Legea Codului Silvic,
-alocatii de la bugetul de stat conform art. 88 din Legea nr. 18/1991, republicata, coroborat cu prevederile art. 94 din Legii nr. 26/1996 -Legea Codului Silvic,
-alocatii de la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor pentru perdelele forestiere, conform Legii nr. 18/1991, republicata;
-surse financiare externe nerambursabile, cum sunt cele din cadrul Programului SAPARD, sau a altor programe;
Mentionam ca in cadrul Programului SAPARD, incepand cu primul trimestru al anului 2003 se va debloca Masura 3 -SILVICULTURA, in cadrul careia se pot finanta nerambursabil pana la 100% lucrari de impaduriri pentru persoane fizice si juridice de drept privat, precum si pentru persoane de drept public de genul comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.
Directia Silvica Constanta poate fi partenerul acestora in implementarea proiectelor de realizare a perdelelor forestiere de protectie, prin furnizare de puieti forestieri, asistenta si consultanta tehnica privind coordonarea santierelor de impaduriri, pentru lucrarile de ingrijire si de conducere in primii ani ai plantatiilor, etc.
Mai sunt acceptate ca surse de finantare si donatiile si sponsorizarile de la agenti economici, fundatii, contributii benevole ale persoanelor fizice si juridice interesate.
O alta sursa interesanta, prin care Romania se poate alinia practicilor de protectie a mediului europene este prevederea de la Art. 8 pct. J) :
-surse financiare provenite de la agentii economici care produc pagube mediului inconjurator prin poluare, pentru perdelele forestiere de protectie antierozionale si a celor pentru protectia localitatilor si a diverselor obiective economice si sociale.
Legea permite Guvernului Romaniei, ca prin H.G. bine fundamentate, in baza unor studii intocmite de institute si firme specializate, sa procedeze la infiintarea obligatorie a perdelelor forestiere de protectie, atat pentru persoanele fizice cat si pentru cele juridice, conform art. 9 din L. 289/2002.
Daca proprietarii isi dau acceptul, raman proprietari ai perdelelor respective, daca nu , vor fi expropriati prin lege, dupa o dreapta si prealabila despagubire stabilita prin hotarare judecatoreasca, iar proprietar devenind statul si administrator va fi administratia silvica de stat -RNP.
La nivel central guvernamental, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este minister coordonator pentru Programul de realizare a Sistemului National al perdelelor forestiere de protectie, in colaborare cu alte ministere si institutii, conf. Art. 27.
La nivelul judetelor unde urmeaza sa se infiinteze perdele forestiere de protectie, se vor infiinta comandamente judetene sub responsabilitatea directa a prefectilor, constituite din conducerile directiilor generale judetene pentru agricultura si industrie alimentara, ale directiilor silvice judetene, alte institutii interesate, primarii localitatilor, care vor analiza periodic stadiul realizarii programului anual de infiintare a perdelelor forestiere de protectie la nivel de judet, conf. Art. 28 din lege.
Legea a intrat in vigoare la 60 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial nr. 338/21 mai 2002, adica in data de 21 iulie 2002.
Conform art. 35 din Legea 289/2002, a aparut Ordinul nr. 636 al MAAP din 23 12.2002 publicat in Mon. Of. Nr. 104/19.02.2003 privind aprobarea Indrumarilor tehnico silvice pentru infiintarea, ingrijirea si conducerea vegetatiei forestiere din perdelele forestiere de protectie, care a intrat in vigoare la 15 zile de la aparitie, respectiv in 12 martie 2003.

2. ) Aparitia Hotararii de Guvern nr. 796/25 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial nr. 603/15 august 2002 pentru aprobarea Metodologiei de achizitionare, prin cumparare, schimb sau donatie, de catre autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, prin Regia Nationala a Padurilor, a terenurilor ce pot fi incluse in fondul forestier proprietate publica a statului.
Aceasta reglementare da posibilitatea legala de a majora fondul forestier al statului in judetul Constanta prin procedurile amintite, inclusiv pentru a dobandi terenuri pentru infiintarea perdelelor forestiere de protectie.
b) Existenta unei administratii silvice de stat in judetul Constanta
Prin H.G. nr. 173/2001, s-a reinfiintat Directia Silvica Constanta, cu sediul in Mun. Constanta, Bd. Bratianu nr. 250. S-a indreptat astfel, marea eroare administrativa de a desfiinta directia silvica constanteana in perioada 1999-2000, cand ocoalele silvice constantene erau coordonate de catre Directia Silvica Tulcea.
Este evident ca o strategie optima de creare a unui sistem judetean de perdele forestiere de protectie nu se poate face decat cu contributia unei directii silvice judetene puternice.
Este ceea ce isi propune sa faca Directia Silvica Constanta, care a demarat in anii 2001-2002 un program de impaduriri pe terenurile goale din fond forestier, prin care s-au realizat in total peste 1100 ha de plantatii forestiere pana in luna decembrie 2002, pentru a recupera ramanerile in urma din perioada 1990-2000. S-au investit in aceasta vasta actiune peste 48 miliarde de lei, cu sprijinul esential al Fondului pentru conservare si regenerare a padurii constituit potrivit Legii nr. 26/1996 la nivelul centralei Regiei Nationale a Padurilor.
Prin efortul lor, silvicultorii constanteni au demonstrat ca au capacitatea profesionala de a gestiona si coordona campanii de impaduriri vaste, cu rezultate foarte bune.
Prin toate cele precizate anterior, Directia Silvica Constanta poate oferi elementele de baza ale unui program de constituire a Retelei de Perdele Forestiere de Protectie a Judetului Constanta.

domeniu: 
categorie: