Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Premierul Năstase şi ministrul Dan Ioan Popescu, la Petroşani

Conferinţă de presă comună a primului ministru al României, Adrian Năstase şi ministrului Industriei şi Resurselor, Dan Ioan Popescu (Petroşani, sediul CNH, 30 mai 2003) Adrian Năstase: Vă mulţumim foarte mult pentru interesul extraordinar pe care îl arătaţi acestei întâlniri. Sperăm să nu vă dezamăgim. În acest moment nu pot decât să repet câteva dintre concluziile pe care le-am exprimat în această după amiază în legătură cu o investiţie deosebit de importantă, în legătură cu faptul că, iată, aici în vale, lucrurile încep să se mişte, încep să apară proiecte de retehnologizare. Aţi văzut împreună cu noi diferenţele dintre noile tehnologii şi cele anterioare, aţi văzut acest început de schimbare a condiţiilor de muncă şi vreau să îi asigur pe cei care ne urmăresc sau pe cei care ne ascultă sau pe cei care vor comenta că vom continua acest efort de investiţii, care să facă viaţa în minerit mai uşoară. Consorţiul care a lucrat la realizarea acestei noi uzine de preparare realizează, în condiţiile date, o acţiune care este extrem de importantă şi această colaborare de finanţare Itochu şi pe echipamente, împreună cu firma poloneză Kopex, ne arată că este nevoie să învăţăm felul în care putem să modernizăm liniile existente în mineritul românesc.
Nu am să vă prezint elementele concrete ale investiţii. Poate domnul ministru Dan Ioan Popescu o să vă dea mai multe detalii. Eu am să rămân la semnificaţia politică a acestei acţiuni. Dorim să modernizăm, pe de o parte, activităţile la CNH şi să accelerăm investiţiile pentru a crea condiţii mai bune şi a creşte siguranţa în muncă în CNH. Pe de altă parte, dorim să creăm o alternativă tot mai evidentă şi mai atrăgătoare, prin noi locuri de muncă, pe baza unor proiecte care au început de pe acum să prefigureze şi care sunt administrate de către cel pe care l-am numit a fi guvernator în Valea Jiului. Încercăm, pe cât este posibil, să coordonăm eforturile noastre la nivel guvernamental şi local. Dorim să arătăm, inclusiv prin eforturile de creare a unui parc industrial, că încercăm să îmbunătăţim nu numai infrastructura, dar dorim să creăm şi investiţii în activităţi industriale alternative.
În continuare, vom merge să vedem felul în care demarează o altă investiţie importantă, de data aceasta, în domeniul energetic, hidroenergetic, şi mă bucur că, în săptămâna care se încheie, am putut să constat câteva rezultate concrete ale investiţiilor pe care le-am demarat în anii din urmă: la Galaţi, staţia de desulfurare şi finalizarea în curând a bateriei nr. 4 de cocsificare. Şi aici, şi în alte multe alte locuri în ţară încep să se vadă rezultatele unei politici de investiţii, o politică pe care am numit-o de reindustrializare. Este clar că în fără un astfel de efort, practic, se va eroda capacitatea noastră de competiţie şi discutăm şi negociem inutil capitole cu Uniunea Europeană pentru că s-ar putea să ajungem în situaţia să nu mai putem produce şi exporta în mod competitiv. Iată câteva comentarii în legătură cu acest moment. Îl rog pe domnul ministru, dacă doreşte, să adauge ceva în legătură cu această vizită.

Dan Ioan Popescu: Domnule prim-ministru, ceea ce este esenţial la această instalaţie este faptul că are avantaje: creşterea randamentului de la 62% la 74%, 62% fiind în general un randament bun pentru Compania Naţională a Huilei. Pe de altă parte, productivitatea creşte cu aproximativ 50% faţă de trecut. Un alt avantaj pe care îl consider eu esenţial este că, începând din acest moment, vindem la Mintia-Năvodari, într-adevăr, cărbune de calitate, se produce mult mai bine această spălare şi sortare a cantităţilor de cărbune pe care le dăm la societatea energetică de la Deva. Remarc faptul că, pentru prima dată după 40 de ani, putem vorbi de depoluarea Jiului, există acum toate condiţiile ca Jiul să aibă o apă limpede, să eliminăm această pată neagră care exista în Valea Jiului. Aţi văzut bazinul de decantare, deci ceea ce se evacuează din acest moment în Jiu este apă curată şi putem să asigurăm viaţa inclusiv în Jiu. Necesarul de cărbune pentru a acoperi funcţionarea în condiţii optime la Mintia-Deva este între 3,5-4 milioane tone de huilă pe an. Investiţiile care vor urma la Compania Naţională a Huilei vor asigura această cantitate de cărbune, pentru că se bazează pe o productivitate mărită în investiţiile în subteran şi prin această cuplare energetică între furnizorul de cărbune şi producătorul de energie. Prin aceste proiecte oferim consumatorilor finali o energie şi ieftină şi în condiţii de siguranţă maximă.

Adrian Năstase: Da. Două-trei întrebări, ca să putem merge mai departe.

Reporter: Domnule prim-ministru, fără îndoială că este un început bun, dar să nu uităm ce s-a întâmplat în anii trecuţi, cu tragice accidente. Anul trecut aţi anunţat tot aici o anchetă cu firmele căpuşă. Ce s-a întâmplat cu ea?
Şi pentru domnul ministru Dan Ioan Popescu o întrebare. CNH are pierderi şi datorii la buget. Ce se poate face, există şanse de redresare?

Adrian Năstase: O întrebare plină de optimism şi care ne dă posibilitatea să vă răspundem la preocupările pe care le aveţi. Ceea ce pot să vă spun, ca un element pozitiv, este că de la ultima mea vizită până acum, şi nu din cauza asta, bineînţeles, numărul accidentelor de muncă a scăzut şi nu a mai existat decât un singur deces. Este regretabil şi că acel accident a avut loc, dar este clar că renunţarea la unele dintre procedeele folosite înainte, datorită lipsei de investiţii pe o lungă perioadă de timp, va determina pe o anumită perioadă eliminarea accidentele de care vorbeaţi. Există două direcţii paralele pe care va trebui să le urmărim cu atenţie. Ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni, referitor la aprovizionarea tehnică şi licitaţiile care au avut loc, încercând să impun, de altfel, aceste licitaţii electronice la unele dintre echipamente, sper că nu vor mai fi cumpărate decât echipamente de performanţe şi care să nu pună probleme.
Pentru trecut, ancheta s-a realizat şi ea este de acum în afara zonei executivului. Este foarte greu să comentez care este calea în acest moment şi care este situaţia lor. Ceea ce ne interesează, pe de altă parte, este ca pe viitor astfel de lucruri să nu se mai întâmple şi cred că am introdus mai multă ordine în acest domeniu şi sper că prin măsurile care vor fi luate vom putea să asigurăm, pe de o parte, productivitate mai mare, siguranţa muncii mai bună şi, pe de altă parte, o eficienţă mai mare a CNH. Este important pentru noi să asigurăm un transfer normal al taxelor şi impozitelor la nivelul comunităţilor locale. Multe dintre localităţile din Vale suferă puternic datorită faptului că doar o parte din sursele care ar trebui să le revină pe baza activităţilor de la CNH ajunge la ea. Până la urmă, este o problemă nu doar de management, în sens de conducere directă, este vorba de un întreg mecanism instituţional, este vorba de felul în care vor reuşi să transferăm un anumit tip de conducere în sectorul energetic, de felul în care vom şti în viitor să aducem, poate, un management străin care să asigure pe anumite segmente o eficienţă mai mare a activităţilor. Repet, în sectorul energetic, nu mă refer acum în mod specific la CNH.
De aceea, cred că s-au întâmplat lucruri bune, sunt alte lucruri care sunt în derulare şi sunt pozitive, sunt alte lucruri pe care va trebui să le privim cu atenţie în continuare.

Dan Ioan Popescu: Într-adevăr, există program de restructurare pentru toată zona mineritului şi mă refer aici atât la Compania Naţională a Huilei, la Compania Naţională a Lignitului Oltenia, Minvest-Deva şi Remin-Baia Mare. Fiecare din aceste unităţi are specificul propriu şi măsurile proprii, în funcţie de acest specific, cu problemele cu care se confruntă. Din păcate însă, noi tratăm relativ static situaţia acestor societăţi şi aici mă refer, în primul rând, la CNH. A existat o perioadă, 1999-2000, când în mod artificial au crescut cheltuielile legate de salarizarea acestei companii, care nu au putut fi recuperate în doi ani. Pe de altă parte, disponibilizările care s-au făcut în 1997 nu au dus şi la eliminarea unor costuri legate de forţa de muncă, fapt ce a introdus o serie de costuri suplimentare la nivelul bilanţului şi bugetului acestei companii. De altfel, analiza pe care o facem în această perioadă împreună cu Ministerul de Finanţe are drept scop o aşezare pe baze concrete şi reale a subvenţiei pentru această companie. Pe de altă parte, urmare unor penalizări şi majorări pentru forţa de muncă care a fost disponibilizată în perioada 1997-2000 şi ceea ce este, după părerea mea, elementul cel mai important, urmărim şi creşterea producţiei prin investiţii directe în CNH. Din păcate, o foarte lungă perioadă de timp, singura metodă de reformă aplicată în Valea Jiului a fost disponibilizarea, iar efectele s-au văzut în numărul foarte mare de accidente de muncă, în metodele de lucru care s-au folosit, care nu puteau să permită exploatarea cărbunelui pe o perioadă îndelungată fără investiţii mari. Aţi văzut diferenţa între modalitatea de lucru până astăzi, cu spălătorii şi cu utilaje vechi de 30-40 de ani şi ceea ce dorim să construim în această Companie Naţională a Huilei.

Reporter: Dacă îmi permiteţi, pentru domnul ministru Dan Ioan Popescu, aş dori să-l întreb dacă există o analiză a managementului la CNH legată de faptul că echipamentul de protecţie este de slabă calitate, că licitaţiile sunt contestate în instanţă?

Dan Ioan Popescu: Toate conducerile societăţilor care sunt în coordonarea Ministerului Industriei sunt direct urmărite şi analizate prin efectele activităţii pe care o desfăşoară. Mă miră ceea ce spuneţi dv. Probabil Gardianul de Petroşani lucrează în strânsă legătură cu Televiziunea Română, care a mi-a transmis mesajul acelor … Eu am să trimit corpul de control mâine dimineaţă aici, chiar dacă este sâmbătă, ca să facă această verificare. Ceea ce ştiu însă este că aici se aplică licitaţia electronică. Dacă nici aceasta nu este corectă, trebuie să găsim probabil o licitaţie supraelectronică pentru Valea Jiului. Este specific în zona aceasta ca toţi cei care pierd licitaţiile să îi dea în judecată sau să ceară anchetarea celorlalţi. Fără discuţie, însă, faptul că ne interesează soarta minerilor, ne interesează ce echipament au dânşii la dispoziţie ne determină ca aceste licitaţii să le urmărim cu maximă atenţie. În acelaşi timp, însă, i-am propus domnului director general, pentru că dv. spuneaţi dacă urmăresc practic managementul, ca să interzică şi accesul celor care vin cu salopetele nespălate, mai trebuie cusute câteodată, pentru că şi noi acasă ne spălăm şi cămăşile, ne spălăm şi haine, ne spălăm şi ne coasem cămăşile când ne ducem la lucru.

Adrian Năstase: Am o întrebare. Putem să dăm prioritate ziariştilor locali? După ce puneţi dv. întrebarea, dar dacă mai sunt cumva ziarişti …

Reporter: Domnule prim-ministru, în urmă cu două luni, comisia interministerială a făcut un raport din care rezultă că aici e raiul pe pământ. Se mai spunea că datoriile CNH se vor şterge. Guvernul a luat vreo măsură în acest sens?

Pentru domnul ministru Dan Ioan Popescu: Domnule ministru, dacă având în stânga rezultatele CNH şi în dreapta managementul, sunteţi mulţumit de raport?

Adrian Năstase: Pornim de la premisa că nu există nici o legătură între ele.
Problema pe care aţi ridicat-o, la nivel general, noi o discutăm de foarte multe săptămâni. Este problema arieratelor, este problema marilor contribuabili. De curând, s-a publicat lista marilor contribuabili şi mai ales a datoriilor acestora. Este o problemă care ne preocupă în mod deosebit, pentru că, pe de o parte, aceste datorii generează un blocaj destul de mare, pe de altă parte, ele generează un deficit cvasifiscal, care înseamnă o presiune suplimentară pe ansamblul macroeconomic şi căutăm acum o soluţie pentru a elimina cel puţin o parte din lucrurile care nu au sens, ca să nu folosesc un cuvânt mai tare. Punem tot felul de penalizări şi superpenalizări la nişte sume de bani datorate în baza unor situaţii determinate de modificări legislative sau de situaţii obiective şi va trebui sau trebuia să le acceptăm până acum ca producând anumite efecte financiare.
Discuţia aceasta a început de câteva săptămâni, repet, şi ea va duce la o concluzie de ordin mai general, care va avea consecinţe şi pentru Compania Naţională a Huilei. Domnul ministru s-a referit la o sumă pe care nu o repet, este destul de importantă, provenind din 1997 şi care a fost după aceea preluată în contabilitate şi care, practic, nu are nici un rost să mai fie rostogolită în contabilitatea generală a CNH. Lucrurile de acest gen le vom corecta, fără îndoială, dar chiar pornind de la zero, ca să spun aşa, apare problema unor plăţi normale de taxe şi de impozite. Vorbeam de Galaţi. Am mai spus astăzi. Am fost extrem de impresionat la Galaţi, discutând cu primarul, care spunea că zilele trecute a primit de la Sidex, pentru prima dată, taxele locale datorate, aproximativ 200 de miliarde şi au fost atât de surprinşi, pentru că nu ştiau cum să reacţioneze. Era prima dată când primeau nişte bani de la un agent economic care funcţiona pe teritoriul lor. Lucrul acesta trebuie să înceapă să se întâmple şi în Valea Jiului. Este adevărat că e mult mai complicat, este adevărat că acest lucru probabil se va întâmpla ceva mai târziu şi de aceea investiţiile sunt importante, dar şi dimensionarea activităţilor şi reorganizările managementul ca atare, la care vă refereaţi, activităţile alternative care să poată prelua o parte din forţa de muncă, toate aceste lucruri trebuie analizate împreună.
De aceea am dorit să venim astăzi aici, pentru a vedea aceste aspecte, pentru a căuta soluţii pe termen scurt pentru primării, dar şi pentru companie şi, de asemenea, pentru a vedea ce este necesar pe termen lung.

Adrian Năstase: În dreapta managementul şi în stânga rezultatele.

Dan Ioan Popescu: Vă pot spune că nu sunt mulţumit de rezultatele managementului, nu numai la CNH, există acelaşi lucru la Compania Naţională a Lignitului din Oltenia şi la Remin Baia Mare. Este motivul pentru care aseară am avut o foarte lungă analiză cu o anumită conducere. Am să plec într-o scurtă deplasare şi imediat după întoarcerea mea în ţară, voi fi la Baia Mare pentru a continua analizele şi pentru a lua măsurile necesare de reabilitare a managementului la toate aceste trei companii.

Reporter: Dacă îmi permiteţi, domnule prim-ministru, o întrebare pentru domnul ministru Dan Ioan Popescu. Ştim că instalaţia de astăzi este o parte a unui proiect mai mare. Totuşi, s-ar părea că utilajele din Polonia nu au avizul ISEMEX sau, dacă l-a dat, l-a dat la presiunea dv. Ce ne puteţi spune despre acest lucru?
Domnule prim-ministru, uitaţi întrebarea aici, în ziar.
Guvernatorul Văii Jiului a intrat într-un grup de interese la Petrila.
Intrarea lui în această organizaţie este corectă?

Dan Ioan Popescu: Acest proiect Itochu este un proiect care este finanţat de către societăţile Itochu şi Kopex, iar responsabilitatea pentru calitatea utilajelor şi pentru obţinerea tuturor avizelor aparţine celor care fac această investiţie. Nu se pune problema legată de presiuni din partea ministrului sau a Ministerului Industriei. Dacă dv. credeţi faptul că eu am destituit directori de la ISEMEX, înseamnă că este o presiune asupra actualului director, greşiţi în totalitate.

Adrian Năstase: Dacă am înţeles eu bine, mă întrebaţi dacă ştiu în ce măsură informaţia de aici este corectă.

Reporter: Dacă dv. ştiţi acest lucru?

Adrian Năstase: Este vorba de masonerie, nu?

Reporter: Domnul guvernator trebuia să fie echidistant aici în Valea Jiului, să nu fie nici cu … nici cu …

Adrian Năstase: Staţi puţin, mă întrebaţi dacă este mason sau dacă este echidistant. Nu am înţeles.

Reporter: Vă întrebam dacă intrarea dânsului poate fi considerată corectă?

Adrian Năstase: În masonerie? Treaba lui în ce intră. Românii au un farmec absolut special de a contamina toate organizaţiile. În Ungaria sunt 7 loji şi în România sunt deja vreo 170, dar, dincolo de acest lucru care, sigur, are rostul său şi este o problemă de opţiune personală. Ceea ce mă interesează pe mine este ca guvernatorul să fie eficient. Echidistant faţă de ce?

Reporter: Dacă nu a reuşit până acum să obţină un sediu înseamnă că este slab.

Adrian Năstase: Dv. spuneţi, prima întrebare era dacă nu e cumva prea puternic guvernatorul. Acum spuneţi că nu e atât de puternic. Nu ştiu, o să vedem. Pe cine deranjează de faptul noul guvernator? Poate îmi faceţi o notă şi îmi spuneţi pe cine deranjează, o să înţeleg mai repede. Deocamdată, eu am încredere în el. Are o anumită misiune din partea noastră, nu aceea care reiese de aici, în desenul respectiv, are o misiune foarte clară şi aştept să prezinte raportul privind activităţile pe care le desfăşoară. A fost în cadrul Guvernului în urmă cu câteva săptămâni, a prezentat anumite proiecte, atunci a obţinut acordul nostru de a merge mai departe. Vom examina în continuare şi sper totuşi să nu deranjeze prea multe interese locale că s-ar putea de aici să apară unele dintre dificultăţile de comunicare care am impresia că deja există.

Reporter: Domnule prim-ministru, timp de şapte luni s-a chinuit domnul guvernator să obţină un sediu. Poate că este slab. Pe de altă parte, toate cele şase primării din Vale sunt pesediste, primarii nu sunt însă ajutaţi, merg la Bucureşti şi vin cum au plecat.

Adrian Năstase: Ieri am modificat Legea finanţelor locale şi cred că, pe baza acestor modificări, legea ca atare va permite o susţinere financiară mai bună şi o activitate financiară mai bună.
Primăriile vor putea în mai mare măsură să obţină credite, vor putea să aibă o autonomie mai mare în plan financiar. Ştiu care sunt problemele.
Teoretic, CNH ar trebui să dea mai mulţi bani. Banii nu ajung şi atunci banii pe care noi îi dăm de la Bucureşti nu mai sunt folosiţi exact pentru destinaţiile respective, sunt transferaţi în alte zone. Cunoaştem destul de bine complicaţiile acestea.

Reporter: De exemplu, primăria din Petroşani a primit luna aceasta 2,5 miliarde, din care 1,9 miliarde s-au dus pe ajutoare sociale, în condiţiile în care ei au de primit 60 de miliarde.

Adrian Năstase: De la ?

Reporter: De la CNH.

Adrian Năstase: Asta e problema.

Reporter: Şi a doua problemă, pentru domnul ministru Popescu. Vorbim de o altă alternativă în Valea Jiului, turismul, dar Guvernul nu ne-a ajutat în infrastructură. Aş vrea să ştiu dacă pentru viitor aveţi în vedere să ne acordaţi acest ajutor în infrastructură? Şi atunci putem vorbi măcar de turism. Nici măcar un drum nu a fost asfaltat.

Dan Ioan Popescu: Colegul dv. dinainte a vorbit la modul superlativ despre programul Valea Jiului. În programul Văii Jiului, sigur, şi noi l-am analizat şi din câte ştiu eu a fost analizat destul de bine, este şi pus în aplicare în totalitatea lui, sunt câteva investiţii în domeniul infrastructurii care, într-adevăr, reprezintă o soluţie alternativă pentru acest judeţ. Am reţinut şi vom impulsiona şi aceste proiecte pe care le-aţi amintit acum.

Reporter: De la ziarul Ziua. Prima întrebare. Domnule prim-ministru, pentru că ne-aţi vorbit de arieratele din sectorul energetic, aş fi vrut să vă întreb dacă aţi găsit o soluţie pentru ele şi pentru a nu se mai face alte arierate? Există câteva soluţii sau variante pentru ca aceste arierate să plătite, să fie îngheţate?
A doua întrebare pentru domnul ministru Dan Ioan Popescu. Aţi spus că plecaţi în SUA.

Adrian Năstase: Nu a spus asta.

Reporter: Ba da, a spus.

Adrian Năstase: Nu. Sunteţi mai bine informată.

Reporter: Aş vrea să ne spuneţi cu cine vă întâlniţi acolo? Discutaţi despre privatizarea PETROM? Şi în condiţiile acestea, dacă sunteţi de acord cu liberalizarea preţurilor la carburanţi înainte de privatizarea Petrom? Mulţumesc.

Adrian Năstase: Eu am să mă refer, foarte pe scurt, la arierate. Ştergerea arieratelor nu este o operaţiune pe care o facem cu guma. Operaţiunea a fost într-adevăr făcută cu guma de câteva ori şi a fost făcută inutil. Dorinţa noastră este de a face această operaţiune în paralel cu proiecte credibile de restructurare pe zonele care generează pierderi şi de aceea discuţiile care au loc în aceste zile vizează aceste elemente, aceste aspecte. Mi se pare absolut firesc să fim interesaţi, pe de o parte, de a rezolva aceste lucruri din trecut, iar pe de altă parte, pentru a ne asigura că în viitor astfel de pierderi nu vor mai fi semnificative.
Este adevărat, aici este o problemă pe care va trebui să o analizăm mai atent. Este adevărat, noi nu evaluăm suficient de corect subvenţiile pe care trebuie să le dăm pentru anumite sectoare, în special pentru minerit şi la sfârşit ne mirăm că sunt pierderi foarte mari. În realitate, este vorba de sume care nu sunt plătite, pentru că ceea ce era iniţial convenit a fi un venit inclusiv din subvenţii, nu soseşte şi atunci pierderile par mai mari decât în mod firesc. Dar acestea sunt probleme pe care le discutăm acum, încercăm să găsim soluţii. Eu sunt optimist. Este vorba şi de credibilitate în relaţia noastră cu Fondul Monetar. Este adevărat, nu trebuie să facem doar iertarea de datorii, ci trebuie să facem o restructurare de activităţi, însoţită de o reevaluare în ceea ce priveşte arieratele.

Dan Ioan Popescu: Domnule prim-ministru, pot să spun puţin mai mult?

Adrian Năstase: Da.

Dan Ioan Popescu: Domnul prim-ministru deja a punctat în domeniu foarte clar. Sunt 12700 de miliarde pierderi în sectorul minier la 31 decembrie 2000. La aceste pierderi, tot timpul s-au acordat ,,majorări şi penalizări“. Pe de altă parte, subvenţia a fost calculată în funcţie de cât a fost posibil să fie alocat pentru societatea respectivă, ceea ce a dus la un deficit în acest an pentru CNH de circa 2000 de miliarde de lei. Nu este vorba de pierderi din activitatea efectivă, ci, aşa cum spunea domnul prim-ministru, de o micşorare a venitul efectiv la intrarea în societatea respectivă. Dacă plecaţi de la aceste date, este uşor de calculat ce se întâmplă în doi-trei ani cu orice societate în parte.
Pe de altă parte, ştiţi foarte bine, sistemul de plată la nivelul oraşelor, al agentului termic este 55% taxe locale, 45% subvenţie. Cele 55% taxe locale nu se realizează. Dacă vedeaţi, pentru că veniţi de la Bucureşti; noi acolo practicăm, faţă de 800 de mii de lei preţul naţional de referinţă al gigacaloriei, Termoelectrica facturează 630 de mii de lei şi Primăria Generală plăteşte 440 de mii.
Din moment ce plăteşte numai 70% din ce facturează, avem acest deficit de 30% care nu este acoperit şi el trebuie acoperit din taxele locale.
Este o problemă directă a administraţiilor locale asupra căreia trebuie să găsim anumite soluţii. Problema este de o complexitate mult mai mare, de aceea au loc aceste analize cu Ministerul de Finanţe.
Referitor la Statele Unite, este o vizită cu o delegaţie extrem de puternică, sunt 20 de conducători de întreprinderi de stat şi private, sunt 60 de întâlniri fixate în trei oraşe din Statele Unite, deci un ritm de lucru alert. Mă voi întâlni cu doi miniştri din Cabinet.
Este un lucru excepţional pe care am reuşit să-l realizăm, cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite la Bucureşti. Vom semna un acord de colaborare cu Departamentul de Energie din Statele Unite. De asemenea, sunt întâlniri prevăzute cu preşedinţii şi vicepreşedinţii executivi de la un număr foarte mare de companii din domeniul petrolului, din domeniul energetic. Ne ducem nu numai pentru privatizarea PETROM, dar şi pentru prezentarea tuturor programelor şi proiectelor energetice pe care le are România pentru a găsi posibilităţi de colaborare, de investiţii în acest domeniu.
Cu această ocazie, pentru că sunteţi de la Bucureşti, cu permisiunea domnului prim-ministru, astăzi a fost semnat un Memorandum de înţelegere cu un mare grup turc pentru investiţii în sistemul energetic de la Rovinari, care probabil va ajunge undeva la cifra de circa 500 milioane de euro. Urmează ca în două săptămâni să se stabilească graficul de lucrări, studiul de fezabilitate şi sperăm ca investiţia să înceapă până la sfârşitul acestui an.

Adrian Năstase: Referitor la aceste investiţii directe, avem o problemă de rezolvat cu Fondul Monetar în legătură cu deficitul bugetar. În măsura în care vom putea să obţinem sume mai mari pe care să le introducem în buget, destinate exclusiv infrastructurii, înţeleasă într-un sens foarte larg, inclusiv infrastructura energetică, atunci vom putea să realizăm unele dintre proiectele mari pe care le avem în vedere. Vă mai dau un exemplu. Am obţinut de curând o linie de credit de aproximativ 800 de milioane de dolari pentru realizarea unui tronson important de autostradă. N-am să dau deocamdată detalii, până nu se realizează şi elementele concrete ale înţelegerii, dar există deja această linie pusă deja la dispoziţie. Este vorba de un segment, nu vă spun care dintre trasee, între Braşov şi zona de vest, şi frontiera de vest. Important este, oricum, să dezvoltăm aceste proiecte de autostradă, de infrastructură şi consider că este de datoria noastră să consolidăm în interior condiţiile economice, politice şi sociale care să favorizeze aceste investiţii.
Şi mă bucur că domnul ministru Dan Ioan Popescu merge în Statele Unite, pentru că există acum un moment absolut deosebit în relaţia cu Statele Unite, care trebuie fructificat. Cu ocazia vizitei secretarului de stat american la Bucureşti, atunci când am discutat acest proiect, am avut în vedere tocmai încercarea de a pune în legătură oamenii politici pe domeniul economic din România cu cei din Statele Unite, pentru că nu există, deocamdată, o comunicare suficient de bună pe această zonă. Avem o comunicare foarte bună între ministerele de externe, dar nu o relaţie eficientă între instituţiile economice, politice, care pot să asigure un suport mai bun pentru proiectele americane în România. Şi vă repet, ideea noastră fixă în acest moment este aceea de a încuraja investiţiile directe, creşterea economică bazată pe investiţii, pentru că am ajuns la un moment la care controlăm cifrele macroeconomice şi putem să asigurăm un mediu de afaceri civilizat pentru astfel de investiţi. De aceea am creat acest Consiliu de Strategie în domeniul Investiţiilor, cu Ion Ţiriac, Bodo Hombach, Klaus Mangold, cu preşedintele Băncii Naţionale din Austria, cu alţi mari industriaşi din Europa şi din Statele Unite, în ideea de a stabili nişte punţi directe cu oameni de influenţă şi cu oameni de anvergură în domeniul economic. Asta era filozofia.

Reporter: Dar liberalizarea preţurilor la carburanţi este legată de privatizarea Petrom?

Adrian Năstase: Nu are legătură una cu alta şi nu vreau să stabilim o legătură între una şi alta. Liberalizarea ţine mai curând de un anumit mod în care avansăm în politicile noastre europene, ca să spun aşa. Privatizarea, sigur, ar trebui să se facă foarte curând şi încercăm să o realizăm cât mai curând, dar problema preţurilor în acest domeniu nu este doar problema Petrom, este o problemă mai generală care, repet, ţine de politicile noastre economice şi, pe de altă parte, de introducerea acquis-ului comunitar în materia aceasta în România.
Nu ştiu dacă domnul ministru vrea să mai spună ceva. Penultima întrebare, vă rog.

Reporter: Vreau să vă întreb şi eu ceva, domnule prim-ministru. În ordonanţa de urgenţă privind modificarea declaraţiilor de avere se vorbeşte de conturi, nu şi de creanţe. Cum o să faceţi dacă se mută banii în alte conturi, pe numele soţiilor sau altor persoane, în perioada celor 30 de zile pe care le au la dispoziţie cei care trebuie să declare? Dacă există o modalitate să verificaţi acest aspect?
Adrian Năstase: Am o soluţie. Trebuie arestaţi toţi, imediat, să nu mai poată să comunice, să nu li se mai dea pixuri. Poate că, în definitiv, economia ar funcţiona ceva mai bine.
Eu cred că începem să exagerăm. Bun, am răspuns suficient de rezonabil la temele acestea. Daţi-ne voie de acum înainte să ne ocupăm de Valea Jiului, de mineri, să ne ocupăm de investiţii. Adică să nu exagerăm totuşi cu temerile acestea. Eu cred că noi am mers dincolo de absolut ce există în Europa în materie de declarare a averilor. Nu există nici un alt regim de declarare a averilor în Europa mai deschis decât cel pe care noi l-am stabilit noi. Sigur, până la urmă, lupta anticorupţie înseamnă să constaţi la un moment, şi există mecanismele prevăzute în lege, dacă există discrepanţe între momentul t.0 şi t.1 şi să constaţi că evoluţiile în averile respective se datorează unor practici ilegale sau imorale, dar formulele acestea de exorcism politic pe care le sugerează unii şi alţii încep să devină penibile. În ceea ce mă priveşte, în orice caz, am considerat că este important să ţinem seama de mesajele populaţiei, a liderilor politici care nu au făcut nimic în materia asta atunci când erau preşedinţi de Senat, când erau la conducerea partidelor, a guvernelor înainte şi care acum ne tot sfaturi şi faceţi asta. Sigur, poate că nu au alte preocupări, nu au alte griji.
Noi avem ca principală preocupare guvernarea. Am mai spus, cu altă ocazie, noi vrem să facem o declaraţie colectivă de la avere la PSD şi la Guvern şi să spunem că în ultimii trei ani noi am sporit averea ţării 4,3 miliarde de dolari. Vrem să continuăm acest lucru. Cei care ne critică au făcut o gaură de 3,5 miliarde-aproape 4 miliarde de dolari în patru ani de zile.
Vă rog să reţineţi această declaraţie colectivă de avere din partea noastră şi vrem ca la sfârşitul mandatului să raportăm şi mai mult. Aceste chestiuni ne interesează în mai mare măsură, Restul, eu cred că trebuie să avem în general o prezumţie de seriozitate şi de responsabilitate şi am realizat aceste măsuri, pentru că am considerat, ţinând seama de faptul că s-a făcut foarte puţin până acum, opinia publică şi oamenii politici aveau nevoie de acest moment de transparenţă pe care l-am oferit creând, uneori, poate dificultăţi cu colegii noştri.
Vreau să vă spun că sunt peste 200 de mii, poate 300 de mii de persoane care în zilele următoare vor trebui să refacă declaraţiile de avere. De aceea am stabilit acest interval de timp care să le permită să facă această operaţiune. În plus, vreau să vă spun că avem numeroase presiuni din partea unor colegi de-ai noştri, care ne spun că am acceptat cu prea mare uşurinţă aceste sugestii din partea unor lideri politici din opoziţie, care nu au făcut aceste lucruri atunci când erau la putere.
Vreau să vă rog să fiţi aliaţii noştri în această perioadă, să criticaţi ceea ce este de criticat pe această zonă, să subliniaţi ceea ce poate să fie încercare de eludare a legii, dar, pe de altă parte, să înţelegem că avem cu toţii câteva obiective importante în lunile care urmează şi aici este vorba de o miză comună, finalizarea unor discuţii şi unor proiecte cu Uniunea Europeană. Avem o fereastră de şanse şi de oportunităţi până în octombrie anul viitor. Dacă nu folosim acest interval, se va întâmpla ce s-a întâmplat cu NATO în 1997 şi până când o să apară, din punct de vedere european, un alt moment de tip Praga, vom trage împreună destul de mult.
Vă rog să observaţi cum, pornind de la întrebarea dv., v-am răspuns ce am vrut eu. Mi se pare extrem de important şi de acum înainte aşa voi proceda. V-am răspuns prima dată. Mi-am dat seama că aveţi o preocupare serioasă legată de Valea Jiului. V-am răspuns la această preocupare serioasă legată de Valea Jiului şi după aceea v-am dat răspunsul general pe care eu am vrut să-l transmit celorlalţi de aici, care probabil au îngrijorări la fel de serioase în legătură cu evoluţiile din România.

Reporter: Domnule prim-ministru, mergând spre Târgu Jiu, cred că o să observaţi că se trage linie, se face curăţenie. Este normal să se facă din cauza venirii dv. aici?

Adrian Năstase: Excepţional. Îmi iau angajamentul să merg în mai multe localităţi de acum încolo.

Reporter: Asta vroiam să vă întreb. Oamenii de la Târgu Jiu au primit salopete noi. Unii dintre oamenii pe care I-am întâlnit ar fi vrut să stea de vorbă cu dv. Unii au spus că, domnule, este foarte bine că se face, dar de ce numai o dată cu sosirea dv.?

Adrian Năstase: Este o chestiune specifică gospodarilor locali.
Programul ,,România curată“ despre care aş dori să vă vorbesc în cele ce urmează …

Reporter: Funcţionează numai împreună cu dv.?

Adrian Năstase: Asta vreau să spun. L-am lansat, l-am pus pe pilot automat şi din acest moment are în coordonare 27 de proiecte care toate ar trebui să ducă la o situaţie în care astfel de situaţii legate de buna gospodărire a localităţilor să nu ţină doar de vizitele unor demnitari, ci să fie o preocupare curentă. Eu cred că ne dorim cu toţii un astfel de lucru. Deocamdată, nu este rău că se iau astfel de măsuri.
Înseamnă că există o anumită disciplină administrativă şi lucrul ăsta mă bucură.

Reporter: O dată pe an …

Adrian Năstase: Vin cel puţin o dată pe an.

Reporter: Sau să anunţaţi.

Adrian Năstase: Dar cred că nu este bine ca lucrurile să se întâmple aşa. Ele trebuie să se întâmple de acum încolo în cadrul acestui program ,,România curată, pe care aş dori ca dv. să-l prezentaţi mai amplu în emisiunile de televiziune şi în ziare.
Vă mulţumim foarte mult.

Reporter: Cu această ocazie au adus o maşină de asfaltat chiar de la Bucureşti.

Adrian Năstase: Ei nu, asta este chiar exagerat. Din Bucureşti? Asta mi se pare exagerat. Mulţumesc.

domeniu: 
categorie: