Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Premierul se adresează Conferinţei CNSLR Frăţia

Mesajul Primului Ministru Adrian Năstase adresat sindicaliştilor, la Conferinţa Naţională a CNSLR Frăţia - 31 octombrie 2002 - Domnule Preşedinte,
Stimaţi membri ai Biroului Operativ,
Dragi prieteni,
Dragi delegaţi,
Doamnelor şi domnilor!
Vă rog să îmi daţi voie, pentru început, să îmi exprim bucuria şi să vă
mulţumesc pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o de a participa
împreună cu colegii mei la deschiderea lucrărilor Conferinţei CNSLR
Frăţia, iar cu această ocazie doresc, în primul rând, să vă transmit
atât salutul meu personal, cât şi cel în numele Guvernului României şi
al Partidului Social Democrat.
Momentul în care se desfăşoară lucrările acestui Forum este unul
deosebit de important. Deciziile care urmează să fie luate în perioada
următoare, la Praga, la Copenhaga, vor marca viitorul spaţiului
euroatlantic, viitorul Europei şi, fără îndoială, şi viitorul României.
Sperăm ca România să fie luată în considerare în marile decizii care vor
influenţa viitorul nostru.
Acceptarea noastră ca parte a unei familii mai largi ne va permite să
continuăm eforturile pe linia redresării economice, pe linia unor
reforme care să fie însoţite de programe sociale substanţiale. Împreună,
am reuşit să realizăm foarte multe lucruri, câteva din ele notabile, cum
ar fi eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în vederea călătoriei
în spaţiul Schengen. Sigur, se poate spune că nu toţi românii îşi pot
permite să călătorească, dar există acum o bună posibilitate pentru unii
dintre ei, nu numai să înveţe, mă refer la tineri, la studenţi, dar şi
să poată beneficia de acorduri de lucru sezonier, care a însemnat, în
ultimii ani, aproape 2 miliarde de dolari suplimentari, venituri la
bugetul statului sau, mai bine spus, la bogăţia generală a ţării, în
forme absolut diverse.
Împreună, am reuşit să creăm cea mai lungă perioadă de pace socială din
ultimii 12 ani. Am fost întrebat de multe ori care este secretul
reuşitelor noastre la nivel macro economic, la nivel politic şi, de
curând, în Bulgaria am primit aceeaşi întrebare. Primul răspuns pe
care-l dau este acela că esenţial pentru noi în această perioadă a fost
înţelegerea cu sindicatele şi cu patronatele. Acordul social pe care
l-am încheiat la începutul anului trecut a reprezentat fundamentul pe
care am putut construi.
Sigur, sunt foarte multe nemulţumiri, în legătură cu acest acord şi cu
celelalte acorduri pe care le-am încheiat, protocoale. În mod evident,
avem nemulţumirile noastre, la nivelul Guvernului, dumneavoastră aveţi
anumite nemulţumiri în legătură cu unele dintre aşteptările pe care
le-aţi avut.
Noi am fost foarte adesea între ciocan şi nicovală. A trebuit să ne
ocupăm şi de problemele, de macro economie şi, chiar dacă această
scădere a inflaţiei, poate, nu se reflectă imediat şi în mod direct în
venituri, eliminarea acestui virus din economia românească înseamnă,
totuşi, a realiza în mai mare măsură sănătatea unui sistem economic, în
care veniturile să poată să fie consolidate la nivel personal, iar
veniturile la nivelul ţării să poată să însemne mai mult.
Adeseori, spun că în aceşti doi ani noi am reuşit să aducem la avuţia
ţării, dintr-o creştere economică de 5,3% anul trecut, 4,7% anul acesta,
la un PIB de 40 de miliarde de dolari, practic, 10% înseamnă 4 miliarde
de dolari. Vă spuneam, pe drept cuvânt, că banii aceştia n-au ajuns în
buzunarul fiecărui salariat şi este adevărat, dar banii aceştia
înseamnă, la nivelul unor întreprinderi, un ajutor special. Sperăm ca,
în perioada următoare, printr-o colectare mai bună a taxelor în anumite
situaţii să putem să-i ajutăm mai mult pe cei care depind direct de
stat, mă refer la pensionari, mă refer la cei în situaţii dificile.
Aceste lucruri, până la urmă, conturează începutul unui efort cu
rezultate pozitive. Am să mă refer în mod special la intrarea în NATO,
care are o semnificaţie politică, o semnificaţie militară, o
semnificaţie strategică, dar care poate avea şi o semnificaţie
economică, pentru că România nu va mai fi privită ca o ţară cumva între
sisteme, la periferia integrării sau ţărilor din Uniunea Europeană, o
ţară nesigură, o ţară tampon între vest şi est, o ţară a nimănui.
România, în felul acesta va intra sub o umbrelă de securitate şi poate
că multe dintre proiectele pe care le imaginăm în plan economic se vor
putea realiza sub această umbrelă, pe care dorim s-o avem şi să putem să
beneficiem de ea. Ieri, agenţia de rating Fitch a ridicat
calificativele pentru România, la nivelul „BB” şi acest lucru poate că
este important pentru cei care fac afaceri, pentru cei care fac
investiţii. Toate aceste lucruri, faptul că se spune în aprecierile de
la Fitch că, în momentul de faţă, România are situaţia cea mai bună, sau
o situaţie pozitivă în toată perioada din ultimii 12-13 ani, înseamnă,
din nou, un semnal care poate să fie interesant.
În urmă cu două zile, în Bulgaria, la o reuniune a Consiliului
Atlantic, un tânăr din sală m-a întrebat, după ce vizitase de curând
România, care sunt raţiunile, care sunt modalităţile, care sunt cauzele
evoluţiilor pozitive din România din ultima vreme. Vizitase Bucureştiul,
văzuse diverse lucruri şi într-un fel se referea prin comparaţie la
România ca o ţară cu o detentă mai bună şi cu o evoluţie mai
interesantă faţă de Bulgaria.
Sigur n-am vrut să judec şi, în general, nu este bine să judecăm ceea ce
se întâmplă în ţara noastră în raport cu ceea ce se întâmplă în alte
ţări, deşi, sigur, sunt şi unii indicatori care ne pot da anumite grade
de comparaţie, dar este evident că avem o şansă foarte bună să continuăm
pe un drum care pare să ducă undeva. Timp de mulţi ani, după 1989 ne-am
învârtit în cerc. Reveneam la punctul zero, porneam din nou cu alte
speranţe. Încep să se întâmple nişte lucruri în România, începem să ne
înţelegem propriile noastre interese în contextul mai larg al
intereselor europene, sau al intereselor globale. Naivitatea,
romantismul dintr-o primă perioadă au lăsat locul experienţelor triste
uneori, dar care au însemnat, până la urmă, mai multă înţelepciune în
anumite situaţii.
Veţi spune, pe drept cuvânt că există o stare de nemulţumire, o stare de
aşteptare la nivelul celor pe care-i reprezentaţi şi, fără îndoială,
acest lucru este adevărat. Eu sunt adeptul forţei, dar a unei forţe
mature, nu a unei forţe brutale, care nu ştie care vor fi efectele
folosirii muşchilor, formula forţei şi echilibrului pe care pe care o
invoca domnul preşedinte arată, mai curând, apelul la determinare, la
hotărâre, la faptul că este nevoie în permanenţă de angajament, dar eu
cred, în continuare, că echilibrul este absolut necesar pentru ceea ce
avem de făcut mai departe.
Putem să ne întoarcem, de fiecare dată, la punctul zero, să repornim,
dar sunt aşa de puţini cei care mai sunt dispuşi acum să stea să se
uite la noi, să ne judece. Există, în prezent, o dinamică internaţională
extraordinară.. Uitaţi-vă la recentul conflict verbal între
preşedintele Chirac şi premierul Tony Blair, miza este până la urmă
construcţia viitoare a Europei, este vorba, până la urmă, de felul în
care fiecare ţară reuşeşte să-şi apere interesele sale naţionale.
România are şi ea dreptul la propriile sale interese naţionale şi acest
lucru trebuie să avem curajul să-l spunem, şi-l spunem. Discuţiile pe
care le-am avut cu Fondul Monetar nu au fost simple. Trebuie să
recunoaştem că Fondul Monetar ne-a ajutat să realizăm câteva lucruri
importante în ceea ce priveşte domeniul macro economic.
Pe de altă parte, am spus de fiecare dată că reforma economică nu se
realizează cu roboţi, reforma economică se poate face cu oameni care
sunt motivaţi, iar dacă această motivare nu există, reforma creează
haos, disperare şi, până la urmă, revoltă socială. De aceea ne-am bătut
pentru creşterea salariului minim, deşi toată lumea, sau toţi cei cu
care am discutat de la Fondul Monetar, din alte părţi au considerat că
acest lucru nu este încă potrivit pentru starea economiei noastre. Am
forţat acest lucru tocmai pentru că am considerat că trebuie să începem
să dăm semnale în domeniul social.
În acest scop, de altfel, am adoptat un program social care, pentru
toamna acestui an şi începutul anului viitor, are peste o sută de puncte
şi pe care le urmărim la fiecare şedinţă de guvern.
Nu ştiu dacă colegii dumneavoastră v-au informat, dar începem şedinţele
de guvern cu această analiză. Poate că nu este suficient ceea ce facem
şi cred că acesta este răspunsul corect, dar acesta este nivelul
veniturilor noastre de astăzi, la nivelul statului, aşa cum este
organizată societatea noastră acum, cu problemele fixe pe care le avem
de rezolvat, sumele pe care trebuie să le dăm pentru pensii, pentru
asistenţă socială, în general, aş adăuga şi alte elemente, dincolo de
ceea ce uneori este o protecţie socială implicită.
Faptul că nu am luat până acum măsuri radicale în restructurarea unora
dintre întreprinderile de stat, înseamnă indirect o formă de ajutor
social şi trebuie să înţelegem că pentru acest sprijin există, până la
urmă, un cost pe care-l plătim cu toţii, dar facem acest lucru tocmai
pentru că ştim că în anumite zone mono-industriale a interveni brutal, a
închide anumite fabrici poate să creeze situaţii insurmontabile,
situaţii extrem de dificile. Aceste lucruri, însă, va trebui să le facem
până la urmă. Deci acesta este un alt mesaj pe care doresc să vi-l dau,
pentru că, până la urmă, dorim ca economia noastră să fie o economie
performantă, locurile de muncă să fie locuri de muncă adevărate, care
să fie susţinute printr-o producţie performantă. Altfel nu facem decât
să subvenţionăm locuri de muncă, în condiţiile în care noi ar trebui să
ne concentrăm mai mult pe crearea unor locuri de muncă în zone şi în
sectoare care să poată să aducă mai mult profit.
Îmi notasem numeroase elemente aici, pe aceste coli de hârtie, pe care
le-am pregătit, pentru a vă prezenta, pe scurt, unele elemente care
înseamnă, de fapt, o dare de seamă, în faţa partenerilor social, pentru
că, eu consider, în continuare, că această relaţie specială între
Guvern, sindicate şi patronate reprezintă, până la urmă, o formulă de
succes şi o formulă de încredere. Daţi-mi voie acum, să spun câteva
cuvinte despre o relaţie, de asemenea importantă, şi să spun câteva
cuvinte nu în calitate de prim-ministru, ci în calitate de preşedinte al
Partidului Social Democrat.
De-a lungul anilor am învăţat să preţuiesc în mod deosebit liderii
acestei confederaţii. Unii dintre ei sunt colegi cu mine în Guvern, au
fost colegi cu mine în perioada când am fost în opoziţie, am lucrat
împreună adeseori pentru a găsi soluţii şi, în acelaşi timp, pentru a
asigura un dialog eficient.
De aceea, de-a lungul acestor ani, în forme diverse, am realizat
legături trainice care s-au materializat într-un protocol, pentru care
noi, la nivelul partidului nostru avem o deosebită preţuire. Vreau să
subliniez, încă o dată, caracterul special al relaţiei noastre cu CNSRL
Frăţia, este vorba de o relaţie, repet, pe termen lung, care s-a
verificat în condiţii mai bune sau în condiţii mai grele şi, din acest
punct de vedere, indiferent de rezultatul alegerilor , de ciclurile
electorale, eu cred că o legătură stabilizată între noi, ca partid, şi
organizaţia dumneavoastră poate să reprezinte o axă importantă de
sprijin şi de evoluţie politică, economico-socială în România.
Aş vrea să spun că, în definitiv, problema aplicării acestui Protocol
este cea care, în perioada următoare, va trebui să ne preocupe mai
mult, pentru că noi va trebui să descentralizăm acest protocol, în
sensul de a-l transfera în efecte pozitive în mai mare măsură la nivel
local. Observăm că dacă relaţia funcţionează foarte bine la nivel
central, poate cu unele mici rezerve la nivelul unor ministere, la
nivel local nu întotdeauna aceste comandamente, sau aceste mesaje sunt
foarte clar înţelese de către colegii noştri.
Vreau să vă asigur, însă, ca preşedinte al Partidului Social Democrat,
că această relaţie specială este extrem de importantă pentru noi şi,
indiferent de nemulţumirile pe care le puteţi avea, faţă de mine şi faţă
de Guvern, în planul unor aşteptări care sunt concrete aş vrea, ca cel
puţin, în planul relaţiei cu partidul să nu existe probleme dificile şi
să fim de fiecare dată capabili să continuăm acest dialog.
În încheiere, aş vrea să vă adresez cele mai calde urări de succes,
inclusiv în dezbaterile pe care le veţi avea în cadrul acestei
conferinţe. Sper să vă realizaţi obiectivele pe care le propuneţi
pentru perioada următoare, să reuşim împreună să ne mobilizăm forţele
pentru a atinge acele obiective pe care le considerăm importante pentru
societatea românească. Vreau să vă doresc sănătate, vreau să vă doresc
succese personale şi, în acelaşi timp, capacitatea de a funcţiona pe mai
departe ca o echipă unită în mod solidar şi în mod înţelept.
Daţi-mi voie să spun, încă o dată, că avem nevoie şi de forţă, dar mai
ales de echilibru.
Vă mulţumesc.

domeniu: 
categorie: 
Autor: