Prezentarea mănăstirilor Olteniei (I)

Mânăstirea Tismana, cu hramul ‘Adormirea Maicii Domnului’, a fost întemeiată de Sfântul Nicodim, fiind una dintre cele mai vechi şi importante vetre de cultură din Ţara Românească. Se remarcă arhitectura şi frescele bisericii. Muzeul mânăstirii adăposteşte piese de mare valoare artistică: icoane de patrimoniu, cărţi vechi, veşminte şi obiecte de cult. În apropiere, pot fi vizitate şi Schiturile Cioclovina. Ctitoria Sfântului Nicodim s-a ruinat la sfârşitul secolului al XV-lea.

În locul ei, Radu cel Mare ridică unul din monumentele de seamă ale arhitecturii munteneşti de la începutul secolului al XVI-lea. Pe vremea domniei lui Neagoe Basarab lăcaşul se bucură de atenţia voievodului ce o acoperă cu plumb.

În 1564, meşterul zugrav Dobromir din Târgovişte îi dăruia una din cele mai de preţ podoabe ale sale. Dintre frescele lui s-au mai păstrat până azi doar câteva scene şi un panou cu portretele a patru domniţe.

Zidurile înconjurătoare au fost refăcute în timpul domniei lui Matei Basarab, care a avut mare grijă de a răsplăti Tismana, ce cu ani în urmă îl apărase de atacurile vrăjmaşilor. Conflictele dintre turci si austrieci, din secolul al XVIII-lea au fost prilej de noi primejdii şi pustiiri. Uşile ferecate ale Tismanei vor fi duse de turci la cetatea Vidinului, de unde vor fi luate de români abia în 1877.

În 1821, Tudor Vladimirescu a ordonat de la Mânăstirea Tismana strângerea pandurilor. Atribuindu-i-se un rol important de rezistenţă, mânăstirea cade totuşi repede în mâna turcilor, datorită lipsei de muniţii şi unor trădări. În incinta mânăstirii au fost închinate multe ore muncii cărturăreşti, aşa încât Tismana devine unul din primele centre de cultură din Ţara Românească. Din bogatul tezaur al acestui lăcaş, desele jefuiri au lăsat puţine lucruri.

Printre ele se află şi cea mai veche piesă de argintarie cunoscută în Ţara Românească - Cădelniţa de la Tismana, datată la sfârşitul secolului al XIV-lea, începutul secolului al XV-lea (azi la Muzeul de Artă al României) şi ‘Tetravanghelul lui Nicodim’, cel mai vechi manuscris, datat 1405-1406. În stânca muntelui ce se înalţă chiar lângă mânăstire se află Chilia Sfântului Nicodim, mărturie a unei vieţi îmbunătăţite, închinate iubirii de Dumnezeu şi de oameni, petrecute în lipsuri, în linişte şi simplitate.

În biserica mare a Mânăstirii Tismana se găseşte racla cu părţi din Sfintele Moaşte ale Sfântului Nicodim de la Tismana (sărbătorit pe 26 decembrie), Sfântului Ioan Gură de Aur (27şi 30 ian, 13 nov), Sfântului Ignatie (20 dec) şi Sfântului Teofil (23 iul).

domeniu: 
categorie: