Revista presei de joi, 30 iunie

Principalele subiecte din ediţia de joi, 30 iunie, a cotidianelor centrale se referă la datoriile firmelor familiei Băsescu; Curtea Constituţională şi pachetul de legi promovate de guvernul Tăriceanu; patru pesedişti – ţapii ispăşitori ai PSD în dosarul Hayssam; Adrian Năstase ar fi primit ilegal Steaua României în grad de Mare Cruce; fostul ministru de Interne Mihai Chiţac a invocat un plan Iliescu-Roman în mineriada din iunie 1990; karatista Olguţa Vasilescu – atacată cu 3 contestaţii referitoare după înlocuirea deputatului Anghel Stanciu; afaceri dubioase la Regia Naţională a Pădurilor; Petrom Service, căpuşa din SNP Petrom; comandantul fregatei 'Regina Maria' – scos pe uscat, trei militari – daţi afară din Marină; Augustin Buzura - nume de cod Gusti. Datornici la buget - Băsescu se scuză pentru familie (Jurnalul naţional)

Şeful statului lupta impotriva celor care nu îşi o­noreaza obligatiile catre stat, sotia şi fratele sau fiind unii dintre acestia. Una dintre firmele pe care le detine familia Băsescu, AMC CROS SRL, datoreaza bugetului statului peste 530 de milioane de lei şi este supusa executarii silite, a semnalat ieri Mugur Ciuvica. Firma – la care sotia sefului statului, Maria Băsescu, detine 20 la sută din actiuni, iar fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, administratorul firmei, 39 la sută – figureaza pe lista datornicilor publicata de Ministerul Finantelor, care a inceput şi procedura de executare silita. Datoria nu e, ce-i drept, la nivelul miliardelor, pentru ca şi firma, producatoare de lactate şi de branzeturi, este una mica, avand o cifra de afaceri de 4,6 miliarde, profit de 200 de milioane în 2003 şi noua angajati. E vorba de 537.555.568 de lei, din care 371.623.989 de lei impozit pe profit şi 165.931.579 de lei dobanzi şi penalitati.

Traian Băsescu insa a facut numeroase declaratii, conform carora cei care nu îşi platesc datoriile catre stat trebuie sa declare falimentul, iar evazionistii au drum sigur spre puscarie.

PROMISIUNE. Poate tocmai de aceea seful statului si-a cerut ieri public scuze pentru aceasta situatie şi a promis ca astazi AMC CROS SRL îşi va achita datoriile la stat (care datorii dateaza cel putin de la 31 martie, cand e publicata lista Ministerului Finantelor). Preşedintele a solicitat institutiilor statului sa aplice legea şi în cazul firmelor familiei sale.

Purtatorul de cuvant al Preşedintiei a anuntat aseara ca Mircea Băsescu a platit datoria la Trezoreria Constanta.

Curtea Constituţională a dat time-out / Reforma justiţiei, la cheremul PSD (Curentul)

Guvernul a solicitat Curtii Constituţionale amanarea luarii unei decizii asupra sesizarilor depuse de PSD, PRM şi Inalta Curte de Casatie şi Justiţie privind legalitatea asumarii raspunderii parlamentare pe pachetul de legi ale reformei justiţiei şi proprietatii. Examinarea cererilor va avea loc saptamana viitoare, pe 6 iulie, potrivit unui comunicat al Curtii Constituţionale.

Senatorul PNL Nicolae Vlad Popa este de parere ca taraganarea la nesfarsit a solutionarii sesizarilor trio-ului cu acelasi apetit în a pune calus justiţiei, PSD, PRM şi ÎCCJ, nu poate duce decat la o intarziere a aplicarii reformei. 'Noi dorim, asa cum am aratat prin gestul politic al asumarii, sa implementam reforma proprietatii şi justiţiei. Orice tergiversare, inclusiv prin lipsa unei decizii în aceasta problema, nu ne bucura. Amanarea unei decizii nu avantajeaza pe nimeni. Important este sa iesim din aceasta incetineala şi sa trecem la treaba, ganditi-va la toate concursurile ce se vor organiza mai departe în magistratura. Sunt presiuni politice foarte mari, şi nu din partea noastra. Daca se va judeca nepartizan, cererea trebuie respinsa. Admiterea unei astfel de cereri ma duce la gandul legaturii politice a unor judecatori pusi acolo de PSD', ne-a declarat Nicolae Vlad Popa. Antonie Iorgovan, cel care a depus sesizarea PSD, se abtine de la orice comentarii vizavi de decizia Curtii. 'Nu comentez decizia Curtii Constituţionale. Este un termen pe care şi l-a luat aceasta institutie pentru a gestiona situatia, şi cum sesizarile au fost depuse pe date diferite, s-au format dosare diferite şi au primit date de solutionare diferite. Este o masura fireasca de administrare a justiţiei sub aspect procedural. Nu stiu ce solutie va da Curtea Constituţionala. Va spun ca în aceasta sesizare mi-am pus toata stiinta mea de carte', ne-a declarat senatorul social-democrat.

PSD şi PRM fac 13-14 la Curtea Constituţională

In sesizarea lor, cei 101 deputati şi 39 de senatori PSD invoca incalcarea prevederilor aticolului 114 din Constitutie, şi anume asumarea raspunderii parlamentare nu pe un singur proiect de lege, ci pe un intreg pachet. De asemenea, PSD contesta şi faptul ca sefii Parchetelor vor fi numiti de preşedinte, la propunerea ministrului justiţiei, ceea ce afecteaza inamovibilitatea magistratilor, prin incalcarea principiilor independentei justiţiei. PRM nu a scapat ocazia si, ulterior, s-a raliat prompt solicitarii PSD, invocand acelasi articol 114. Din acest punct de vedere, 'pricinile' celor doua partide nu sunt intemeiate, pentru ca, în 3 aprilie 2003, PRM constata neconstituţionalitatea asumarii raspunderii guvernului Năstase pe pachetul de legi anticoruptie, prin incalcarea art. 113 din Constitutie. Curtea a decis atunci în favoarea guvernului, creand astfel un precedent juridic, iar în octombrie 2003, ca un adevarat hopa-mitica, numarul de ordine al articolului se transforma din 113 în 114.

ÎCCJ îşi protejează interesele

In cazul sesizarii ÎCCJ, lucrurile sunt mai complicate. Este vorba, în primul rand, de un melanj intre a-si proteja atat propriile interese, cat şi pe cele ale membrilor CSM (trei dintre ei fiind judecatori ai Inaltei Curti). Ei îşi apara cu dintii scaunele şi contesta 'infuzia de sange tanar', prin promovarea la ÎCCJ a persoanelor cu doar opt ani vechime în magistratura. Reducerea varstei de pensionare de la 68 de ani la 65, pentru barbati, respectiv 57, pentru femei, este vazuta drept 'o suprimare a inamovibilitatii', iar stabilirea pensiei de serviciu în cuantum de 80 la sută din venitul brut realizat în ultimele 12 luni este 'discriminatorie'. O alta nemultumire se refera la faptul ca 'tatucilor' din CSM le va fi interzis cumulul de functii.

Patru pesedişti mititei – ţapii ispăşitori ai PSD în dosarul Hayssam (Gândul)

Cristian Diaconescu a făcut 'Raportul Omar' din decupaje de presă.

Nora Rebreanu, Petre Sălcudeanu, Mircea Ursache şi Dan Tudorache au fost găsiţi vinovaţi de 'relaţionare' cu Omar Hayssam şi pedepsiţi de PSD cu avertisment ultimativ şi retragerea sprijinului politic pe o perioadă de doi ani. După o muncă îndelungată, Comisia de integritate morală a PSD a produs, ieri, un comunicat neconvingător, care spune aceleaşi lucruri apărute până acum în nenumărate articole de presă: Omar a fost făcut membru de partid la organizaţia PSD sector 1, condusă de Petre Sălcudeanu, şi a fost sprijinit mai mult sau mai puţin tacit de Nora Rebreanu şi de Mircea Ursache să ajungă pe listele preliminare pentru alegerile interne din PSD.

Pe lângă cei trei, a mai fost găsit vinovat anonimul Dan Tudorache, preşedinte executiv şi secretar organizatoric la PSD sector 1. El nu şi-ar fi îndeplinit 'în mod corespunzător atribuţiile privind urmărirea activităţii membrilor de partid'. De altfel, şi învinuirile celorlaţi sunt formulate în termeni generali. Astfel, Petre Sălcudeanu 'nu a verificat îndeplinirea dispoziţiilor statutare privind procedurile de înscriere în partid' şi nu a pus în discuţia biroului organizaţiei sectorului 1 adeziunea lui Omar Hayssam. Mircea Ursache 'nu şi-a exercitat corespunzător atribuţiile privind verificarea aplicării, la nivelul organizaţiei PSD Bucureşti a prevederilor «Criteriilor de organizare a alegerilor preliminare din cadrul PSD – septembrie 2004.»' În fine, Nora Rebreanu 'nu a verificat corespunzător îndeplinirea condiţiilor statutare privind înscrierea candidaturilor şi acceptarea acestora pe lista de propuneri'. Comisia condusă de Cristian Diaconescu a mai constatat ce se ştia deja de acum câteva luni: că Hayssam a făcut o sponsorizare la PSD peste plafonul legal şi că diferenţa i-a fost înapoiată la iniţiativa lui Dan Ioan Popescu. Rugat, ieri, să dea detalii despre raportul pe care l-a produs, Cristian Diaconescu a părut mulţumit de munca prestată de comisie. El a remarcat, în context, că se exagerează relaţia dintre Hayssam şi PSD, în condiţiile în care 'există relaţii de afaceri între Omar şi reprezentanţi ai altor partide'.

Steaua României în grad de Mare Cruce, pusă ilegal pe pieptul fostului premier / Năstase, decoraţia înapoi! (România liberă)

Fostul preşedinte al României Ion Iliescu a acordat în 2002, la Palatul Cotroceni, o serie de decoratii preşedintelui Senatului şi Camerei Deputatilor, precum şi ex-premierului Adrian Năstase şi membrilor cabinetului sau. în timp ce Iliescu agata decoratia de pieptul lui Nicolae Vacaroiu, candelabrele de portelan din Sala Unirii au inceput sa scoata un zgomot cristalin, specialistii confirmand ulterior faptul ca a avut loc un cutremur cu o magnitudine de 5,2 grade pe scara Richter, produs în Vrancea. Timpul a trecut, iar crema pesedista în frunte cu Adrian Năstase a purtat cu mandrie la piept o­noranta decoratie. Odată cu schimbarea administratiei, preşedintele Băsescu trebuie sa taie nodul gordian, rezolvand inca o problema lasata de posesorul celor mai multe mandate prezidentiale, Ion Iliescu: decoratiile acordate ilegal.

Băsescu trebuie să-i ceară lui Năstase Steaua înapoi

In acea zi de decembrie, marcata de grade Richter, Adrian Năstase a primit Ordinul National 'Steaua României' în grad de Mare Cruce, prin incalcarea flagranta a art. 21 şi 81 din Legea nr. 29/2000. Prima promotie a ordinului 'Steaua României' a fost 2000, conferita de fostul preşedinte Emil Constantinescu, o prima promotie neputandu-se 'extinde' timp de doi ani. Daca s-ar fi 'extins' astfel se puteau conferi în continuare toate gradele ordinelor nationale şi nu s-ar fi dat exclusiv gradul de Cavaler la toti ceilalti cetateni romani, incepand din 2001. Potrivit articolului 21, cetatenilor romani li se confera un ordin sau o medalie incepand cu cel mai mic grad sau clasa. De asemenea, articolul 81 prevede ca la instituirea sistemului de decoratii se poate conferi orice grad sau clasa, în limita a maximum 15 la suta din numarul legal prevazut pentru fiecare decoratie.

O alta decoratie oferita de fostul preşedinte Iliescu care ar trebui reanalizata este aceea oferita doctorului Proca, fost ministru al Sanatatii pe timpul lui Ceausescu, celebrul autor al justificarii stiintifice la lipsurile alimentare ale romanilor.

In decembrie 2004, cu prilejul primei promotii a Ordinului şi Medaliei 'Meritul Sanitar', fostul preşedinte Iliescu i-a conferit acestuia gradul de Mare Ofiter. Se pare ca acesta s-a autopropus pe lista de decoratii, numele lui nefiind pe listele trimise de Ministerul Sanatatii. Prin conferirea gradului maxim al acestui ordin - Mare Ofiter - de catre preşedintele României, fara a exista o propunere a ministerului de resort, s-a incalcat, articolul 4, alineatul 3 din Legea nr. 29/2000. Acesta prevede faptul ca preşedintele României poate sa confere decoratii şi din proprie initiativa, în proportie de 1 la suta din numarul total stabilit prin lege pentru fiecare grad sau clasa a fiecarei decoratii, cu exceptia gradelor de Mare Ofiter, Mare Cruce şi Colan.

Deoarece cei doi au primit ordine în grade mari, prin incalcarea legii, un pas spre clarificarea situatiei ar fi ca preşedintele Traian Băsescu sa fie incunostintat de acest fapt de catre Cancelaria Ordinelor, care sa solicite şi sa propuna spre semnare decrete de revocare a acestor distinctii.

Potrivit articolului 52, retragerea decoratiilor se face ca urmare a unei condamnari penale la pedeapsa privativa de libertate sau pentru fapte dezonorante judecate şi apreciate ca atare de consiliile de o­noare ale fiecarui ordin, insa decoratiile acordate contrar prevederilor legale exprese sunt nule de drept.

Chiţac a invocat un plan Iliescu-Roman (Ziua)

Fostul ministru de Interne Mihai Chiţac a fost audiat ieri de procurorii militari în dosarul privind evenimentele din timpul mineriadei 13-15 iunie 1990. La sfarsitul audierilor, care au durat aproximav trei ore, Chiţac a declarat ca eliberarea Pietei Universitatii de demonstranti a avut loc în baza unui plan pornit de la fostul preşedinte Ion Iliescu şi de la fostul premier Petre Roman, care nu includea insa ordin de tragere. Generalul în rezerva a mai mentionat ca nu Politia a tras în manifestanti, ci alte forte, fara a spune insa despre cine este vorba. 'Evenimentele de la acea vreme nu au fost o reprimare a demonstrantilor de catre Politie, ci demonstrantii au reprimat Politia. Eliberarea Pietei Universitatii a fost facuta în baza unui plan pornit de la preşedintele ales Ion Iliescu şi de la Petre Roman. Nu Politia a tras în demonstranti, ci au fost alte forte. Ion Iliescu nu a dat ordin de a se trage în demonstranti. Cei care sunt atacati trag', a declarat Mihai Chiţac.

Întrebări legate doar de 13 iunie

Fostul ministru de Interne a mai afirmat ieri ca, în timpul audierii, procurorii l-au intrebat în legatura cu evenimentele din 13 iunie, data pana la care a ocupat functia de ministru de Interne. El a spus ca din data de 14 iunie 1990 nu s-a mai aflat în fruntea Ministerului de Interne şi ca nu poate raspunde la intrebarile legate de evenimentele petrecute în zilele de 14 şi 15 iunie.

Pe de alta parte, avocatul lui Chiţac a precizat, referindu-se la calitatea clientului sau în acest dosar ca, pana în momentul de fata, pentru fostul ministru de Interne 'nu rezulta aspecte de natura penala', desi în aceasta cauza urmarirea penala a fost inceputa.

Este pentru prima data cand Mihai Chiţac se prezinta în fata procurorilor, cu toate ca el mai fusese citat pana ieri de patru ori. Acum doua termene, în 22 iunie, avocatul sau a depus la Parchet o cerere de amanare a audierii, din motive medicale. Potrivit unor surse judiciare, citate de Mediafax, tot atunci, acestuia i s-ar fi spus, în linii generale, care sunt acuzatiile care i-au fost aduse. Totodata, procurorul a stabilit cu avocatul ca, pana la audierea clientului sau, sa-si formuleze apararea.

Diamandescu, urmărit penal

In urma cu doua zile, în cadrul aceluiasi dosar a fost audiat şi fostul sef al Politiei Romane din timpul mineriadei din iunie 1990, generalul în rezerva Corneliu Diamandescu. Acesta este urmarit penal pentru subminarea puterii de stat, avocatul sau apreciind ca demersul procurorilor este unul 'prematur, abuziv şi ilegal'. La finalul audierilor, care au durat patru ore, avocatul fostului sef al Politiei Romane a declarat ca urmarirea penala impotriva clientului sau 'este prematur inceputa, abuziva şi ilegala'.

La precedenta intalnire cu anchetatorii, în 22 iunie, Corneliu Diamandescu declarase presei ca interventiile din Piata Universitatii, din timpul mineriadei din iunie 1990, au avut loc la ordinul fostului ministru de Interne Mihai Chiţac. Intrebat de jurnalisti cine a tras în manifestanti, în Piata Universitatii, Diamandescu nu a precizat o institutie sau o persoana, spunand doar ca politistii din Piata Universitatii 'nu aveau nici un cartus asupra lor'.

Iliescu, Roman, Voiculescu

In dosarul mineriadei din iunie '90 se regasesc şi alte nume grele, în fruntea listei aflandu-se fostul preşedinte al României, Ion Iliescu, fostul prim-ministru Petre Roman, dar şi Gelu Voican Voiculescu. Ion Iliescu ar fi trebuit audiat de procurorii militari în acest caz, insa, potrivit Mediafax, avocatii sai - senatorii PSD Ioan Neagu şi Antonie Iorgovan, precum şi fostul deputat PSD Cornel Badoiu - au solicitat un alt termen pentru a putea studia cele peste 200 de volume ale dosarului care priveste cele mai sangeroase evenimente de dupa decembrie 1989.

După înlocuirea dubioasă a deputatului Anghel Stanciu / Karatista Olguţa Vasilescu – atacată cu 3 contestaţii (Gândul)

Peremiştii au reuşit să-l schimbe, marţi, de la şefia Comisiei de învăţământ, pe fostul lor coleg, Anghel Stanciu. Cu largul concurs al PSD şi PNL, în locul lui Stanciu a fost aleasă Lia Olguţa Vasilescu. 'Rocada' a fost realizată foarte rapid, în numai 10 minute, şi a fost justificată de necesitatea respectării Regulamentului. 'Trebuie să fim sinceri şi să recunoaştem că toţi am intrat pe listele unui partid în Parlament şi nu individual. Nu este vorba decât de respectarea regulamentului, domnului Stanciu i se retrage sprijinul politic', a declarat liberalul Dan Radu Ruşanu, care a prezidat şedinţa cu 'mandat din partea Biroului Permanent'. Spre deosebire de colegul său de partid, deputatul Mircea Valer Puşcă a contestat modul în care s-a făcut această schimbare, deoarece nu era convins că s-a respectat tocmai regulamentul invocat de Ruşanu. Acelaşi lucru l-a făcut şi Anghel Stanciu. Potrivit unui comunicat, difuzat anterior evenimentului, acesta consideră că şedinţa nu a fost convocată regulamentar, iar, în spatele acestui demers, se află o înţelegere între PSD şi PRM, pusă la cale de liderul grupului parlamentar pesedist, Viorel Hrebenciuc. La votul final, nu au participat reprezentanţii PD, PC sau UDMR.

Ieri, trei membri ai Biroului Comisiei pentru învăţământ au contestat, oficial, la conducerea Camerei Deputaţilor, votul. Deputatul independent Anghel Stanciu a transmis o scrisoare Biroului Permanent, prin care susţine că respectiva şedinţă nu a fost convocată de 'factorii legali' şi s-a ţinut în afara programului şi a ordinii de zi stabilite anterior. Potrivit documentului, semnat de Stanciu, în calitate de preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, şi se secretarul Mihai Rădan, şedinţa în care s-a decis demiterea preşedintelui nu s-a ţinut în mod legal, deoarece nu au participat majoritatea membrilor comisiei, cvorumul fiind obţinut prin participarea unor înlocuitori ai membrilor titulari.

În scrisoare se mai menţionează că Biroul comisiei, întrunit miercuri, la care au participat Stanciu, Rădan şi deputatul UDMR Ferenc Asztalos, nu recunoaşte 'aşa-zisa alegere' a deputatului Olguţa Vasilescu în funcţia de preşedinte al Comisiei de învăţământ, alegere pe care o consideră neregulamentară.

Pădurarul lui Năstase, jaf la drumul mare (Evenimentul zilei)

La cateva luni dupa scandalul cravatelor de milioane, achizitiile suspecte facute de fosta conducere a Regiei Nationale a Padurilor continua sa iasa la lumina. 'Evenimentul zilei' a descoperit o serie de documente care reflecta modul în care s-au cheltuit miliarde de lei din banii publici pentru arme şi munitii care valorau mai putin de jumatate din pretul platit. Contractele au fost incheiate cu girul fostului sef de la regiei, actualul deputat PSD Ion Dumitru, un personaj mai mult decat apropiat de fostul prim-ministru Adrian Năstase.

Tranchilizante de miliarde

Sub conducerea lui Ion Dumitru, Regia Nationala a Padurilor (RNP) a incheiat mai multe contracte dubioase, pe bani publici, cu numai o luna inainte de alegerile generale de anul trecut. Directiile silvice din Bucuresti, Targoviste, Pitesti, Slobozia şi Giurgiu au cumparat arme şi munitii de la firma bucuresteana Hunter Vip Exim SRL, cu sume de de trei ori mai mari decat pretul pietei în baza respectivelor acte.

Potrivit purtatorului de cuvant al RNP, Ioan Machedon, cele cinci directii au platit cate 3,3 miliarde lei pentru un set de patru pusti cu tranchilizante şi accesoriile aferente. Facturile au fost achitate de directiile judetene, finantarea fiind asigurata de RNP Romsilva, care a incheiat şi contractele.

Achizitiile au avut la baza procedura selectiei de oferte, cu exceptia Directiei Silvice Giurgiu, care a incheiat contractul în baza dispozitiilor primite de la fosta conducere a RNP.

Preţuri umflate de trei ori

Afacerea cu statul a adus în conturile firmei Hunter Vip Exim SRL nu mai putin de 16,737 miliarde lei în total, desi costurile reale ale produselor depasesc cu putin sase miliarde lei. Armele şi accesoriile sunt fabricate de firma Dan-Inject din Danemarca, care are distribuitori în intreaga lume, inclusiv în Romania. Printre acestia nu se numara insa şi Hunter Vip Exim SRL.

Un calcul simplu arata ca RNP a platit peste 12.800 dolari pentru o singura arma de tip JM Special 25, cu teava, cutie, şi cate 100 de cartuse CO2. La distribuitorul Dan-Inject, din Statele Unite, pretul unui set de tipul celui achizitionat de RNP este cu putin peste 5.400 dolari, de unde rezulta ca regia a platit mai mult decat dublu pentru ceea ce a cumparat.

Diferente mult mai mari apar insa la consumabile, unde Hunter Vip Exim a practicat preturi de aproape opt ori mai mari. Spre exemplu, un stabilizator de seringa rosu-fosforescent, care la distribuitor costa 3,37 dolari, a fost vandut regiei cu 12,89 dolari, la un pret de patru ori mai mare. Acele de diverse tipuri şi marimi au costat de cinci ori mai mult, iar cutiile metalice pentru arme au costat 696 dolari, în loc de 313 dolari.

La pret de distribuitor, intreaga comanda pentru cele cinci directii silvice ar fi costat doar 6,253 miliarde lei, adica de trei ori mai putin decat suma platita de RNP.

Afaceri 'vânătoreşti' SRL

In perioada în care RNP il avea ca director pe Ion Dumitru, Hunter Vip Exim a mai 'impuscat' contracte cu devize umflate. Verificarile efectuate la inceputul anului de Corpul de Control al Ministerului Agriculturii au scos la iveala faptul ca RNP a cumparat produse la preturi de cateva ori mai mari decat cele reale. Achizitiile au fost facute la finele anului trecut de la firmele Alca Hunting SRL, Romarmy Com, Expres Trading, Romtextil şi Top Hunter, toate din Bucuresti.

Ce au în comun Alca Hunting SRL, Romarmy Com SRL, Top Hunter SRL şi Hunter Vip Exim SRL în afara de numele cu rezonanta vanatoareasca şi afacerile cu RNP? Potrivit Registrului Comertului, toate il au ca actionar şi administrator pe un anume Alfred Florea. Un aspect care ridica semne de intrebare este faptul ca toate contractele au fost incheiate în urma unor licitatii, la care nu au participat alte firme în afara celor enumerate deja.

Hunter Vip refuză dialogul

Contactati de EVZ, reprezentantii firmei Hunter Vip Exim au refuzat sa discute despre contractele incheiate cu Regia Nationala a Padurilor. Roxana Ciobanu, care s-a recomandat ca facand parte din conducerea firmei, s-a aratat surprinsa de problema pentru care am contactat-o şi ne-a raspuns pe un ton iritat.

'Care e problema dumneavoastra sa va spunem noi cum s-au incheiat aceste contracte? Ca ce autoritate ma intrebati dumneavoastra pe mine despre niste contracte, indiferent despre ce fel de contracte sunt, ca sunt cu persoana fizica, ca sunt cu persoana juridica, ca sunt cu regii de stat?', a declarat Roxana Ciobanu. 'Nu doresc sa vorbim despre asta. Avem alte treburi decat sa cautam în arhiva şi sa vedem ce contracte doriti dumneavoastra', a conchis reprezentanta firmei.

Din cauza achizitiilor suspecte de anul trecut, fosta conducere a RNP urmeaza sa dea explicatii în fata procurorilor Parchetului National Anticoruptie. Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, a anuntat recent ca va sesiza PNA în legatura cu neregulile scoase la iveala de auditul şi controalele efectuate la RNP. Fosta conducere a regiei nu pare ingrijorata de eventualele urmari.

Prea scump

Ministrul Flutur a declarat ca au fost descoperite trei firme bucurestene care au achizitionat cartuse, revolvere, tocuri de piele, cravate şi ace de cravata, masti de gaze, cizme cu bombeu metalic şi costume pentru fasonatori în valoare totala de 14 miliarde lei, dupa care le-au vandut Regiei Nationale a Padurilor cu suma de 90 miliarde lei.

Cel mai cunoscut este cazul cravatelor cumparate de RNP cu 5 milioane bucata de la Hunter Vip, care în realitate valorau doar 60.000 lei, sau al acelor de cravata de 10.000 lei, care au fost cumparate cu peste 2 milioane lei, bucata. Flutur a mai spus ca firmele erau 'SRL-uri nesemnificative', care s-au dizolvat subit pe 17 decembrie 2004, inainte de a plati anumite dari catre stat.

Suspiciuni

Directorul general al RNP, Simion Maftei, a declarat ca exista suspiciuni cu privire la legalitatea achizitiilor efectuate pe vremea fostei conduceri a regiei. 'Exista semne serioase de intrebare asupra corectitudinii organizarii şi desfasurarii licitatiei în cauza, precum şi asupra valorilor de adjudecare, cu atat mai mult cu cat Garda Financiara a constatat ca, pe 17 decembrie 2004, trei din firmele contractante - Top Hunter SRL, Alca Hunting SRL şi Romarmy Com SRL - s-au dizolvat, dupa ce incasasera sumele contractate cu RNP Romsilva', a declarat Maftei. Seful RNP a mai precizat ca asteapta concluziile organismelor abilitate ale statului, dupa care va comunica masurile ce urmeaza a fi luate.

Liniştit

Fostul sef al Regiei Nationale a Padurilor, actualul deputat PSD Ion Dumitru, sustine ca achizitiile facute pe timpul sau au fost corecte. 'Armele respective trebuiau. Vizavi de legalitate, e o problema pe care si-o asuma directiile (n.r. - din RNP) în functie de rolul pe care l-au avut în aceasta procedura de achizitionare', a declarat Ion Dumitru.

Fostul director a precizat ca, în cazul în care s-a incalcat legea, vinovatii vor trebui sa raspunda. 'Este timpul ca sesizarea ministrului Flutur, în urma auditului care a fost la RNP, sa aiba şi finalitate. Eu cred ca cei care au fost în comisia respectiva (n.r. - pentru adjudecarea de oferte la achizitiile publice) şi cei care au semnat contractul şi l-au derulat au respectat legislatia în vigoare. Daca n-au respectat-o, ramane sa raspunda în functie de modul cum au actionat', a conchis Dumitru.

Firma 'clocită' de Liviu Luca a dat un tun de milioane de euro / Petrom Service, căpuşa din SNP Petrom (Curentul)

Cotidianul 'Curentul' a intrat, recent, în posesia unor documente care atesta, fara tagada, faptul ca Petrom Service SA (infiintata pe scheletul Petroserv - sucursala a SNP Petrom, al carei patrimoniu a fost 'externalizat' cu dedicatie pe mai nimic catre firma 'nasita' de controversatul sindicalist Liviu Luca) îşi are ca sursa principala de venit SNP Petrom. Documentele pe care vi le prezentam astazi demonstreaza modalitatea prin care Petrom Service-ul lui Luca a reusit sa capuseze activitatea SNP Petrom, în complicitate cu directori ai acestei companii, aflati intr-un vizibil conflict de interese (numele lor se regasesc atat în SNP Petrom, cat şi în Petrom Service sau în Asociatia Salariatilor din SNP Petrom). 'Curentul' va prezint, azi, în detaliu, un contract prin care Petrom Service a reusit sa obtina pe spatele SNP cateva milioane de euro dintr-o afacere controversata, avand ca obiect preluarea pe nimic şi apoi vanzarea unei cantitati impresionante de fier vechi obtinut prin dezafectarea unor utilaje şi instalatii ale gigantului petrolier autohton, pe vremea cand acesta apartinea statului roman. Afacerea respectiva, ajunsa în septembrie 2004 şi la urechile Curtii de Conturi, a ramas (cel putin pana acum!) 'ingropata', în ciuda razboiului declarat impotriva coruptiei atat de catre fosta, cat şi de catre actuala guvernare. Speram ca macar acum, urmare a semnalelor trase de 'Curentul', va avea cineva curajul sa ia la puricat atat respectiva afacere, cat şi intreaga activitate derulata de Petrom Service inca de la infiintare (inclusiv modul de constituire) şi sa decida daca firma 'nasita' de Liviu Luca în tandem cu fosti sau actuali sefi ai SNP a respectat sau nu legalitatea.

Firma 'clocita' de Liviu Luca a dat un tun de milioane de euro dintr-o afacere cu fier vechi, în complicitate cu directorii gigantului petrolier autohton

Documente aflate în posesia noastra arata ca, la data de 3 mai 2004, intre SNP Petrom (reprezentata de Gheorghe Constantinescu, director general, şi Ion Bohalteanu, director economic) şi Petrom Service SA (reprezentata de Mihai Sorin - director general, şi Zizi Anagnastopol - director economic) a fost semnat un contract. Unul din zecile de contracte cu dedicatie semnate intre cele doua companii, avand ca baza 'legala' un asa-zis 'Contract de Asociatiune în Participatiune' parafat intre cele doua entitati (in fapt, un document ilegal care incalca legislatia privind achizitiile publice şi legislatia privind concurenta; intelegerea ofera posibilitatea SNP Petrom sa incredinteze direct catre Petrom Service anumite lucrari şi servicii la preturi mult mai mari decat cele de pe piata). Contractul mentionat, redactat extrem de confuz, a permis Petrom Service sa obtina, intr-un timp relativ scurt, o suma de ordinul catorva milioane de euro doar prin simpla 'plimbare' a unor documente de colo-colo.

Rasfoind contractul inregistrat sub nr. 1/2004 (la Petrom Service) şi sub nr. 2301 (la SNP Petrom) (FACSIMIL 1), se observa cu usurinta ca el a fost redactat intr-un limbaj extrem de confuz, astfel incat nimeni sa nu poata intelege mai nimic. Dar sa vedem ce stipuleaza contractul. La 'Obiectul Contractului' se precizeaza: 'Prestatorul (Petrom Service) va dezmembra utilajele şi instalatiile puse la dispozitie de Beneficiar (SNP), prin proces-verbal de predare-primire şi va asigura valorificarea materialelor feroase rezultate în urma dezmembrarii'. Studiind atent insa modalitatea în care a fost redactat acest paragraf, se observa lesne ca nu se poate deduce în ce consta obligatia 'Prestatorului' (Petrom Service) de a 'asigura valorificarea materialelor', lasand astfel loc la interpretari în privinta naturii contractului. Astfel, nimeni nu poate deduce daca este vorba numai de un simplu contract de prestari servicii (asa cum ar trebui sa fie daca privim sublinierea 'va dezmembra utilajele puse la dispozitie de Beneficiar') sau este un contract de vanzare-cumparare.

Pentru a adanci şi mai mult confuziile legate de natura acestuia, respectivul contract prevede, la capitolul 'Obligatiile prestatorului', faptul ca 'Prestatorul are obligatia efectuarii tuturor operatiilor necesare valorificarii materialelor feroase şi neferoase rezultate în urma dezmembrarii (sortare, incarcare, transport), asigurand în favoarea beneficiarului recuperarea valorii minime aprobate de CA al SNP Petrom SA Bucuresti în cazul scoaterii din functiune a mijloacelor fixe neamortizate'. Subintelegand faptul ca Prestatorul nu poate asigura decat valoarea de deseu valorificabil, ramane astfel în ceata modul în care acesta va proceda pentru a asigura 'valoarea minima aprobata de CA al SNP' în cazul mijloacelor fixe neamortizate, valoare care se subintelege ca trebuia sa fie superioara celei a deseurilor propriu-zise.

Confuzia în privinta naturii Contractului devine totala atunci cand, lecturand capitolul 7 - 'Pretul Contractului', se mentioneaza la paragraful 7.1. faptul ca 'Pentru valorificarea materialelor reciclabile rezultate în urma dezmembrarii de utilaje, Prestatorul va plati Beneficiarului preturile negociate cu SNP Petrom SA pentru fiecare sortiment în parte'. Daca ar fi sa consideram Contractul unul de prestari servicii, ar fi trebuit ca Prestatorul, adica Petrom Service) sa presteze un serviciu (dezmembrarea materialelor reciclabile), iar Beneficiarul (SNP Petrom) sa plateasca respectivele prestatii. Numai ca din redactarea capitolului 7 se deduce ca Prestatorul este cel care plateste Beneficiarului, astfel incat contractul de prestari servicii devine unul de vanzare-cumparare...

'Revolta de pe Bounty', în versiune românească: / Comandantul fregatei 'Regina Maria' – scos pe uscat, trei militari – daţi afară din Marină (Gândul)

Doi amirali, doi ofiţeri superiori, un maistru militar şi trei militari angajaţi cu contract au primit sancţiuni dure în urma evenimentelor produse acum două săptămâni la bordul fregatei 'Regina Maria'. Consiliul Militar al Statului Major al Forţelor Navale a decis măsuri disciplinare, prin reducerea soldei pe termen limitat, împotriva comandantului Comandamentului Operaţional Naval, contraamiralul de flotilă Neculai Surlă, şi a locţiitorului acestuia, contraamiralul de flotilă Petrică Stoica. La rândul lui, comandantul fregatei 'Regina Maria', căpitan-comandorul Valentin Borşaru, a fost schimbat din funcţie şi pus la dispoziţia Comandamentului Operaţional Naval, urmând să fie încadrat pe altă funcţie. Alte reduceri de soldă s-au aplicat comandantului secund şi şefului mecanic al fregatei 'Regina Maria', iar la trei militari angajaţi prin contract - caporalul Şerban Gheorghe, caporalul Bugoi Marian şi soldatul Ţaţu Dragoş - li s-au desfăcut contractele de muncă.

În data de 14 iunie a.c., câţiva membri ai echipajului fregatei 'Regina Maria', aflată acum în Marea Britanie, protestaseră împotriva deciziei de a li se reduce diurnele, de la 40 la 20 de dolari pe zi, decizie stabilită printr-o Hotărâre de Guvern. Fregata se află în Marea Britanie pentru finalizarea programului de instruire a echipajului românesc şi a primei etape de revitalizare şi modernizare a navei.

Potrivit unor surse neoficiale, 80 dintre cei 203 membri ai echipajului fregatei ar fi încercat chiar să intre în greva foamei, dar Ministerul român al Apărării a dezminţit această informaţie. Reducerea diurnei echipajului a fost motivată oficial prin schimbarea tipului misiunii.

Iniţial, misiunea era încadrată în categoria 'operaţiuni în teatrele internaţionale cu risc major', dar din data de 10 mai a.c., prin Hotărârea de Guvern 345 / 2005, ea a fost transformată în marş de instrucţie. La plecarea spre Anglia, echipajul fregatei primise diurna de 40 de dolari pe zi în avans pentru toată durata misiunii, dar la revenirea în România ar urma să restituie o parte din bani. Imediat după incidentele apărute la bordul navei, ministrul Apărării, Teodor Atanasiu, declarase că se va derula o anchetă şi se vor lua măsuri împotriva acelor militari care şi-au manifestat nemulţumiri cu privire la legislaţia în vigoare. Prin ordin al ministrului Apărării, în locul căpitan-comandorului Borşaru, la comanda fregatei 'Regina Maria' a fost detaşat comandorul Sorin Learschi – până acum comandant al fregatei 'Regele Ferdinand'. Ieri după-amiază, comandorul Learschi se afla deja în drum spre Anglia. Astăzi, la bordul fregatei 'Regina Maria' va avea loc o ceremonie prin care se va citi ordinul ministrului Apărării, după care comandorul Learschi îşi va prelua noua funcţie, iar căpitan-comandorul Borşaru va reveni imediat în România. Împotriva acestuia nu vor fi adoptate alte sancţiuni: 'Pentru ofiţeri arestul a fost desfiinţat', ne-au explicat surse din Ministerul Apărării Naţionale.

Fregata 'Regina Maria' va ridica ancora din portul englez Portsmouth şi va porni spre Constanţa la data de 15 iulie. După ce fregata va ajunge în România, în jurul datei de 25 iulie, o comisie a Comandamentului Operaţional Naval va stabili dacă şi alţi militari au contribuit la starea de indisciplină din cadrul echipajului, urmând eventual să se decidă şi alte sancţiuni.

Fregatele 'Regele Ferdinand' şi 'Regina Maria' au fost cumpărate de Armata Română de la Armata Regală a Marii Britanii, care le scosese din exploatare.

La ora actuală, ele sunt cele mai puternice vase de luptă ale României. Prima dintre cele două nave, 'Regele Ferdinand', revitalizată tot în Marea Britanie, a ajuns la Constanţa în decembrie 2004.

Buzura, nume de cod Gusti (Cotidianul)

Dosarul scriitorului Augustin Buzura, perceput ca opozant al sistemului comunist, ni-l prezinta pe acesta în relatii foarte apropiate cu oamenii Securitatii, în special cu cunoscutul colonel Ilie Merce.

Cuprinzind sase volume, dosarul lui Augustin Buzura arata ca scriitorul a prezentat un viu interes pentru oamenii Securitatii vreme de aproximativ trei decenii. Surprinzator insa pentru o personalitate perceputa ca disident în epoca, Augustin Buzura este descris ca fiind extrem de apropiat fata de unii ofiteri de Securitate. Intr-un raport din 10.11.1967, 'cu propunerea de contactare a numitului Buzura Augustin pentru cunoasterea personala, în vederea atragerii la colaborare', ofiterul nota: 'Buzura Augustin a fost contactat de capitanul Oprea Florian şi capitanul Cretu Ioan, ocazie cu care a relatat unele aspecte de ordin operativ. S-a aratat dispus de a ne ajuta, dar intre timp a fost ales secretar UTC pe filiala Uniunii Sciitorilor'.

Securistul: 'M-a invitat la el acasă'

Sase ani mai tirziu, intr-un raport intocmit de acelasi Florian Oprea, devenit maior, era relatata o alta discutie purtata cu Buzura (avind numele conspirativ 'Gusti'): 'Am reluat discutiile din decembrie 1972 referitoare la aranjamentele pe care le face Paul Goma în Germania de a-i publica o carte. L-a condamnat pe acesta, care a gasit o cale de a se face popularizat. S-a jurat pe copii, dindu-si cuvintul de o­noare ca nu va trimite (n.r. nici un manuscris)', spune Florian Oprea, care precizeaza ca a fost chiar invitat acasa la Buzura: 'M-a invitat la el acasa pentru a-mi arata noua locuinta, forma ultima a «Blocnotes-ului» şi corespondenta cu Jean Pop şi Eugen Simion. Negind cu vehementa orice forma de colaborare cu Securitatea, Augustin Buzura catalogheaza aceste documente ca 'o adunatura de jeg şi de inventie'. Referitor la Paul Goma sustine ca, dimpotriva, 'il simpatiza de moarte' la acea vreme.

Gusti, rebotezat Oşanu

Una dintre cele mai surprinzatoare relatari din rapoartele privindu-l pe 'Gusti', al carui nume conspirativ a fost schimbat ulterior în 'Osanu', este cea privind (auto)cenzura: 'Gusti s-a aratat foarte nemultumit pentru faptul ca Editura Dacia i-a scos din planul pe 1973 cartea «Blocnotes». Spunea ca el si-a cenzurat-o singur, dindu-si seama ca multe nu merg, chiar dintre cele publicate în «Tribuna». Nu a fost consultat, insa el ar fi dat mina libera editurii sa mai scoata daca ceva i s-ar fi parut ca nu merge'. 'E o prostie. Mai bine nu as mai fi scris deloc decit sa ma autocenzurez', spune în replica Augustin Buzura. 'Erau modalitati foarte subtile prin care te terorizau: veneau şi te sarutau în public, unde era lume mai multa, veneau acasa', sustine Buzura.

Scrisoare către şeful Securităţii

Relatiile cu securistul care-l avea în urmarire şi cu care Buzura insusi spune ca era vecin de cartier par a depasi la un moment dat cadrul conventional: 'In ziua de 15.08.1974 am fost cautat de Augustin Buzura pentru a-mi oferi cu dedicatie recentul sau roman «Fetele tacerii»(…) Referindu-se la relatiile cu colegii maghiari de breasla, a manifestat o atitudine net sovinista, impinsa chiar pina la injurii grosolane'. şi acest raport al maiorului Oprea este catalogat ca mincinos de Buzura: 'Nu-ti dadeau cartea pina nu le dadeai dedicatii', sustine scriitorul, aratindu-se cel mai revoltat de acuzatiile de sovinism. Un alt personaj de care Buzura pare sa fi fost apropiat este fostul sef al Securitatii din Cluj, Nicolae Ionita. Intr-o scrisoare dactilografiata şi purtind semnatura lui Buzura, scriitorul spunea: 'Va multumesc foarte, foarte mult pentru cuvintele atit de frumoase pe care mi le-ati adresat cu ocazia zilei mele de nastere. Vreau sa va asigur şi cu acest prilej ca atentia şi generozitatea dumneavoastra m-au bucurat sincer (…)'. 'Nu-mi aduc aminte sa fi scris asa ceva, insa ei faceau chestii din astea. Comitetul de partid te felicita de 1 Mai, de 23 August, de Anul Nou', spune Buzura.

'Prietenul' Ilie Merce

Din anii ’80, în dosarul lui Buzura rapoartele securistilor clujeni stau alaturi de cele intocmite la Securitatea din Bucuresti. şi nu de oricine, ci chiar de seful Serviciului Arta-Cultura din cadrul Directiei I a Securitatii Statului, cunoscutul Ilie Merce, astazi deputat PRM. 'Prin conducerea CCES (n.r. Comitetul Culturii şi Educatiei Socialiste) vom cauta sa-l sprijinim în realizarea dorintei sale de a se stabili în Bucuresti, socotind ca astfel o sa reusim sa-l atragem de partea noastra si, treptat, sa-l folosim în realizarea unor sarcini de Securitate', scria colonelul Ilie Merce pe 25.11.1982. Un raport din 28.04.1983, dupa ce Buzura participase la Consiliul Uniunii Scriitorilor, arata aceeasi dorinta a lui Merce de a-l ajuta pe Buzura: '(…) a se gasi o posibilitate de transferare a lui Augustin Buzura la Bucuresti, lucru la care tine foarte mult şi de care ar putea depinde în mare masura atitudinea lui în continuare, inclusiv în raporturile cu noi'. Ilie Merce, deconspirat oficial ca ofiter de politie politica în 2000, spune ca 'nu contesta nimic din rapoarte', negind insa ca Buzura ar fi fost informator sau colaborator. 'Scopul intilnirilor mele cu el a fost sa-l cunosc personal, pentru ca era o personalitate, un clasic în viata. Rapoartele erau scrise pentru a-mi convinge sefii sa-l ajute', spune Merce. El l-a numit 'prieten' pe Buzura şi spune ca se intilnea în general 'o data pe luna' cu acesta.

În contactul organelor

O fraza incendiara se gaseste în raportul privind inchiderea dosarului de urmarire: 'A.B. este în contactul organelor noastre, demascind uneori pozitia şi activitatea negativa a unor personalitati din mediul scriitoricesc'.

'Unde ati gasit toate chestiile astea?', a intrebat scriitorul Augustin Buzura, sustinind ca, desi si-a citit dosarul, nu-i sint cunoscute aceste documente. 'Ma intreb de unde au aparut toate acestea cind eu eram chiar la antipod…', a mai spus acesta, considerind ca publicarea unui articol pe aceasta tema este 'o eroare'. Desi nu a reusit sa se mute în Bucuresti pina în 1989, eforturile lui Merce au avut ca rezultat obtinerea unei case aflate intr-o zona rezidentiala a Clujului. 'Abia dupa ce am semnat un protest, impreuna cu Manolescu, cu Simion, la Ceausescu fata de starea literaturii am obtinut casa, ce fusese a unui prieten ce pleca în Germania', explica Buzura, negind prietenia cu Merce.

Uricaru şi Buzura, Udrea şi Gusti

Cind l-a prezentat pe Eugen Uricaru ca fiind informatorul 'Udrea' din dosarul Doinei Cornea, 'Cotidianul' a prezentat rapoarte care aratau ca acesta oferea informatii Securitatii despre prietenii sai, inclusiv despre Augustin Buzura. La vremea respectiva, Buzura s-a aratat extrem de indulgent fata de turnatoria colegului de breasla. La cererea lui Buzura de a i se deconspira turnatorii din dosarul sau, CNSAS i-a raspuns inca de acum doi ani ca 'Udrea' este Uricaru. 'Pe cuvint de o­noare ca nu am primit nici un raspuns la cererea mea', sustine Buzura. 'As fi facut acest lucru public, chiar daca eu nu o sa cred niciodata acest lucru despre Uricaru', mai adauga Buzura.

'In cazul membrilor de partid, mai ales al personalitatilor, se acceptau doar rapoartele ofiterilor. în aceste cazuri pot fi relevante chiar dosarele de urmarire, daca acestea contin raportul de inchidere a urmaririi cu propunerea de recrutare', explica Claudiu Secasiu, membru al Colegiului CNSAS, precizind ca nu cunoaste dosarul lui Buzura.

domeniu: 
categorie: 
Autor: