Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Şedinţa de Guvern (I)

Ministerul Integrării Europene a prezentat în şedinţa Cabinetului o Informare cu privire la evoluţia dezbaterilor despre arhitectura instituţională a Uniunii Europene, care au avut loc în cadrul Convenţiei privind viitorul Europei. Dezbaterile au vizat identificarea de soluţii care să aducă un plus de eficienţă şi transparenţă în funcţionarea instituţiilor comunitare.
La sfârşitul anului 2002, puteau fi identificate două curente principale de opinie:
Ø Germania şi statele mici pledau pentru promovarea metodei comunitare, consolidarea rolului Comisiei Europene, în calitate de garant şi promotor al interesului comun european şi respectarea principiului egalităţii între toate statele membre, în ceea ce priveşte reprezentarea în instituţiile comunitare;
Ø statele mari (mai puţin Germania) pledau pentru consolidarea rolului Consiliului, înfiinţarea funcţiei de preşedinte al Uniunii Europene, modificarea preşedinţiei rotative a Consiliului şi menţinerea cooperării interguvernamentale în anumite domenii.
La începutul lunii decembrie 2002, Comisia Europeană a publicat un document in care exprimă poziţia sa cu privire la reforma instituţională, pledând pentru menţinerea preşedinţiei rotative semestriale, consolidarea rolului Comisiei, alegerea preşedintelui Comisiei de către Parlamentul European şi consolidarea rolului acestei instituţii în procesul decizional. Aceste propuneri au fost susţinute şi de reprezentanţii Guvernului României la Convenţia privind viitorul Europei.
Apariţia propunerii franco-germane, de înfiinţare a funcţiei de preşedinte al Consiliului European, pe o perioadă de 5 ani (sau 2, 5 ani cu posibilitatea de reînnoire a mandatului) şi de alegere a preşedintelui Comisiei de către Parlamentul European, a impus reevaluarea poziţiilor adoptate până la acest moment de către statele membre şi ţările candidate. Dezbaterile din sesiunea plenară a Convenţiei privind viitorul Europei, din 20-21 ianuarie a.c., au oferit participanţilor oportunitatea de a-şi exprima opiniile cu privire la propunerea franco-germană.
Astfel, toate statele mari au susţinut propunerea franco-germană în general, adăugând anumite nuanţe: Anglia a pledat pentru o preşedinţie rotativă în echipă, în cazul Consiliilor sectoriale, iar Italia a propus ca preşedintele Consiliului European să fie şi preşedintele Comisiei. In ceea ce priveşte poziţia statelor membre mici, cu excepţia Danemarcei şi Suediei, toate celelalte sunt împotriva creării funcţiei de preşedinte al Consiliului European. Majoritatea ţărilor candidate au susţinut poziţia statelor mici.
În condiţiile aplicării criteriulului reprezentării egale a unui stat membru nou cu celelalte state membre, cu o frecvenţă cât mai mare a deţinerii preşedinţiei Consiliului, se evidenţiază următoarele variante posibile:
a) preşedinţie rotativă în echipă de 5 ţări, cu un mandat pe o perioadă de 2,5 ani. Această propunere britanică nu se bucură de multă susţinere, deşi asigură o frecvenţă ridicată şi un mandat pe termen mai lung. Până în prezent, doar Suedia s-a mai declarat în favoarea acestei propuneri.
b) preşedinţie rotativă în echipă de trei state, după modelul troică/ triumvirat. Această propunere se bucură de un suport mai larg decât propunerea britanică, principalii susţinători fiind statele mici şi ţările candidate;
c) menţinerea sistemului actual de rotaţie, cu anumite îmbunătăţiri de ordin administrativ. Acest model este susţinut de Comisia Europeană şi de o parte a statelor membre mici şi a ţărilor candidate;
d) preşedinţie stabilă, pe o perioadă de 5 ani sau 2,5 ani cu posibilitatea de reînnoire a mandatului, conform propunerii franco-germane.
Majoritatea reprezentanţilor guvernamentali ai statelor membre şi ai ţărilor candidate s-au exprimat împotriva creării unei preşedinţii stabile a Consiliului European. Fiind vorba de state membre mici şi de ţări candidate, această majoritate reprezintă însă mai putin de 25% dintre cetăţenii europeni.
Dezbaterile cu privire la funcţionarea instituţiilor europene vor continua.

domeniu: 
categorie: