Error message

  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; nodequeue_queue has a deprecated constructor in include_once() (line 1105 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_display has a deprecated constructor in require_once() (line 3139 of /home/amosnew/public_html/arhiva/includes/bootstrap.inc).
  • Deprecated function: Methods with the same name as their class will not be constructors in a future version of PHP; views_many_to_one_helper has a deprecated constructor in require_once() (line 113 of /home/amosnew/public_html/arhiva/profiles/openpublish/modules/contrib/ctools/ctools.module).

Şedinţă de Guvern (I)

În sedinta Executivului de astăzi, 31 octombrie 2002, prezidata de presedintele României, Ion Iliescu, au fost analizate si aprobate doua seturi de documente de importanta strategica privind aderarea României la Uniunea Europeana si NATO: * Planul de actiuni ce vor fi realizate înainte si imediat dupa
summit-ul NATO de la Praga, Strategia de actiune în perioada post-Praga,
însotita de prezentarea masurilor ce vor fi luate în plan intern si în
relatia cu partenerii din Alianta odata cu trecerea României de la
statutul de invitat la statutul de membru depline al NATO.
* Planul de masuri prioritare pentru integrare europeana, pentru
perioada noiembrie 2002-decembrie 2003. Acesta reuneste, într-un cadru
unitar si coerent, obiectivele si masurile înscrise în planurile
sectoriale adoptate de Guvern, precum si în documentele de programare
elaborate împreuna cu Comisia Europeana. Totodata, Planul constituie un
raspuns cuprinzator si elaborat la observatiile cuprinse în Raportul de
tara al Comisiei Europene pe anul 2002.
De asemenea, au fost discutate si aprobate:
* Proiectul de Lege privind înfiintarea, organizarea si functionarea
Institutului Cultural Român
* Hotarârea pentru aprobarea Strategiei Nationale pentru promovarea noii
economii si implementarea societatii informationale

Ambele seturi de documente strategice reprezinta jaloanele politice si
de actiune care vor asigura trecerea tarii noastre într-o noua etapa,
cea de confirmare a parcursului pâna la aderarea deplina în cele doua
structuri. Sunt stabilite astfel doua trasee convergente, care trebuie
parcurse în continuare, pâna la confirmarea apartenentei depline la
Uniunea Europeana si NATO.
Prin strategia adoptata în planul pregatirii pentru aderarea la UE se
confirma seriozitatea actiunilor guvernamentale în perspectiva
summit-ului Uniunii Europene de la Copenhaga, la care România doreste sa
primeasca o foaie de parcurs pentru traseul ce va urma pâna la aderarea
europeana. Acest angajament a fost reafirmat cu claritate, atât de
Presedintele ION ILIESCU, cât si de premierul ADRIAN NASTASE, la
începutul acestei saptamâni, la Copenhaga.
Documentele adoptate astazi, vor da posibilitatea stabilirii unei
imagini complete a modului în care România va parcurge în plan intern,
coerent si responsabil, toate reperele aderarii.
Guvernul îsi asuma cu claritate, prin Planul de actiune adoptat astazi,
un set de 11 prioritati concrete. Aceste prioritati au fost stabilite în
sedinta de Guvern din 10 octombrie.
Printre aceste prioritati se numara: Accelerarea reformei în
administratia publica; Întarirea capacitatii administrative de aplicare
a acquis-ului comunitar; Reforma sistemului judiciar; Combaterea
saraciei; Combaterea coruptiei; Reglementarea sistemului de protectie a
copilului si Reconstituirea dreptului de proprietate. În ceea ce
priveste îndeplinirea criteriului economic privind existenta unei
economii de piata functionale, au fost stabilite 32 de sectoare
prioritare în diferite domenii: macroeconomie, finante publice,
privatizarea si restructurarea întreprinderilor de stat, liberalizarea
preturilor si comertului, sistemul judiciar, îmbunatatirea climatului de
afaceri, dezvoltarea sectorului financiar.
Guvernul a decis ca realizarea obiectivelor si masurilor incluse în
acest pachet programatic sa fie monitorizata de Ministerul Integrarii
Europene, pe baza raportarii ministerelor si celorlalte institutii
implicate. Dupa Consiliul European de la Copenhaga din decembrie se vor
opera, daca va fi cazul, modificarile de termene cuprinse în forma
actuala. În acest plan a fost inclus si 'Programul legislativ pentru
sustinerea procesului de aderare la Uniunea Europeana pe perioada
2002-2003', care a fost prezentat si adoptat de Guvern în sedinta din 22
octombrie.
Ministerul Integrarii Europene a fost mandatat, totodata, pentru
elaborarea în cooperare cu Comisia Europeana, a viitoarelor repere de
parcurs (road-map) care sa fie decise la Copenhaga. De asemenea, prin
adoptarea Planului se stabileste asigurarea resurselor umane si
financiare necesare aplicarii acestuia la termenele prevazute. Va fi
urmarita, în continuare, negocierea cu Comisia Europeana a unor noi
forme de sprijinire a procesului de pregatire, în domeniile prioritare
continute în acest Plan.

***

În ceea ce priveste continutul Planului de actiune pentru aderarea la
NATO si a orientarilor strategice în domeniul politicii externe si de
aparare post-Praga, acestea sunt structurate astfel încât sa asigure
complementaritatea actiunii de pregatire în planul reformelor interne cu
masurile necesare pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Analiza semnalelor încurajatoare primite în ultima perioada din partea
statelor aliate arata ca primirea invitatiei de aderare la NATO, cu
ocazia summit-ului de la Praga, în noiembrie, si admiterea efectiva în
Alianta, în prima parte a anului 2004 se contureaza din ce în ce mai
clar. Perioada post-Praga impune realizarea rapida a unor adaptari si
ajustari politice, legislative, institutionale si administrative, care
sa consacre în cel mai scurt timp capacitatea tarii noastre de aliat
important în cadrul NATO. Credibilitatea actiunii noastre viitoare ca
stat membru NATO se va reflecta direct si concret în procesul de
aderare la Uniunea Europeana. Planul de actiune post-Praga adoptat
astazi reflecta responsabilitate fata de noua misiune strategica a
României, seriozitate în asumarea noii calitati euro-atlantice a tarii
noastre, coerenta de decizie si în adoptarea masurilor institutionale si
administrative ce însotesc procesul efectiv al aderarii.
Prin Planul de actiune stabilit sunt formulate 6 obiective strategice,
începând cu perioada ce a mai ramas pâna la Praga si pâna la definirea
rolului României ca stat membru al Aliantei. Sunt stabilite sarcini
precise în procesul de negocieri si de ratificare a protocolului de
aderare, în monitorizarea aplicarii angajamentelor stabilite prin
Planurile de aderare MAP IV si MAP V; preluarea aquis-ului NATO în plan
legislativ si institutional, în modul de gestionare a resurselor umane,
a resurselor financiare necesare exercitarii calitatii de membru NATO.
Prin acelasi proiect, sunt planificate masurile de restructurare
institutionala la nivelul Ministerelor Apararii si de Externe, a
misiunii noastre la NATO, inclusiv masuri de detaliu, între care
operationalizarea ORNISS, perfectionarea sistemelor de comunicatii si a
mecanismelor de decizie rapida în probleme de securitate nationala.
În sedinta de astazi au fost evaluate, într-o forma consolidata,
atributele identitatii României ca membru al Aliantei, actiune care va
continua mâine, în cadrul sedintei CSAT.
Guvernul României si-a asumat în fata cetatenilor misiunea dificila a
aderarii tarii noastre la NATO. Ducerea cu succes la îndeplinire a
acestui angajament trebuie sa se reflecte, în primul rând, în viata de
zi cu zi a cetatenilor, în încrederea în noul statut al tarii si al
românilor în relatia cu partenerii occidentali, dar si în relatia cu
celelalte tari, în special cu vecinii si partenerii apropiati din alte
zone geografice. Aderarea la NATO trebuie sa însemne si încredere
externa sporita în economia si mediul investitional din România, ca si
în capacitatea cetatenilor României de a produce si actiona compatibil
cu partenerii occidentali.
În cadrul sedintei de Guvern s-a stabilit ca, bilunar, sa fie analizate
stadiul concret al pregatirilor pentru aderare si al îndeplinirii
angajamentelor asumate în cadrul negocierilor, începând din luna
decembrie.

***

Proiect de Lege pricind înfiintarea, organizarea si functionarea
Institutului Cultural Român
Guvernul a aprobat înfiintarea, sub autoritatea directa a Presedintelui
României, ca institutie autonoma, de utilitate publica, de interes
national, cu personalitate juridica de drept privat, non-politica, prin
reorganizarea si extinderea atributiilor Fundatiei Culturale Române.
Institutul va asigura coordonarea unitara - exclusiv din punctul de
vedere al proiectelor si programelor de activitati, prin intermediul
unui Departament distinct - a centrelor culturale românesti din
strainatate, acestea mentinându-si subordonarea administrativa actuala
fata de Ministerul Afacerilor Externe.
Institutul are ca scop central promovarea si sustinerea unor mari
proiecte culturale de interes national:
* raspândirea valorilor culturale în mediile sociale cele mai largi si
marirea gradului de acces si a egalitatii de sanse în cunoasterea si
asimilarea acestora
* reanimarea asezamintelor de cultura - îndeosebi din mediul rural - si
racordarea activitatii acestora la un continut cultural adecvat
educatiei moderne, într-o societate informationala
* stimularea creatiei cultural-artistice nationale, pastrarea si
dezvoltarea patrimoniului spriritual national, ca sursa a consolidarii
identitatii noastre culturale în procesul integrarii europene
* promovarea culturii, creatiei si spriritualitatii românesti în
strainatate, circulatia valorilor culturii si stiintei înspre si dinspre
tara, consolidarea si extinderea, sub diferite aspecte, a relatiilor cu
comunitatile românesti de peste hotare.
Pe plan intern, obiectivele Institutului Cultural Român au ca element
întelegerea vietii culturale ca premisa si consecinta pentru initierea
si dezvoltarea unor forme participative, de implicare activa a
cetatenilor în viata publica, în cunoasterea si abordarea problemelor
comunitatii, pentru dezvoltarea dialogului între institutiile publice si
parteneri sociali, români si externi.
Institutul va initia si desfasura, sub egida proprie, ample manifestari
de semnificatie nationala, subsumate 'Deceniului Culturii Române'.
Pe plan extern, activitatea Institutului Cultural Român va avea ca
scopuri principale difuzarea peste hotare a creatiei culturale
românesti, dezvoltarea colaborarii, pe proiecte comune, cu institute
similare din alte tari, amplificarea, sub diferite forme, a relatiilor
de comunicare cu românii de pretudindeni.
Patrimoniile Fundatiei Culturale Române si al Editurii Fundatiei
Culturale Române, inclusiv sediile în care acestea îsi desfasoara
activitatea în prezent, se preiau fara plata de Institutul Cultural
Român.
Conducerea Institutului Român este asigurata de un Presedinte, numit pe
o perioada de 4 ani, prin decret al Presedintelui României, functia de
Presedinte fiind incompatibila cu calitatea de membru al unui partid
politic. Presedintele României este presedinte de onoare al Institutului
Cultural Român si membru de drept al Consiliului National al
Institutului.
Cheltuielile determinate de înfiintarea Institutului Cultural Român si a
centrelor culturale românesti din strainatate se suporta din bugetul de
stat. Institutul va fi finantat din alocatii de la bugetul de stat si
din venituri extrabugetare.

***

Hotarâre pentru aprobarea Strategiei Nationale pentru promovarea noii
economii si implementarea societatii informationale
Guvernul a aprobat Strategia Nationala pentru promovarea noii economii
si implementarea societatii informationale si a autorizat Ministerul
Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei pentru coordonarea aplicarii
acesteia.
Toate ministerele vor include în strategiile sectoriale un capitol
dedicat informatizarii, care va fi corelat cu Strategia Nationala
pentru promovarea noii economii si implementarea societatii
informationale.
În vederea evaluarii impactului strategiei, Institutul National de
Statistica va dezvolta si implementa un sistem de indicatori specifici
ce vor fi publicati semestrial, în conformitate cu procedurile de
urmarire, evaluare si raportare.
Stategia va fi revizuita anual, în conformitate cu evolutia domeniului.
Obiectivul principal al Strategiei este transpunerea si implementarea
Acquis-ului comunitar referitor la Societatea Informationala si
implementarea planului de actiuni 'e - Europe+', plan de actiuni
dezvoltat de catre Comisia Europeana cu si pentru statele candidate la
integrare. Cadrul legal si institutional necesar pentru implementarea
Societatii Informationale în România se refera la:
* Reglementarea si dezvoltarea infrastructurii si serviciilor de
comunicatii
* Dezvoltarea comertului electronic
* Servicii pentru cetateni si mediul de afaceri
* Crearea unei societati informationale mai sigure
* Asigurarea accesului la Internet a persoanelor în vârsta si a
persoanelor cu deficiente
* Dezvoltarea altor servicii specifice societatii informationale
* Restructurarea si stimularea investitiilor în sectorul TIC
Implementarea actiunilor cuprinse în strategia nationala pentru
promovarea noii economii si implementarea Societatii Informationale se
va realiza prin alocarea de fonduri de la bugetul de stat si prin
atragerea de fonduri din surse externe, precum: programe comunitare
(eContent, IDA, IST, Safer Internet Acces) si programe ale unor
organizatii internationale( Banca Mondiala, USAID, UNDP).
Directiile prioritare de actiune pentru promovarea noii economii si
implementarea Societatii Informationale în România sunt:
* Consolidarea infrastructurii informationale nationale si a industriei
TIC
- furnizarea de servicii de comunicatii pe scara larga
- dezvoltarea industriei nationale de produse si servicii TIC
* Asigurarea accesului pe scara larga la serviciile Internet
- asigurarea accesului rapid si ieftin la Internet
- dezvoltarea retelelor de mare viteza pentru cercetare si educatie
* Educarea si pregatirea resurselor umane pentru Societatea
Informationala
- educatia si instruirea tineretului pentru Societatea Informationala
- munca în economia bazata pe cunoastere
- crearea conditiilor pentru utilizarea nediscriminatorie a serviciilor
specifice SI
* Stimularea realizarii si utilizarii serviciilor specifice SI
- accelerarea comertului electronic
- guvernarea electronica, furnizarea de servicii publice si prin
mijloace electronice (interactiunea dintre Guvern/Administratie si
cetateni, interactiunea dintre Guvern/Administratie si mediul de
afaceri, interactiunea dintre institutiile guvernamentale/ale
Administratiei, interactiunea dintre Guvern/Administratie si angajatii
acestora)
- servicii medicale bazate pe TIC
- stimularea crearii si disiminarii informatiilor si cunostintelor cu
mijloace electronice
- sisteme inteligente de transport
- controlul mediului înconjurator
* Securizarea retelelor, antifrauda în domeniul TIC si promovarea
cartelelor inteligente
- securizarea retelelor de calculatoare
- planificarea securitatii sistemelor de telecomunicatii
- comert electronic si cartele inteligente

domeniu: 
categorie: 
Autor: