Sute de autovehicule furate din străinătate, depistate de poliţiştii români

Traficul cu autoturisme de lux furate din străinătate a fost, şi în acest an, „în atenţia” lumii interlope transnaţionale, fiind o activitate ilicită ce aduce beneficii financiare substanţiale membrilor reţelelor deja specializate în domeniu şi extrem de bine organizate la nivelul mai multor state (din Vestul către Estul Europei).

De la începutul anului până în prezent, poliţiştii de frontieră au descoperit, în zona de competenţă, 358 vehicule declarate furate în străinătate: 268 autoturisme, 29 automarfare, 11 microbuze, 41 motociclete şi 9 remorci auto.

În perioada similară a anului 2010, au fost depistate 287 autovehicule furate în străinătate, constatându-se o creştere cu aproximativ 24,7% a numărului de autovehicule descoperite.

Pentru identificarea şi indisponibilizarea autoturismelor reclamate ca fiind furate în străinătate, sub supravegherea directă a Parchetelor, poliţiştii de frontieră au colaborat cu structurile similare din statele membre UE, realizând un schimb operativ de date şi informaţii, prin intermediul Centrelor şi Punctelor de Contact (Oradea, Galaţi etc).

Pe linia combaterii traficului cu auto furate, poliţiştii de frontieră au întocmit 231 dosare penale, persoanele implicate fiind cetăţeni români, bulgari, moldoveni, ucraineni, portughezi, spanioli, olandezi, italieni, albanezi, sirieni, turci şi sârbi.

Organizarea reţelelor de traficanţi

Din analizele efectuate de poliţiştii de frontieră în cazurile depistate în zonele de competenţă, s-a stabilit că, în general, reţelele de traficanţi sunt organizate pe două tipuri mari, respectiv cele specializate în furtul autoturismelor de lux şi cele specializate în furtul autoturismelor de categorie mijlocie.

La rândul lor, aceste două tipuri sunt subdivizate în mai multe grupuri de acţiune, a căror „ierarhie” este următoarea:
 grupa de recunoaştere - identifică maşinile corespunzătoare “cererii”,
 grupa tehnică - confecţionează documentele false,
 grupa de transport - trece maşinile peste graniţe,
 grupa de valorificare - vinde maşinile,
 grupa de supraveghere - are ca sarcină supravegherea şi derularea tuturor fazelor incluse în actul ilegal.

Moduri de operare şi rute

Ca moduri de operare ale traficanţilor, analizele arată că “se practică”:
• fraudă la asigurări - cu acordul proprietarului, maşina este transportată în altă ţară, “spălată” prin vânzări succesive şi ulterior declarată ca fiind furată chiar de către proprietar;
• furtul la comandă, deturnarea sau frauda la firmele de închirieri - se racolează o persoană fără posibilităţi materiale care contra unei sume modice acceptă să deschidă pe numele său un cont într-o bancă şi implicit să obţină o carte de credit (card), document în baza căruia persoana închiriază de la firmele de profil, autoturismul.

Rutele folosite de către traficanţi sunt, în general, orientate dinspre ţările vest europene cu finalitate în ţările est-europene şi foste membre CSI:
• Italia – Austria – Ungaria – România;
• Germania – Austria – Ungaria – România – Moldova şi Ucraina;
• Italia –Serbia – România - R.Moldova - Ucraina sau Federaţia Rusă.

În continuare, principalul „furnizor” de autovehicule furate care tranzitează frontierele României este Italia, urmată de Germania, Ungaria etc.

În majoritatea cazurilor, cei care se aflau la volanul maşinilor respective au declarat, pe timpul cercetărilor, că nu ştiau că autoturismele se află în atenţia autorităţilor ca fiind furate, ei fiind doar „cumpărători de bună credinţă”. Alţii au susţinut că au primit o sumă de bani (în general, de până la 500 euro) pentru a transporta maşina în România şi, la fel, nu cunoşteau că aceasta este furată.

În urma unui „studiu” al cererii şi ofertei pe piaţa neagră a maşinilor, s-a constatat că, la categoria autoturisme de lux, cele mai căutate sunt mărcile “BMW” şi „Mercedes”, iar la autovehiculele de categorie mijlocie, ponderea o deţin mărcile “ Renault” şi „Fiat”.

Poliţia de Frontieră Română va continua - independent sau în colaborare cu celelalte instituţii cu competenţă din ţară şi străinătate - să întreprindă măsuri ferme pe linia combaterii acestui fenomen infracţional transfrontalier, de natură să aducă prejudicii atât economiei naţionale, cât şi persoanelor de bună credinţă.

categorie: