Transparency International: Măsurile anticorupţie au vizat micii corupţi

Măsurile anticorupţie trebuie îndreptate asupra marilor corupţi, subliniază un raport dat publicităţii, miercuri, de Transparency International România, care remarcă faptul că acţiunile întreprinse în ultimii ani au vizat corupţia 'mică şi mijlocie'. În ultimii ani, s-a înregistrat o tendinţă de întărire a capacităţii legislative şi instituţionale de contracarare a corupţiei în majoritatea domeniilor, dar această tendinţă nu s-a reflectat corespunzător în practica instituţională, limitată doar la sancţionarea 'corupţilor mici şi mijlocii', astfel încît percepţia asupra corupţiei şi măsurilor anticorupţie a rămas negativă, au apreciat autorii Raportului naţional asupra corupţiei - România 2004, experţi ai Transparency International România.
Ei au subliniat necesitatea îndreptării atenţiei către 'marii corupţi', cu accent pe dezvoltarea capacităţii instituţionale de prevenire a acestui fenomen, cu atît mai mult cu cît astfel de măsuri condiţionează aderarea României la Uniunea Europeană în 2007.

Unul dintre autorii raportului, Adrian Savin, expert al Transparency International - România, a remarcat faptul că, în ciuda evoluţiilor legislative şi instituţionale, nu se observă o schimbare în privinţa percepţiei generale asupra gravităţii corupţiei în România, aşa cum reiese din ultimele sondaje de opinie.

Documentul, care se referă la evoluţiile înregistrate în perioada 2000-2003 şi care însoţeşte Raportul Global asupra Corupţiei, focalizat pe corupţia politică, face o trecere în revistă a evoluţiilor legislative şi instituţionale din domeniu, precum şi a scandalurilor de corupţie din ultimii ani.

Raportul menţionează mai multe lacune ale Legii anticorupţie. Actul normativ cere ca toţi demnitarii şi funcţionarii publici să depună declaraţii de avere şi de interese, însă nu furnizează nici o modalitate de control a acestor declaraţii, iar investigaţiile oficiale se declanşează doar pe baza unor reclamaţii făcute de o terţă persoană. 'Cercetările efectuate pînă la această dată relevă faptul că prevederile în domeniu nu sînt respectate sau chiar sînt luate în derîdere', se arată în document. Reglementările referitoare la conflictul de interese au un caracter limitativ, întrucît nu cuprind toate clasele de rudenie, iar asociaţii nu sînt incluşi, mai subliniază raportul.

Potrivit documentului, un exemplu relevant legat de corupţia electorală este referendumul pentru adoptarea modificărilor la Constituţie, evenimentul cauzînd critici acerbe din partea partidelor de opoziţie, care au acuzat încălcarea Legii referendumului (în care se interzice şi se pedepseşte mita electorală), inclusiv prin stimularea materială a votanţilor.
În perioada 2000-2003, România a făcut progrese semnificative în adoptarea unei legislaţii îmbunătăţite privind achiziţiile publice, însă importanţa acestor îmbunătăţiri trebuie privită prin comparaţie cu recordul negativ în privinţa practicilor în domeniu, mai remarcă autorii documentului.

Presa a fost una dintre instituţiile cele mai active în lupta împotriva corupţiei la toate nivelurile, jucînd un rol activ în sensibilizarea opiniei publice şi forţarea guvernului să ia 'decizii dureroase', mai apreciază ei.
Raportul naţional asupra corupţiei reclamă reforme şi măsuri anticorupţie concrete, care să consolideze domnia legii, să atragă creşterea nivelului de trai şi să facă posibilă dezvoltarea durabilă a României, eventual prin efectul imediat de creştere a volumului de investiţii străine.

În cadrul conferinţei de presă, reprezenatanţii Transparency International România au amintit că, în Raportul Global dat publicităţii săptămîna trecută, ţara noastră figurează în zona de 'înaltă corupţie politică' conform unei situaţii prezentate World Economic Forum.
La capitolul plăţi ilegale pentru decizii politice, România figurează între cele 17% ţări cu nivel înalt de corupţie, alături de Argentina, Bolivia, Ecuador, Nigeria, Panama sau Filipine.

În ceea ce priveşte donaţiile ilegale către partide, România apare printre cele 41% ţări cu înaltă corupţie politică, printre celelalte state numărîndu-se Cehia, Croaţia, Rusia, Slovacia, Turcia. Pe de altă parte, 21% dintre state sînt menţionate cu grad înalt de corupţie politică în privinţa consecinţelor acestor donaţii, alături de România figurînd Bulgaria, Rusia, Serbia, Ucraina.

domeniu: 
categorie: