Videoconferinţa cu prefecţii din 25 iulie 2003

In primul rand, as dori sa va multumesc pentru modul in care ati raspuns la solicitarea Secretariatului General al Guvernului de a comenta ideea si modul in care se tin teleconferintele. (Şerban Mihăilescu)

(Bucureşti, 25 iulie 2003, Palatul Victoria) Şerban Mihăilescu

Bună ziua. Am înţeles că putem începe. În primul rând, vă spunem bună dimineaţa şi vă mulţumim pentru participarea la această videoconferinţă.

Videoconferinţa de astăzi va avea trei momente: Un moment foartescurt în care vă voi spune câteva chestiuni de interes general pentru noi, un moment mult mai lung, în care domnul ministru Beuran vă va spune ce se întâmplă în sistemul de sănătate din scurta perioadă de când a preluat această sarcină dificilă şi acesta este momentul cel mai interesant pentru dv. După aceea, puteţi să faceţi comentarii, să spuneţi tot ce doriţi şi noi să încercăm să vă răspundem la întrebări.

În funcţie de cum ne vom încadra în timp, am putea ca într-o oră şi jumătate-o oră şi trei sferturi să încheiem această videoteleconferinţă.

În primul rând, aş dori să vă mulţumesc pentru modul în care aţi răspuns la solicitarea Secretariatului General al Guvernului de a comenta ideea şi modul în care se ţin teleconferinţele. Sunt o serie întreagă de propuneri interesante. Modelul care a întrunit cele maimulte aprecieri este cel cu o teleconferinţă la două săptămâni pe un subiect de mare interes, cum este cel de astăzi, urmând ca videoconferinţele la nivelul primului ministru să fie lunare sau, bineînţeles, ori de câte ori este nevoie. Am reţinut, de asemenea, dorinţa dv. de a fi cât mai multe activităţi interactive la aceste videoconferinţe şi astăzi venim cu această propunere şi o serie de alte chestiuni. Una mi-a plăcut foarte tare, cu SMS-urile. Vă anunţ că nu vom aplica sistemul cu SMS, nu ne-am transformat încă într-o televiziune comercială, dar propunerea unui judeţ - nu-l nominalizez - ca să folosim şi SMS, într-adevăr, pare destul de incitantă. Vom continua pe probleme sociale, pe probleme legate de pregătirea perioadei de iarnă, pe învăţământ, înainte de începutul anului şcolar.
Şi încă o dată vă mulţumesc pentru modul responsabil în care aţi făcut aceste propuneri şi vă asigurăm că vom ţine seama de ele.

Mai sunt două chestiuni foarte scurte. În primul rând, vă reamintesc că prin Legea 99/1998, ziua de 29 iulie a fost proclamată Ziua Imnului Naţional al României. Legea este foarte precisă. La nivel autorităţilor locale, trebuie să marcăm acest eveniment. Putem organiza programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şiştiinţific, în spiritul tradiţiei poporului român şi, de asemenea, trebuie să se organizeze ceremonii publice de intonare a ImnuluiNaţional al României şi de înălţare a drapelului naţional. În fiecare an am făcut acest lucru. Nu vreau decât să vă reamintesc obligaţia legală de a respecta această prevedere importantă.

În al doilea rând, vreau să vă confirm că pe data de 8 august, vineri, va avea loc o consfătuire cu participarea tuturor judeţelorprivind aplicarea programului SAPARD. A fost o discuţie pe care am avut-o cu preşedinţii consiliilor judeţene. Sunt mai multe nelămuriri, ca să le spun aşa - nu vreau să intru acum în amănunte. Vineri, 8august, în cursul dimineţii, veţi primi toate elementele în scris de la Secretariatului General al Guvernului asupra locaţiei exacte din Bucureşti unde vom face această acţiune şi, împreună cu cei de la autorităţile Sapard, cu autorităţile locale, cu băncile, cu Ministerul Finanţelor, vom avea o consfătuire în care fiecare va putea să întrebeşi să ridice probleme legate concret de modul în care se derulează sau începem să derulăm programul Sapard. Bineînţeles, actorii principali vor fi cei de la Ministerul Agriculturii, care trebuie să lămurească problemele şi, până atunci, dacă vor putea să lămurească cât mai multe probleme în acest sens.

Vă mulţumesc. Eu m-am încadrat în cele cinci minute pe care mi le-am propus. Îl rog pe domnul ministru Beuran să preia microfonul.

Mircea Beuran
Mulţumesc.
Domnilor prefecţi,
Domnilor preşedinţi ai consiliilor judeţene,
Stimaţi colegi, Desfăşurăm astăzi videoconferinţa pe probleme ale sănătăţii în cadrul iniţiativei Guvernului de a dezbate pe sectoare de activitate principalele priorităţi ale ministerelor. Salutăm prezenţa principalilor factori de decizie implicaţi în administrarea şi funcţionarea sistemului sanitar, respectiv conducerea direcţiilor de sănătate publică şi acaselor judeţene de asigurări de sănătate, reprezentanţi ai colegiilor judeţene ale medicilor şi ale farmaciştilor, ai sindicatelor din domeniul sanitar şi, nu în ultimul rând, conducerea spitalelor judeţene şi municipale din toată ţara.

Tematică propusă pentru această videoconferinţă se referă la reorganizarea Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, inclusiv a unităţilor descentralizate ale acestora. A doua temă: organizarea şi finanţarea unităţilor medico-sociale. A treia temă:

încheierea contractelor de prestări servicii între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare cu paturi. A patra: concluziile controlului privind modul în care se efectuează eliberarea prescripţiilor medicale în regim compensat şi gratuit în judeţul Braşov.

A cincea temă: îngrijirile la domiciliu. A şasea temă: pregătireaîntrunirilor zonale. A şaptea teamă este informală, vizând controlul financiar-contabil al arieratelor acumulate de spitale la 31 decembrie 2002. Şi ultima temă: evaluarea calităţii serviciilor medicale spitaliceşti.

La prima temă - reorganizarea ministerului şi a direcţiilor de sănătate publică judeţene - principalele realizări rezultate din reorganizarea Ministerului Sănătăţii conform Ordonanţei de Urgenţă nr.64/2003 şi în acord cu prevederile Legii 161/2003 sunt:

descentralizarea deciziei în cadrul Ministerului Sănătăţii la nivelul secretarilor de stat cărora le revine sarcina de a coordona principalele domenii de activitate ale sectorului sanitar. Reorganizarea direcţiilordin cadrul ministerului şi concentrarea potenţialului uman în 9 direcţii operative puternice, capabile să conducă şi să controleze activităţileprioritare ale ministerului, asistenţa medicală, sănătatea publică şi Inspecţia Sanitară de Stat, farmacia, Inspecţia de Farmacie şi Aparatură Medicală, integrarea în Uniunea Europeană, bugetul. Două dintre acestea
sunt în coordonarea mea nemijlocită.

Se remarcă unirea Direcţiei Generale de Sănătate Publică cu Inspecţia Sanitară de Stat, care va permite integrarea activităţilor specifice de inspecţie sanitară de stat şi supravegherea stării de sănătate, atât la nivel central, cât şi la nivel local. Direcţia Generală de Asistenţă Medicală, elementul de forţă al Ministerului Sănătăţii, a fost reorganizată astfel încât să poată să conducă prinpersonalul cu înaltă experienţă profesională domenii de mare răspundere ale asistenţei medicale, şi anume cele primare, ambulatorii, de specialitate, spitaliceşti, de urgenţă, programe de sănătate şi transplant, privatizarea unor componente ale asistenţei medicale.

În structura Ministerului Sănătăţii s-a înfiinţat Oficiul pentru Administrarea şi Privatizarea Participaţiunilor Statului, organism cu sarcini în coordonarea procesului de restructurare şi privatizare a societăţilor comerciale, realizarea controlului postprivatizare şi al îndeplinirii clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare a S.C. Antibiotice Iaşi şi S.C. Sanevit S.A. Arad. Astfel, a scăzut cu 52% numărul de funcţii publice de conducere, de la 54 la nivelul ministerului, suntem la 26, cu încadrarea în limita de 12% prevăzută de Legea 161/2003. A crescut numărul de funcţionari publici de la 150 la 219, prin scăderea numărului personalului contractual. Numărul de posturi finanţate integral de la bugetul de stat a fost redus cu 400. A fost redus cu 7760 numărul de posturi pentru unităţile sanitare cu paturi, finanţate din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii şi a direcţiilor de sănătate publică.

În acord cu prevederile Legii 161/2003 şi a Hotărârii Guvernului 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, prin Ordinul Ministrului Sănătăţii, rapoartele centralizate ale Ministerului Sănătăţii, care asigură definirea pe compartimente funcţionale a categoriilor de personal, respectiv funcţionari publici, funcţionari publici specifici şi personal contractual. Conducerea Direcţiei de Sănătate Publică este făcută de un director executiv şi trei directori executivi adjuncţi, funcţionari publici. S-a redus numărul maxim al funcţiilor de conducere de la 900 la 399, ceea ce reprezintă o scădere cu 56%. Se urmăreşte realizarea unei conduceri unitare a compartimentului de supraveghere a stării de sănătate, a unor programe de medicină preventivă şi laboratoare cu inspecţie sanitară de stat, o integrare a activităţilor desfăşurate de personal cu atribuţii în compartimentele respective şi eliminarea paralelismelor. Se are în vedere transformarea Departamentului de Strategie şi Management în Departamentul de Management al Asistenţei Medicale, care prin compartimentele funcţionale nou create să asigure un plan teritorial cu implantarea reformei sanitare, coordonarea şi controlarea activităţii de asistenţă medicală pe cele trei niveluri - primară, ambulatorie de specialitate şi spitalicească, precum şi activităţile privind managementul îngrijirilor de sănătate şi al îngrijirilor comunitare,includerea în categoria funcţionarilor publici specifici a personalului care încadrează compartimentele de inspecţie sanitară de stat, igienă, medicina muncii, epidemiologie şi promovarea sănătăţii.

Având în vedere necesitatea ca medicii numiţi în funcţii publice, ca o recunoaştere a autorităţii lor profesionale, să-şi menţină abilităţile profesionale dobândite şi experienţa acumulată în tratarea diverselor afecţiuni, Guvernul a aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă nr.64/2003 ca medicii care ocupă funcţii în cadrul aparatului central al Ministerului Sănătăţii şi, respectiv, în cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti să poată desfăşura, în afara programului normal de lucru, activităţi profesionale în unităţi sanitare publice. Ca urmare, s-a solicitat direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti să prezinte situaţia tuturor medicilor care ocupă funcţii publice şi, acolo unde este cazul, aceştia au optat fie pentru păstrarea calităţii de funcţionar public în cadrul direcţiei de sănătate publică, fie pentru aceea de salariat la o unitate sanitară de tip privat. Sunt încă situaţii în care această opţiune trebuie urgentată pentru a elimina starea de incompatibilitate în care unii dintre colegii noştri se găsesc.

Organizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a caselor de asigurări sociale de sănătate judeţene. În baza analizei rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată, precum şi pentru optimizarea funcţionării mecanismului economico-financiar specific şicreşterea performanţei în domeniul colectării şi gestionării fondului unic de asigurări sociale de sănătate, au fost reorganizate CasaNaţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza unor noi organigrame.

Rezultatele reorganizării sunt: stabilirea unui număr maxim de posturi de 3806, din care 242 pentru Casa Naţională, stabilirea unui număr maxim de posturi ce pot fi ocupate de personalul contractual la cifra de 607,disponibilizarea a 14 persoane din sectorul administrativ, reducerea numărului posturilor de conducere de la 697 la 401, la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate, exclusiv Casa de Asigurări Sociale de Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi de la 59 la 26 la nivelul Casei Naţionale, scoaterea la concurs a funcţiilor publice de conducere, comasarea unor direcţii şi servicii, restructurarea unor compartimente şi redistribuirea unor atribuţii în scopul optimizării activităţii şi eliminării
paralelismelor.

Acest proces va continua prin evaluarea permanentă de către Autoritatea Naţională de Control a modului în care personalul acestor instituţii îşi îndeplineşte atribuţiile funcţionale.

Tema a doua - organizarea şi finanţarea unităţilor
medicio-sociale. Una dintre priorităţile etapei actuale o constituie înfiinţarea şi intrarea efectivă în funcţiune a unităţilor medico-sociale. Am finalizat demersurile pentru completarea cadrului legislativ necesar organizării, funcţionării şi finanţării acestui noitip de unităţi de protecţie socială, care vin în întâmpinarea unor nevoi reale şi strângerea unei părţi a populaţiei către aceste zone, cât şi asistemului sanitar propriu-zis. Unităţile medico-sociale sunt instituţii publice cu personalitate juridică, în subordinea autorităţilor publice locale, care acordă servicii de îngrijire, servicii medicale, precum şi servicii sociale persoanelor cu nevoi medico-sociale. Ele au fost constituite în baza Ordonanţei Guvernului nr.70/2002 privind administrarea unităţilor sanitare publice de interes judeţean şi local şi a Hotărârii Guvernului nr.412/2003 pentru aprobarea Normelor privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă
medico-socială.

Unităţile medico-sociale se înfiinţează ca instituţii
rezidenţiale sau de zi prin hotărârea consiliului local sau judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin reorganizarea unor unităţi sanitare, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor. Costurile medii estimate pentru ziua de spitalizare în aceste unităţi sunt de aproximativ 400 demii de lei, ceea ce reprezintă circa 30% din costul zilei de spitalizare la un spital judeţean sau municipal. Prin reorganizarea unităţilor sanitare din 41 de judeţe au fost identificate şi propuse pentru transformarea în unităţi de asistenţă medico-socială 107 locaţii, cu un număr de 4294 de paturi. Până în prezent, au fost emise hotărâri ale consiliilor locale fără a se solicita aviz de înfiinţare în judeţul Dolj pentru înfiinţarea a 7 unităţi medico-sociale şi în judeţul Arad, pentru infiinţarea unei unităţi medico-sociale, totalizând un număr de 300 de paturi şi s-a solicitat aviz de înfiinţare în Botoşani a 6 locaţii, înPrahova 1 locaţie şi de asemenea 1 locaţie în Maramureş.

Internarea persoanelor cu nevoi medico-sociale în unităţile cu acest profil se realizează în baza grilei de evaluare medico-socială aprobată prin ordinul comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr.491180/2003. Organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor medico-sociale sunt reglementate prin instrucţiuni elaborate în acest scop şi aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor, care a fost finalizat şi transmis spre semnare ministrului administraţiei şi internelor.

Unităţile medico-sociale sunt finanţate din mai multe surse, astfel: din fondul unic de asigurări sociale de sănătate, din sumele decontate de casele de asigurări de sănătate, pe baza contractelor încheiate cu acestea, pentru finanţarea cheltuielilor de personal aferente medicilor şi asistenţilor medicali din aceste unităţi, precum şi a cheltuielilor cu medicamentele şi materialele sanitare. A doua sursă: contribuţii personale ale beneficiarilor sau ale susţinătorilor legali ai acestora.

A treia sursă: donaţii, sponsorizări, alte venituri. A patra sursă: subvenţii acordate de la bugetele locale. A cincea sursă: fonduri puse la dispoziţie prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi
Familiei.

Ministerul Sănătăţii a transmis Ministerului Finanţelor Publice estimări legate de numărul de posturi şi cheltuielile de personal ce urmează a fi achitate de unităţile respective în perioada august-decembrie 2003.

Aceste estimări, împreună cu situaţia actualizată a unităţilor medico-sociale, au fost transmise Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea analizei necesităţilor de finanţare a acestui tip de unităţi prin prisma obligaţiilor ce revin instituţiilor respective conform reglementărilor în vigoare.

În momentul de faţă este foarte important ca toate consiliile judeţene şi locale, precum şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti să emită hotărârile necesare înfiinţării acestor structuri şi să obţină avizul Ministerului Sănătăţii şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor în vederea funcţionării lor. Solicităm şi pe această cale sprijinul prefecturilor pentru înfiinţarea unităţilor medico-sociale şi, în termenul cel mai scurt, deoarece din informaţiile noastre, şi în prezent sunt multe spitale din care 30% din capacitate este blocată de persoane cu afecţiuni cronice şi cu dependenţă socială, fapt ce grevează în mod negativ asupra bugetelor spitalelor.

Tema a treia - încheierea contractelor de prestări servicii între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare cu paturi. Întârzierea procesului de contractare cu unităţile sanitare cu paturi a fost determinată de numeroase cauze obiective şi subiective la care nu doresc să mă opresc acum. Doresc, în schimb, să menţionez obligativitatea respectării legislaţiei financiare în vigoare, în special a prevederii Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.48/2003 privind întărirea disciplinei financiare. Analiza situaţiei actuale evidenţiază următoarele aspecte.

Din totalul celor 456 unităţi sanitare, până la data de astăzi au contracte cu casele de asigurări de sănătate 454, în valoare de peste 28676,5 miliarde. Sumele pentru care s-au încheiat contracte sunt în medie cu aproximativ 20% mai mari decât cele cheltuite în anul 2002. Au refuzat semnarea contractelor un număr de două unităţi sanitare publice, cu care se poartă şi acum negocieri pentru finalizarea acestei acţiuni.

Au semnat contractele de furnizare de servicii medicale cu clauză mai multe unităţi sanitare cu paturi. Situaţia acestora va fi analizată caz cu caz, pentru a găsi soluţii de rezolvare a solicitărilor care au generat obiecţii, respectând prevederile legale.

Suntem conştienţi că sumele contractate nu sunt la nivelul cerinţelor exprimate de fiecare spital în parte. Acest lucru nici nu cred că va fi posibil în următoarea perioadă de timp. Totodată, doresc să fac următoarele menţiuni. Banii aceştia, mulţi, puţini, reprezintă contribuţia cetăţenilor pentru asigurările de sănătate. Ei trebuie gospodăriţi cu respectul cuvenit banului public, în acord cu prevederile legii, pentru a realiza misiunea pentru care sistemul nostru funcţionează - asigurarea unei stări de sănătate normale a populaţiei.

Noi, cei care ne-am angajat să contribuim la reabilitarea sistemului de sănătate, facem toate eforturile pentru a realiza echilibrul între sursele alocate, nevoile unităţilor sanitare şi performanţele profesionale. Vom manifesta intransigenţă faţă de toţi cei care, la adăpostul aprecierii nu sunt suficienţi bani pentru sănătate, vor încuraja dezinteresul, lipsa de profesionalism, deturnarea fondurilor şi alte manifestări de acest gen.

Analizăm în prezent toţi determinanţii care influenţează buna funcţionare şi finanţare a spitalelor. Rezultatele şi concluziile acestei analize vor fi prezentate la conferinţa din septembrie 2003, unde vom supune aprobării Guvernului măsurile necesare stopării acestei situaţii de criză şi reabilitarea sănătăţii.

Şerban Mihăilescu

Înainte de a merge mai departe, vă rog să citiţi din nou cifrele care sunt, că nu toată lumea a fost atentă şi trebuie să reţinem exact ce s-a făcut până acum din punct de vedere al contractelor.

Mircea Beurean

Din 456 de unităţi sanitare, au încheiat contracte cu casele de asigurări de sănătate 454 de unităţi. Mai sunt două unităţi. Din aceste două unităţi, una este la nivelul judeţului Sălaj - Centrul de cercetare şi asistenţă medicală Şimleul Silvaniei, care de fapt nu are autorizaţie de funcţionare. Neavând această autorizaţie nu poate să facă contract.

Sunt discuţii purtate la nivel de spital, direcţie sanitară. Iar a doua unitate este legată de judeţul Dolj - Centrul de cardiologie Craiova, care nu este de acord cu suma, sumă care de fapt este cea iniţial negociată. Pentru cele două unităţi, în cursul zilei de azi sau mâine, în urma negocierilor, credem că se va finaliza acest punct.

Şerban Mihăilescu

Avem încheiate contracte cu aproape toate unităţile, practic.

Mircea Beurean

Da. Tema a patra - concluziile controlului privind modul în care se efectuează eliberarea prescripţiilor medicale în regim gratuit şi compensat în judeţul Braşov. În data de 4 iulie 2003, în urma sesizărilor primite, primul ministru a desemnat o echipă care s-a deplasat în judeţul Braşov în vederea analizării problemelor existente în sistemul sanitar braşovean, a modului de distribuire a medicamentelor gratuite şi compensate, precum şi a situaţiei din spitale. Au avut loc o serie de întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor locale - prefectură, consiliul judeţean, consiliul local şi Primăria Municipiului Braşov şi cu reprezentanţii sistemului sanitar - Direcţia de Sănătate Publică Braşov, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Braşov, reprezentanţi ai Spitalului de urgenţă Braşov şi ai farmaciştilor din judeţ.

La nivelul judeţului Braşov se află în relaţii cu Casa de asigurări de sănătate 87 de farmacii, cu 112 puncte de lucru, din care 60 funcţionează în municipiul Braşov.

Mircea Beuran

Erau medicamente în regim compensat şi gratuit, iar în incinta unor farmacii se aflau în medie 3-4 asiguraţi. Analiza situaţiei existente în judeţul Braşov evidenţiază următoarele cauze. În judeţul Braşov, ca şi în alte judeţe, există o percepţie greşită a populaţiei că doar în primele zile ale lunii se pot obţine medicamente compensate şi gratuite, ceea ce determină o cerere nejustificată de medicamente şi o epuizare rapidă a plafoanelor repartizate pe anumite farmacii. Medicii de familie reclamă faptul că în primele zile ale lunii se confruntă cu peste 50 de solicitări zilnice doar pentru prescripţii medicale. Cheltuielile cu medicamente din acest judeţ sunt influenţate şi de perioadă lungă de iarnă, circa şapte luni pe an.

În primele cinci luni ale anului, au fost eliberate medicamente în regim gratuit sau compensat în valoare de 53,2 miliarde de lei, dintr-un total de 117 miliarde planificate pentru anul 2003. Bolile cardio-vasculare deţin o pondere foarte ridicată, ceea ce implică costuri lunare deosebit de mari. Decorelarea fondurilor alocate în funcţie de morbiditatea specifică şi densitatea populaţiei a dus la discontinuităţi ce au evoluat până la declanşarea unor blocaje şi panică a nivelul populaţiei. Deşi sumele alocate pentru medicamentele gratuite şi compensate sunt în creştere faţă de anul 2002 cu 3,6 milioane dolari, respectiv 1,2 milioane dolari pentru ambulatoriu şi 2,4 milioane dolari pentru spitale, repartizarea acestora pe unităţi, respectiv farmacii şi spitale, este deficitară. Aproximativ 50% din farmacii au un plafon de 75 de milioane de lei, care se epuizează în primele două-trei zile ale lunii. Sunt farmacii în cartierele aglomerate care au un plafon de 30-40 milioane de lei şi farmacii din centrul Braşovului cu plafoane de peste un miliard de lei. Acest fapt a dus la limitarea accesului pacienţilor pentru procurarea de medicamente compensate şi gratuite.

Au existat, însă, şi farmacii care nu au eliberat medicamente gratuite şi compensate la cerere, deşi posedau plafoanele corespunzătoare. Împotriva acestora am dispus măsuri suplimentare de control împreună cu celelalte autorităţi abilitate. Desemnarea numai a anumitor farmacii pentru eliberarea edicamentelor specifice diferitelor programe de sănătate, cele pentru boli cronice, a dus la o suprasolicitare a acestora de către întreaga populaţie a unui judeţ. Din lista primelor 106 medicamente prescrise în regim ambulatoriu, doar 13 medicamente sunt româneşti, situaţie pe care o apreciem ca fiind inadmisibilă şi pe care ne propunem să o corectăm împreună cu Colegiul Medicilor şi Colegiul Farmaciştilor.

Toate aceste cauze s-au manifestat pe fondul unor deficienţe de comunicare între autorităţile locale, Casa Judeţeană de Asigurări Sociale de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică şi unităţile sanitare din judeţ pe problematica asigurării populaţiei cu medicamente compensate şi gratuite în ambulatoriu.

O serie de farmacii - Farma Carmen SRL din Codlea, Dutal Prod SRL, Profarm SRL au închis unităţile pentru a împiedica efectuarea verificărilor, personalul fiind trimis în concediu de odihnă. S.C. Verafarm SRL Braşov a fost sancţionată contravenţional cu o amendă de 15 milioane de lei, deoarece efectua transferul de medicamente fără întocmirea documentelor legale.

În urma verificărilor făcute, am dispus următoarele măsuri. În spaţiile Secţiei de chirurgie de la pitalul ,,Tractorul“, care a fost transferată la spitalul judeţean, se va organiza Centrul de intervenţii cardio-vasculare. Efectuarea de acţiuni punctuale pentru eliminarea disfuncţiilor manifestate în prescrierea şi eliberarea medicamentelor compensate şi gratuite. Efectuate unei analize detaliate pentru determinarea necesarului de servicii medicale şi medicamentele pentru populaţia din judeţul Braşov, corelat cu factorii socio-economici şi naturali ai zonei. Ministerul, împreună cu casa naţională, va elabora noi norme metodologice de acreditare a farmaciilor, bazate pe criteriisociale, pe calitatea serviciului farmaceutic şi a programului de funcţionare a farmaciei şi vom intensifica controalele asupra modului în
care sunt prescrise anumite medicamente.

Pentru eliminarea disfuncţiilor şi a celor manifestate în judeţul Braşov, solicităm sprijinul reprezentanţilor mass media în informarea corectă a populaţiei privind strategia de asigurare cu medicamente compensate şi gratuite.

Tema a cincea - îngrijirile la domiciliu. O componentă distinctă de mare importanţă pentru realizarea obiectivului nostru prioritar, asigurarea unei stări de sănătate normale a populaţiei, o reprezintă îngrijirile la domiciliu. În această categorie de servicii se înscriu toate activităţile de îngrijire medicală prestate de personalul specializat la domiciliul pacientului şi care este recomandat de medici.

Beneficiari ai îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afecţiuni acute sau cronice care prezintă un anumit nivel de dependenţă şi o capacitate limitată de a se deplasa la o unitate sanitară.

Furnizorii de îngrijiri la domiciliu sunt persoane juridice şi fiziceautorizate de Ministerul Sănătăţii. Pentru furnizorii de îngrijiri la domiciliu care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate este necesară acreditarea de către CNAS, în conformitate cu reglementările
legale în vigoare.

Furnizorii de îngrijiri la domiciliu sunt obligaţi să comunice medicului care a recomandat aceste servicii evoluţia stării de sănătatea pacientului îngrijit. Persoanele care furnizează servicii de îngrijiri la domiciliu sunt autorizate pentru practica în acest domeniu prin personal angajat - medici, psihologi, logopezi, chinetoterapeuţi, asistenţi medicali, asistenţi sociali, maseuri. Criterii de autorizare şi, după caz, de acreditare a furnizorilor de îngrijiri la domiciliu sunt aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii. Această activitate a fost legiferată prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.559/2003 privind aprobarea normelor metodologice de evaluare pentru acreditarea furnizorilor la domiciliu, publicat în Monitorul Oficial la data de 18 iulie 2003. Astfel, a fost creat cadrul legislativ necesar în vederea încheierii de contracte între aceşti furnizori de îngrijiri la domiciliu şi casele de asigurări de sănătate.

Intrarea în funcţiune a subsistemului de îngrijiri la domiciliu va degreva spitalele de cazurile care se vor rezolva fără internarea pacienţilor în spitale. A şasea temă - pregătirea întâlnirilor zonale.

Pentru analiza situaţiei din sistemul de sănătate şi identificarea celor mai eficiente soluţii de reabilitare a acestui domeniu, noi am propus ca în perioada29-31 iulie anul curent să realizăm întâlniri zonale cu toţi factorii responsabili din sistemul de sănătate de la nivel central şi local.

Aceste activităţi se vor organiza în patru centre universitare tradiţionale - Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi. La acestea vor participa demnitari şi factori de decizie din Ministerul Sănătăţii, Ministerul Administraţiei şi Familiei şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, rectorii universităţilor de medicină şi farmacie, reprezentanţi ai Colegiului Medicilor şi Colegiului Farmaciştilor din România, reprezentanţi ai sindicatelor reprezentative la nivel naţional, reprezentanţi ai organizaţiilor profesionale. De la nivel local, sunt invitaţi prefecţi, preşedinţii consiliilor judeţene, primari care au în administrare spitale, precum şi directorii generali executivi şi directorii generali adjuncţi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene, directorii generali ai caselor de asigurări de sănătate judeţene, reprezentanţi ai direcţiilor pentru dialog, familie şi solidaritate socială, directori de spitale.

Principalele obiective ale acestor întruniri vizează: obţinerea consensului tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în sistemul de sănătate şi factorilor de decizie pentru elaborarea şi aplicarea unui plan de acţiune care vizează reabilitarea sănătăţii. Înfiinţarea comitetelor strategie regionale şi judeţene care să cuprindă reprezentanţi ai tuturor autorităţilor publice locale şi centrale cu implicaţie în sistemul de sănătate. Evaluarea stării sistemului serviciilor de sănătate, a tendinţelor de evoluţie a acestuia şi identificarea modalităţilor concrete de influenţare a lor, spre priorităţile de dezvoltare a serviciilor de sănătate, concomitent cu raţionalizarea resurselor alocate. De altfel, acesta este un proiect mai amplu - planificarea şi reglementarea sistemului de sănătate - proiect ce urmează să fie realizat în colaborare cu Banca Mondială.

Opţiunea noastră de a organiza aceste întâlniri pe zone în marile centre universitare, care concentrează potenţialul uman şi material cel mai performant şi care deservesc judeţele limitrofe, a fost determinată de necesitatea de a dezvolta relaţii de colaborare între unităţile sanitare dintr-o anumită regiune şi de a adapta structurile şi măsurile de reabilitare a sistemului de sănătate la morbiditatea şi patologia specifice fiecărei regiuni. De asemenea, din necesitatea de a adopta soluţiile noastre la specificul regional, am hotărât ca o partedintre consilierii ministrului să fie personalităţi reprezentative ale acestor zone.

Evaluarea calităţii serviciilor medicale spitaliceşti. Au fost iniţiate comisii profesionale care au început evaluarea calităţii actului medical în unităţile sanitare cu paturi din judeţe. Comisiile sunt conduse de demnitari din Ministerul Sănătăţii şi au în componenţă medici şi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, ai Colegiului Medicilor din România. Primele constatări evidenţiază următoarele aspecte. În majoritatea unităţilor sanitare controlate nu au fost respectate prevederile Ordinului ministrului sănătăţii privind reorganizarea unităţilor sanitare cu paturi, restructurarea secţiilor şi reducerea numărului de paturi. S-au constatat condiţii de igienă nesatisfăcătoare, uneori chiar precare, aşa cum este cazul spitalului din Odobeşti, judeţul Vrancea, spitalului dinGăieşti, judeţul Dâmboviţa, care atentează la sănătatea bolnavilor, un număr disproporţionat de linii de gardă la unele spitale judeţene şi municipale. Se menţin la cote alarmant de ridicate cheltuielile de personal, între 60-85%, chiar şi la spitalele unde gradul de adresabilitate a pacienţilor este scăzut. Aceste cheltuieli sunt generate de menţinerea unui număr mare de angajaţi în raport cu serviciile medicale prestate. Indisciplină în întocmirea foilor de observaţii ale pacienţilor, completate superficial sau necompletate după mai multe zile de la internare. Apariţia fenomenului internărilor fictive, pentru a determina majorarea indicatorilor de activitate.

Concluziile acestor controale vor fi dezbătute cu prilejul întâlnirilor zonale în perioada 28-31 iulie a.c. şi vor face obiectul unei analize de principiu care să stabilească starea sistemului sanitar, precum şi direcţiile de urmat în ceea ce priveşte fundamentarea Strategiei naţionale de raţionalizare şi eficientizare a serviciilor spitaliceşti, strategie ce va fi prezentată în luna septembrie la Conferinţa naţională pentru reabilitarea sănătăţii.

Ultimul punct - controlul financiar-contabil al arieratelor acumulate de spitale la 31 decembrie 2002. În perioada 4-18 iulie a.c., în baza ordinului comun al ministrului sănătăţii, al preşedintelui CNAS nr.645300/2003 şi al ministrului delegat pentru coordonarea autorităţilor de control, s-a desfăşurat acţiunea de verificare a documentelor în vederea determinării sumelor ce urmează să fie plătite de spitale, în limita indicatorilor realizaţi, conform reglementărilor din anul 2002. Activitatea s-a realizat sub coordonarea Autorităţii Naţionale de Control de către comisii mixte formate din specialişti ai direcţiilor de sănătate publică şi ai caselor de asigurări de sănătate.

În prezent, comisia de evaluare a rapoartelor, formată din specialişti ai Ministerului Sănătăţii, ai CNAS şi ai AutorităţiiNaţionale pentru Control, va evalua fiecare raport în parte, concluziile şi rezultatele controlului vor fi prezentate în următoarea şedinţă de Guvern pentru adoptarea măsurilor de soluţionare şi vor fi aduse la cunoştinţă opiniei publice prin mijloacele de informare mass media.

Domnilor prefecţi,
Doamnelor şi domnilor,
Stimaţi colegi, Am ţinut să prezint în faţa dv. câteva din preocupările echipei pe care, recent, am constituit-o la Ministerul Sănătăţii şi cu care, într-o perioadă scurtă de timp, dorim să depăşim actuala criză din domeniul sănătăţii. Suntem conştienţi de dificultăţile şi obstacolele cu care urmează să ne confruntăm, dar în acelaşi timp ştim că această stare de lucruri nu mai poate continua şi suntem hotărâţi să facem tot ce depinde de noi pentru a schimba radical faţa sistemului. În acest demers, mizăm pe sprijinul, profesionalismul şi colaborarea deschisă a dv., elemente fără de care ne va fi foarte greu să reuşim. Vă mulţumesc.
Mulţumesc, domnule ministru.

Şerban Mihăilescu

Şi eu vă mulţumesc. A fost o prezentare bună a acţiunilor care s-au întreprins în ultima perioadă. A fost o perioadă destul de grea. Pe lângă faptul că s-a reuşit încheierea contractelor cu toate unităţile spitaliceşti, am putut asculta şi temele 7 şi 8 pe care le-a expus domnul ministru, în sensul că sunt totuşi în continuare nereguli în acest domeniu, dar cred că printr-o abordare profesională o să putem depăşi momentul acesta şi să începem realmente reforma în cele două direcţii clare - înfiinţarea unităţilor medico-sociale, care sunt o componentă deosebită în toată această criză şi extinderea îngrijirilor la domiciliu, subiect pe care pentru prima dată l-am abordat în acest mod transparent şi deschis.

O să-l rog acum pe domnul ministru Oprea să vă prezinte totuşi concret câteva chestiuni legate de modul în care trebuie procedat din punct de vedere al administraţiei publice. Practic, este vorba de preluarea unităţilor, proces pe care l-am început tot în acest an, pentru că am avut o întârziere mare în reforma sistemului de sănătate şi trebuie să le facem pe toate o dată. Vă rog, domnule ministru.

Gabriel Oprea

Vă mulţumesc, domnule ministru.
Domnilor prefecţi, Domnilor preşedinţi de consilii judeţene, Stimaţi colegi, Aş vrea, pe scurt, să evidenţiez câteva dintre priorităţile administraţiei publice locale în domeniul reformei din sistemul sanitar.

Evaluarea rezultatelor obţinute în plan teritorial în aplicarea măsurilor de reformă în semestrul I/2003, îndeosebi pentru finalizarea proceselor de descentralizare a serviciilor publice, prin trecerea în administrarea autorităţilor administraţiei publice locale a unităţilor sanitare publice de interes judeţean sau local, cât şi pentru a implementa în plan local strategiile şi măsurile necesare continuării reformei în sănătate, finalizarea protocoalelor de predare-primire a imobilelor trecute prin hotărâre a Guvernului în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor judeţene şi locale, organizarea, funcţionarea şi finanţarea unităţilor de asistenţă medico-sociale, urmare a reorganizării unor unităţi de sănătate publică.

Programul guvernamental în acest domeniu are în vedere faptul că îngrijirea sănătăţii trebuie să fie un bun social colectiv, accesibil tuturor cetăţenilor, pe fondul unui acces liber şi echitabil la serviciile de sănătate, emiterea hotărârilor consiliilor locale, respectiv ale consiliilor judeţene pentru acele unităţi sanitare reorganizate şi propuse pentru transformarea în unităţi de asistenţă medico-socială, corecta evaluare a necesarului de personal, fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli potrivit obligaţiilor ce revin acestor unităţi sanitare şi acoperirii corespunzătoare a cheltuielilor de funcţionare. Prin atestarea la patrimoniul public de interes local a terenurilor şi clădirilor folosite de unităţile administraţiei publice locale, autorităţile administraţiei publice locale au preluat şi drepturile şi obligaţiile corelative în ceea ce priveşte angajarea bugetelor locale pentru cheltuieli de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidări, dotări independente, în limita bugetului aprobat. S-a avut în vedere o mai mare responsabilizare a autorităţilor locale în administrarea unităţilor sanitare, o îmbunătăţire a operativităţii de soluţionare a problemelor apărute în derularea activităţii. Există oportunitatea creşterii veniturilor unităţilor sanitare prin alocarea de fonduri financiare de către autorităţile locale.

Finalizarea procesului de trecere a unităţilor sanitare publice în administrarea unităţilor administrativ-teritoriale implică dezvoltarea de atribuţii, competenţe şi responsabilităţi ale autorităţilor administraţiei publice locale, dimensionarea optimă a întregii reţele sanitare în concordanţă cu situaţiile specifice din teritoriu, cu indicatorii economico-financiari şi aplicarea riguroasă a principiului cost-eficienţă. De asemenea implică urmărirea încadrării în normativele de personal şi în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate, asigurarea resurselor financiare pentru cheltuielile de întreţinere şi gospodărire, reparaţii, consolidare, extindere şi modernizare a unităţilor sanitare publice, avizarea proiectelor bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a situaţiilor financiare trimestriale şi anuale întocmite de unităţile de sănătate publică şi proiectarea de către consiliile judeţene şi consiliile locale a BVC-urilor aferente anului 2004. Organizarea controlului permanent asupra modului de angajare a resurselor financiare puse la dispoziţia unităţilor sanitare şi aplicarea strictă a reglementărilor existente cu privire la achiziţiile publice realizate pentru unităţile de sănătate publică sunt de asemenea
avute în vedere.

Pregătirea corespunzătoare de către prefecţi, preşedinţii consiliilor judeţene şi primari a participării în perioada 29-31 iulie 2003 la întâlnirile zonale, prin consultarea tuturor factorilor locali de decizie implicaţi în buna funcţionare a sistemului de sănătate, pentru stabilirea obiectivelor planului de acţiune specific în profil teritorial este necesară.

Cer prefecţilor, în dubla lor calitate, atât de reprezentanţi ai Guvernului în teritoriu, cât şi de şefi ai serviciilor publice descentralizate, să se implice total atât în implementarea cadrului juridic din domeniul sănătăţii, cât şi în accelerarea reformei în acest domeniu. Mulţumesc.

Şerban Mihăilescu

Da, şi eu vă mulţumesc, domnule ministru. Avem şi vestea cea bună, că autorităţile locale pot contribui cu fonduri pentru îmbunătăţirea situaţiei din spitale şi vă rog să urmaţi acest îndemn al autorităţilor
centrale.

Ne-am încadrat în timp până la această oră. Vă rog întrebări, comentarii din partea dv. Nu luăm la rând, pentru că nu are nici un rost. A fost o prezentare foarte clară. Dacă sunt probleme deosebite, dacă doriţi să faceţi comentarii, propuneri şi tot ce încă nu este clar în ceea ce avem de făcut în domeniul reformei sănătăţii.

Mircea Beuran

În privinţa datei organizării consfătuirilor, prima acţiune este luni şi va fi centrată pe Bucureşti. A doua acţiune va fi miercuri şi va fi centrată pe Iaşi şi Cluj. Iar a treia acţiune va fi joi şi va fi centrată pe Timişoara şi toate sunt săptămâna viitoare.

Mircea Beuran

La începutul videoconferinţei s-a făcut o menţiune vizavi de Ziua Imnului şi nu am vrut să ne suprapunem, fiind o acţiune de dezbatere şi care adună lume într-o anumită parte să lăsăm distinct cele două acţiuni.

Şerban Mihăilescu

Numai o clipă vă rog, ca să fim foarte clari. Vreau să anunţ din nou toată această componenţă, ca să ştie fiecare judeţ ce are de făcut.

Luni, la Bucureşti, vor participa judeţele Dâmboviţa, Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Tulcea, Constanţa, Argeş şi, bineînţeles, municipiul Bucureşti. Miercuri, pe 30 iulie, la Iaşi, vor participa judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Brăila, Buzău. Şi tot miercuri, la Cluj, judeţele Cluj, Alba, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj, Satu Mare, Mureş, Sibiu, Covasna, Harghita şi Braşov. Iar joi, la Timişoara, vor fi judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi.

Miniştrii şi secretarii de stat vor participa la toate aceste întruniri şi dv. veţi primi tematica şi locul în mod separat. Mulţumesc.

Judeţul Arad

Bună ziua, domnilor miniştri. În Arad toate spitalele au încheiat până la această oră contractele de furnizare a serviciilor medicale cu Casa de asigurări de sănătate, dar problema este următoarea.

Cu excepţia a trei spitale din Lipova, Ineu şi Gurahonţ, nu s-au întocmit statele de funcţii. Din cauza lipsei finanţării, aceste spitale i-au consumat până în prezent fondurile alocate de Casa de sănătate pentru cheltuieli de personal. Din demersurile făcute de noi am găsit ca propunere de păstrare a structurii medicale reorganizarea acestora în ambulatoriu de specialitate, un centru de permanenţă deservit de o staţie de salvare care să permită transportarea operativă a cazurilor grave în spitalele din municipiu. De asemenea, în toate aceste localităţi vor fi deschise unităţi medico-sociale, cu 60 de paturi la Lipova, 50 la Ineu, 30 la Gurahonţ. Am apreciat că aceasta ar fi o soluţie de rezolvare a problemei în teritoriu. Dar, pe acest fond, există o nemulţumire din partea sindicatelor, din partea medicilor. Astăzi, prefectura este pichetată de un grup de sindicalişti de la Sanitas.

Aceasta este situaţia la Arad. De aceea, pentru deblocarea ei, vă propunem să primim pentru cheltuieli de personal estimativ 25 de miliarde de lei pentru a putea debloca această situaţie, ţinând seama de preavizele de 45 de zile, de 60 de zile din contractele colective de muncă. Vă mulţumesc.

Mircea Beuran

Domnule prefect, vreau să vă spun că în urma discuţiilor pe care le-am avut cu dv., cu directorul direcţiei sanitare şi cu directorul casei, au rămas în continuare în dezbatere aceste probleme la nivelul ministerului, grija pe care o manifestăm faţă de Arad fiind constantă pentru Ministerul Sănătăţii. Vreau să vă comunic că miercuri, după acţiunea de la Cluj, sub conducerea secretarului de stat dr. Cepoi, un colectiv va veni la Arad să analizeze şi să ia măsurile care se impun la Arad.

prefect Dan Ungureanu

Mulţumesc, domnule ministru.

Şerban Mihăilescu

Numai o clipă Mehedinţi. Poate că dacă vor sta tot timpul cei din Ineu în faţa camerelor de luat vederi, o să vedem ce facem şi cu salariile acolo. Da, Mehedinţi.

Judeţul Mehedinţi

Bună ziua tuturor colegilor. Mă bucur că avem posibilitatea să dialogăm pe această temă foarte importantă şi interesantă pentru reforma în societatea românească şi aş dori ca până joi, 31 iulie, când ne vom întâlni la Timişoara şi la acea întâlnire sper să clarificăm situaţiile legate de prevederile articolului 17, alin.(3) din Legea 189/octombrie 1998, articolul 14, alin.(2 şi 3) din Legea 500/august 2002, articolul 48, alineatele (1 şi 2) din Ordonanţa de Urgenţă 45/2003.

Şerban Mihăilescu

Nu, nu, numai o clipă, domnule preşedinte. La ce se referă concret, că nu suntem chiar cu legile astea în faţă.

Judeţul Mehedinţi

Este vorba de finanţarea în timpul transferului
responsabilităţilor, în timpul exerciţiului bugetar, a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce revin autorităţilor publice judeţene şi ministerelor care transferă responsabilităţile.Legat de calculele care s-au realizat în construcţia bugetară la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mehedinţi, dacă în 2002 a fost alocat un buget de 448 de miliarde, nu am înţeles prin ce inginerie financiară, în 2003 pentru aceeaşi casă de sănătate au fost alocate 417 miliarde, în loc de un calcul care se poate face uşor, ţinându-se cont de coeficientul aplicat de Ministerul de Finanţe, de circa 515 miliarde necesare pentru 2003.
Vă mulţumesc şi aştept să ne vedem la Timişoara.

Şerban Mihăilescu

Da. Am să-l rog pe domnul preşedinte Ţurlea să răspundă concret la chestiunea de la Mehedinţi.

Eugen Ţurlea

În primul rând, vreau să precizez faptul că noi nu repartizăm fonduri pe bază de inginerii, ci pe bază de calcule şi de indicatori şi în funcţie de serviciile şi de eficienţa cu care aţi utilizat fondurile anul trecut şi în anii trecuţi. Dacă ne referim la cheltuieli şi în special la cheltuielile cu unităţile spitaliceşti, acolo este de fapt problema şi aveţi şi dv. destule problemele la unităţile spitaliceşti, vreau să vă precizez că în anul 2002 suma contractată a fost de 187 de miliarde, iar în 2003 de 248 de miliarde. Faceţi dv. calculul să vedeţi cu cât la sută aveţi mai mult în anul 2003 faţă de anul 2002. Am fost, ştiţi foarte bine că s-a deplasat echipa la dv. la spital, s-au purtat negocieri, s-a căzut de acord cu suma pe care am contractat-o. Văd că sunteţi în continuare nemulţumiţi.

Vom analiza atunci şi celelalte servicii, unde nu mi s-a părut că sunt probleme şi aici nu aş vrea să deschid problema medicamentului gratuit şi compensat la dv. în judeţ, că s-ar putea să descoperim şi faptul că, într-adevăr, la Mehedinţi se petrec inginerii cu privire la repartizarea fondurilor pe farmacii şi pe diferite ambulatorii.

Judeţul Mehedinţi
Vă rugăm şi vă aşteptăm.

Şerban Mihăilescu

Da, mulţumesc. Altcineva? Da, vă rog, domnule Cozma. Prahova a fost înaintea Doljului.

Cozma

Eu am patru probleme. Prima problemă este legată de faptul că există un acord semnat de Ministerul Sănătăţii, CNAS şi Federaţia Sanitas privind drepturile personalului care în perioada de restructurare nu a prestat act medical şi care creează în continuare probleme la fostul spital municipal nr.2 Ploieşti, cunoscut în presă sub numele de spitalul Petrolul. Şi aş dori să se aplice aşa cum este semnat şi să se indice sursele de finanţare.

A doua chestiune este legată de Colegiul Medicilor, o instituţie care nu vine la videoconferinţe, dar se duce la tribunale, Camera Federativă, a blocat printr-o hotărâre a Curţii de Apel Ploieşti aplicarea ordinului de restructurare în Prahova, iar Curtea Supremă de Justiţie, Secţia Contencios Administrativ, a dispus ca judecarea în fond să se facă pe 8 octombrie 2003, dar a uitat să dispună că anulează hotărârea Curţii de Apel, deci în momentul de faţă sunt foarte mulţi specialişti care îşi dau cu părerea dacă este blocată reforma în judeţul Prahova sau nu.

L-aş ruga pe domnul ministru, ca să urgentăm această problemă, să mai emită un ordin, în judeţul Prahova reforma este cu ordinul respectiv, în felul acesta.

A treia problemă este legată de aprobarea BVC-urilor pentru anul 2003. La discuţiile care au avut loc s-a spus aşa, în privinţa cheltuielilor cu medicamentele în semestrul al doilea, în spitalele de interes judeţean, pentru că la cele de interes local nu am situaţia lor astăzi, se vor prevedea distinct în bugetul pe anul 2003 şi vor fi trecute ca sume care se vor achita în anul 2004, pentru că nu se poate să aibă un BVC cu cheltuieli mai mari decât veniturile. Suntem în situaţia oamenilor care ne uităm pe ce bază legală s-a făcut această precizare în privinţa cheltuielilor cu medicamentele din semestrul aldoilea la orice spital în trimestrul I/2004.

În sfârşit, a patra problemă este să vă rog ca marţi, în şedinţa de guvern, să daţi curs propunerii de hotărâre de guvern pe care am făcut-o privind trecerea imediată a fostei clădiri a spitalului Sfinţii Petru şi Pavel de la municipiul Ploieşti în patrimoniul Consiliului Judeţean Prahova, ca de la 1 august să putem acorda prin rectificarea de buget fondurile necesare de începere a reconstrucţiei Spitalului de Copii din Judeţul Prahova. Vă mulţumesc.

Şerban Mihăilescu

Da, vă mulţumesc. Va aborda domnul ministru Beuran două dintre probleme şi una domnul Ţurlea.

Mircea Beurean

La problema numărul unu, ştiu că în cursul zilei de ieri a fost o echipă a Ministerului Sănătăţii şi, împreună cu consilierul de stat al primului ministru s-au rezolvat acolo problemele. A doua problemă, emiterea unui ordin, nu reprezintă o problemă şi o vom rezolva în cursul zilei de astăzi. Iar hotărârea de guvern, problema a patra, este pe ordinea de zi. Pentru problema a treia, domnul profesor Ţurlea.

Eugen Ţurlea

Aşa, ca o explicaţie generală, doar ca o recomandare. Directorii de spital care nu ştiu să fundamenteze bugetul de venituri şi cheltuieli pe prevederi legale merg la casa judeţeană şi se sfătuiesc. Nu se înţeleg, vin şi la noi, nu este o problemă. Şi pentru că noi, când am dat aceste dispoziţii ne-am consultat cu Ministerul Finanţelor şi nu le-am luat singuri, pentru că specialiştii în domeniu se găsesc la Ministerul Finanţelor.

Referitor la faptul că nu poate fi mai mare cheltuiala decât venitul, este adevărat, dar plata în 2004 este un angajament legal şi nu o cheltuială.

Cozma

Îl rog pe domnul ministru Beuran să dea dispoziţie directoruluidirecţiei de sănătate publică să semneze acest BVC, că aceasta este cauza problemei. Vă mulţumesc.

Şerban Mihăilescu

Mulţumesc. Domnul Mondea de la Dolj.

Mondea

Domnule ministru, dacă îmi permiteţi, aş dori să îl rog pe domnul ministru Beuran să dispună doamnei directoare Erhan, cea care a coordonat negocierile între spitale şi casă, bugetele pe anul în curs şi să organizeze o întâlnire între Centrul de cardiologie şi casa de sănătate, întrucât la nivelul judeţului nu am reuşit să găsim o rezolvare amiabilă.

A doua problemă pe care aş dori să o ridic şi este bine ca joi să ştim poate mai multe date, situaţia plăţii arieratelor de la 31 decembrie 2002. În momentul de faţă, la Dolj s-au plătit 20,5 miliarde, din cele 93,7 miliarde. Vreau să vă informez că avem probleme deosebite cu plata datoriilor pe care le au spitalele către regiile de termoficare, apă, electricitate, gaze. Vă mulţumesc.

Mircea Beuran

Am avut o discuţie, acum trei-patru zile, cu domnul profesor Ionescu Dominic pentru tema aceasta. Nu este nici o problemă, se poate întâlni cu doamna director Erhan, aşa încât prima problemă este
rezolvată.

Problema a doua, cea care este legată de analiza care se face, cu verificarea aceasta. Noi avem relativ câteva zile până când comisia de evaluare a acestor controale va obţine o concluzie finală.

Judeţul Dolj

Domnule ministru, dacă îmi permiteţi, aş dori să vă dau un telefon după video, să precizăm ziua şi ora în care directorul de la Casa de Sănătate Dolj, domnul profesor Dominic Ionescu, care este la această şedinţă, se întâlneşte la Bucureşti cu doamna Erhan. Vă rog mult.

Mircea Beurean

Telefonul este deschis.

Judeţul Dolj
Bine. Vă mulţumesc mult.

Şerban Mihăilescu

Domnul Ion Vasile, Buzău.

Ion Vasile

Bună ziua, domnilor miniştri.

Aş începe cu o propunere legată de întâlnirile acestea ale noastre, că dacă tot dorim să facem economii, nu înţelegem ce căută Buzăul şi Brăila la Iaşi şi nu la Bucureşti la consfătuire.

În al doilea rând, eu cred că este lăudabilă intenţia domnului ministru Beuran şi, într-adevăr, este un program foarte amplu şi complex. Problema este, în opinia mea, rezolvarea chestiunilor care sunt acute şi domnul ministru înţelege foarte exact ce înseamnă această sintagmă.

Domnule ministru, în momentul de faţă, miercuri, eu am fost să operez un bolnav şi nu am avut anestezice. Este vorba de problema medicamentelor, este vorba de alimentele şi materialele sanitare. Nu există în spitalul judeţean, nu avem suficiente pentru a putea asigura asistenţa sanitară. Rugămintea ar fi ca între priorităţile dv. aceste lucruri să fie tratate cu o deosebită atenţie şi nu într-o perspectivă mai mare de câteva zile, o zi, două. Probabil că şi alte spitale judeţene se găsesc în aceeaşi situaţie.

Un alt subiect pe care l-aş aborda, cu permisiunea dv., ţinând cont de faptul că eu cred că reforma sanitară înseamnă enorm de multe alte lucruri pe care va trebui să le discutăm, dar în acelaşi timp, înseamnă o atenţie deosebită vizavi de cei cărora ne adresăm, este vorba, la urma urmelor, de cetăţeni, este respectarea unei prevederi constituţionale privind dreptul la asistenţă sanitară al cetăţenilor României. Vreau să vă spun că aici avem localităţi în judeţ în care nu avem încadraţi medici. Această reformă, cu liste de 1000 de pacienţi la care se normează un cadru cu studii superioare, un medic şi, eventual, un asistent sau doi, în opinia mea este un lucru care nu este normal pentru starea în care se găseşte societatea românească în momentul de faţă. Doresc să vă spun că evidenţe pentru bolnavi cronici nu mai
există. Evidenţa specială a gravidelor şi copiilor nu se poate asigura cu un singur cadru cu pregătire medie. La campaniile de vaccinări s-ar
putea să avem foarte multe probleme.

Şi ar mai fi şi alte chestiuni, dar eu cred că acestea sunt lucruri de care trebuie să ţineţi seama imediat.
Legat de bugetul casei de sănătate, bugetul la judeţul Buzău în 2002 a fost de 662 de miliarde. Acest buget a fost insuficient, necesitând un plus de 126 de miliarde, o sumă de 788 de miliarde pentru 2002. În momentul de faţă, CNAS ne-a repartizat 732 de miliarde, având din start un deficit de 50 şi ceva de miliarde.

Şerban Mihăilescu

Iertaţi-mă că vă întrerup, domnule prefect. Eu personal - este a treia oară când ascult aceste chestiuni - dacă nici acum nu aţi înţeles că nu toată cheltuiala de anul trecut, făcută în condiţiile pe care nu vreau să le mai reamintesc, nu se poate adăuga în proporţie de sută la sută şi să decretaţi dv. singur că aceasta este suma care vi se cuvine înseamnă că avem o problemă. Iertaţi-mă, am explicat de nenumărate ori că s-au cheltuit banii în tot felul de formule - mi-aş permite să reiau un termen de la Mehedinţi - de inginerii. Nu putem să facem un calcul acuma. Suma alocată, plus toată cheltuiala pe care v-aţi permis-o anul trecut în condiţiile cunoscute şi la care încă nu avem toate datele de la Autoritatea de Control, să devină bază de calcul pentru 2003. Vă repetăm ceea ce dv. ar trebui, în calitate de medic, să ştiţi mai bine decât mine, ce înseamnă servicii, ce înseamnă număr de populaţie, ce înseamnă chestiune programată. Vă rog foarte mult. O să-l rog pe domnul secretar de stat Ţurlea să vă răspundă.

Eugen Ţurlea

La spitalul judeţean, daţi-mi voie să vă spun, din datele sintetice de aici, trag concluzia - nu am fost la faţa locului - că este un management nu prost, ci foarte prost. Suma contractului în 2002 a fost de 149 de miliarde, iar în anul 2003 o aveţi de 194 de miliarde. La fel, vreau să vă spun să faceţi o socoteală să vedeţi cu cât aveţi mai mult şi, normal, dacă în anul 2002 aţi avut anestezice, parcă despre acestea era vorba, trebuie să aveţi, având în vedere că aveţi un fond mult mai mare, şi în anul 2003. Depinde ce priorităţi acordaţi în
achiziţii.

Şerban Mihăilescu

Domnul ministru Beuran.

Mircea Beuran

Domnule prefect, două teme aţi ridicat pentru mine - medicamentele şi urgenţele. Sunt de acord că nu există la un moment dat ceva, dar vreau să vă spun că într-o lună de zile, de când tot controlăm, găsim foarte multe deficienţe care ţin de manageriat. Poate că acum este pregnantă această discuţie pe baza lipsei de manageriat, dar vreau să vă reamintesc că eu la spital, în calitate de doctor, nu de ministru, operăm şi primim de la Buzău în continuu şi nu ţine nimic de medicamente, ci ţine numai de profesionalism cred, de cele mai multe ori. Vă rog să verificaţi urgenţele de la Buzău. Nu ştiu amănunte despre alte unităţi medicale, dar verificaţi-le şi cântăriţi-le ca doctor. De data aceasta este o discuţie colegială între medici.

Al doilea lucru, tot vizavi de urgenţă. Probabil că aţi auzit aseară mesajul pe care l-a dat media, iar la mine aseară a venit directoarea de la Institutul Naţional de Hematologie, prin care se anunţă oprirea recoltărilor de sânge la cele trei mari unităţi naţionale, şi anume Buzău, Suceava şi Slobozia. Lucrul acesta se datorează - şi ţara trebuie să înţeleagă - nu lipsei de donatori, aceştia există, unii din ei există în varianta fiziologică de a dona sânge. Problema se leagă de înţelegerea pe care trebuie să o aibă primăriile şi de acordarea priorităţii pentru acel buget local în care se acoperă cu suma de 200 de mii de lei un bon alimentar pe care donatorul trebuie să-l primească. Mai mult, ştiţi foarte bine că la cinci donări consecutive în doi ani, există un bonus de 500 de mii de lei, tot în valoare, lucru care nu se mai onorează. Mai mult, vreau să insist asupra refuzului pe care patronii îl au, nu mai dau liber la donare acele două zile şi oamenii au ajuns să doneze sâmbăta ca să stea duminica acasă, un lucru care nu este conform legii şi reamintesc să se citească Legea 4/1995 şi Hotărârea Guvernului 294/1995.

Ultimul lucru pe care mi l-aţi spus, lipsa de medici. Lucrul acesta ne este clar. Deocamdată, nu putem să-l compensăm. Va trebui să gândim împreună şi de aceea începem acţiunea cu discuţii zonale, să vedem cum ne putem ajuta pe un pivot universitar cu zonele care au această activitate de metodologie, încât poate compensăm până când vom găsi stimulentele ca oamenii să vină să lucreze în judeţele dv. Vă mulţumesc.

Şerban Mihăilescu

Încă o dată un mesaj către autorităţile din Ialomiţa, Suceava şi Buzău pentru a rezolva această problemă legată de donarea de sânge.
Altcineva vă rog? Vă rog, Vasluiul.

Judeţul Vaslui

Bună ziua, domnilor miniştri. Am două probleme, una legată de asigurarea fondurilor pentru terminarea spitalelor. Este vorba de investiţii. Noi am început încă din 1990 construcţia a vreo trei spitale în judeţ, în municipiile Huşi, Bârlad şi în oraşul Negreşti. Dacă la Negreşti putem zice că vom termina anul acesta, neapărat trebuie suplimentate fondurile la investiţii pentru Huşi, cu aproximativ 9 miliarde, şi la Bârlad cu 4 miliarde, să putem termina cele două spitale la care mai mult consumăm şi cheltuim cu întreţinerea şi conservarea lor.

A doua problemă este problema celui de-al 13-lea salariu în sănătate, dacă se acordă, pentru că avem discuţii. Şi astăzi după amiază avem discuţii cu sindicatele din domeniu şi trebuie să ştim dacă le putem da un răspuns.

Şi a treia, domnule ministru. În urma discuţiilor pe care le-am avut săptămâna trecută, probabil că la Iaşi vom veni cu ceva special pentru judeţul Vaslui privind stabilirea medicilor în judeţ, ceea ce am discutat noi cu asigurarea unor facilităţi în judeţ. Vă mulţumesc.

Şerban Mihăilescu

Şi eu vă mulţumesc. O să trimitem de la Secretariatul General un colectiv la dv. în perioada următoare ca să vadă stadiul construcţiei celor trei spitale, pentru că altă soluţie privind rezerva bugetară nu va putea fi luată în considerare şi înainte de rectificarea bugetului să vedem situaţia la faţa locului.
Am să-l rog acum pe domnul profesor Ţurlea să răspundă pentru chestiunea legată de fonduri.

Eugen Ţurlea

Cu privire la al 13-lea salariu, după părerea mea, acesta se poate acorda. El se acordă în momentul în care există fonduri la nivelul spitalului. După datele pe care le am aici, dv. aţi putea să luaţi măsuri de gestionare la nivelul spitalelor a fondurilor pe care le aveţi şi să plătiţi al 13-lea salariu, întrucât faţă de suma contractată în anul 2002, în 2003 aveţi la spital cu 87% mai mult, la spitalul de adulţi Bârlad cu 36% mai mult şi la copii cu 18% mai mult, următorul, la Huşi, cu 36% mai mult. Din aceste majorări de valori de contract, după părerea mea, aţi putea să faceţi loc şi pentru al 13-lea salariu.

Judeţul Vaslui
Vă mulţumesc.

Serban Miheilescu

Şi eu vă mulţumesc. Altcineva?

Judeţul Sălaj
Sălajul, domnule ministru. Domnule ministru, vreau să vă comunic ă autorizaţia sanitară de funcţionare pentru Centrul de cercetare şi sistenţă medicală a fost eliberată, prin urmare, sunt îndeplinite ondiţiile pentru ca unitatea să intre din nou în raporturi cu CNAS.
Mulţumesc.

Serban Mih[ilescu

Şi noi vă mulţumim. Din două unităţi a mai rămas una pe care o ezolvăm cu Doljul. Domnule preşedinte, la mine apăreaţi că eraţi în ltă parte. Acuma v-am văzut. Era domnul Soporan foarte serios acolo.
Da.

Judeţul Cluj
Domnule ministru, şi la Cluj sunt probleme deosebite în privinţa plicării reformei sanitare. Există, însă, o hotărâre foarte mare de a ezolva problemele din partea prefecturii, consiliului judeţean, irecţiei sanitare, unităţilor de sănătate. Sper că nu am să umplu impul spunând aceste probleme. Sper ca la întâlnirea zonală vom avea osibilitatea să vi le expunem mai pe larg. Ceea ce v-aş ruga este aptul că la preluarea unităţilor care au trecut la consiliul judeţean a ost omisă trecerea investiţiei abandonate de la spitalul de urgenţă la onsiliul judeţean. Este un proiect de hotărâre la dv. Din câte am nţeles, are toate vizele. V-am ruga, dacă se poate, să se urgenteze ntrarea în şedinţa de guvern pentru analiză şi decizie.
Vă mulţumesc.

Serban Mihăilescu
Da, va intra pe ordinea de zi marţi. S-a finalizat şi va intra e ordinea de zi a primei şedinţe de guvern.

Judeţul Cluj
Vamulţumesc, domnule ministru.

Serban Mihăilescu

Şi eu vă mulţumesc. Altcineva? Riscăm să fim prea exacţi.

Judeţul Ilfov omnilor miniştri, apreciem cu tot interesul acţiunea de astăzi.

Pe lângă problematica anterioară, mai sunt şi altele. Le vom clarifica a întrunirea sudiştilor, cum aţi propus dv. în acea organizare. Eu am nţeles de la dom

domeniu: