10 august 2022

Atelier de artist – Margareta Sterian

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Muzeul Naţional al Literaturii Române, Calea Griviţei 64-66

Muzeul Naţional al Literaturii Române deschide joi, 5 mai 2022, ora 17.00, la sediul din Calea Griviţei 64-66, un nou spaţiu expoziţional: Atelier de artist – Margareta Sterian.

Amenajat la etajul al doilea al clădirii, spaţiul intim – recreat prin obiecte de mobilier, obiecte personale şi lucrări de pictură, grafică, ceramică, frescă şi panouri textile – redă universul creator şi existenţial al artistei, exemplificând interesul său pentru multiplele forme de exprimare artistică.

Toate obiectele expuse în acest spaţiu au fost donate Muzeului Naţional al Literaturii Române de către pictorul şi criticul de artă Mircea Barzuca, discipolul şi moştenitorul testamentar, omul datorită căruia opera şi personalitatea Margaretei Sterian vor fi cunoscute de generaţiile viitoare.

La deschiderea noului spaţiu expoziţional vor participa acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române, Mircea Barzuca, pictor şi critic de artă, şi Ioan Cristescu, Directorul General al MNLR. Cu această ocazie, va fi prezentat şi întregul poştal dedicat Margaretei Sterian, realizat de Romfilatelia, partener al evenimentului.

Participarea la eveniment se face pe bază de rezervare la adresa de e-mail relatiipublice@mnlr.ro.

Artist plastic, scriitoare, traducătoare şi scenografă, Margareta Sterian s-a născut în 16 martie 1897, la Buzău. A urmat cursurile liceale ale şcolii evanghelice din Bucureşti, avându-l profesor de limba română pe Ioan Slavici, iar profesor de desen pe pictorul-gravor Richard Canisius. În timpul vacanţelor, în oraşul natal, a luat lecţii de desen cu pictorul impresionist de tradiţie grigoresciană Gore Mircescu.

Margareta îl va cunoaşte pe poetul Paul Sterian, viitorul său soţ, figură familiară mediilor avangardei literare, alături de care va pleca la Paris, unde, în perioada 1925-1929, va studia pictura la Academia Ranson, iar la Ecole du Louvre va studia istoria picturii şi istoria sculpturii. Mediul artistic parizian îşi va pune semnificativ amprenta asupra viziunii sale artistice.
În 1929 lasă în urmă efervescenţa vieţii culturale pariziene şi revine la Bucureşti, unde va participa la campania lui Dimitrie Gusti de la Drăguş, în urma căreia va realiza ciclul Copiii din Drăguş, lucrări care vor fi expuse, printre peisaje şi naturi statice, la prima sa expoziţie personală de la Sala Mozart. Tot pe tărâmul Drăguşului are ocazia să studieze atent icoane, ţesături sau ceramică populară pe care le integrează, într-o formulă originală, cunoştinţelor dobândite la Paris. Un rol decisiv în arta sa au avut, fără îndoială, călătoriile din Europa şi America, din 1931. În martie 1932, a prezentat lucrările realizate în metropola americană în cadrul expoziţiei organizate de Grupul Nostru.
În perioada războiului, din cauza originii sale evreieşti, Margareta Sterian a fost exclusă din viaţa publică, i-au fost confiscate locuinţa şi o parte din avere. A urmat o perioadă dificilă în care a încercat să supravieţuiască activând ca artistă sub pseudonim sau anonim, şi a continuat să traducă din autori americani şi englezi. Pentru traducerile unor texte considerate „decadente” va fi persecutată şi de regimul comunist.
Abia în jurul anului 1970 orizonturile se redeschid, îşi găseşte puterea să revină în viaţa publică şi începe să expună din nou. Participă la expoziţii în ţară, iar lucrările sale vor fi prezentate şi la expoziţii din Praga, Geneva, Munchen, Paris, Orly, Ludenscheidt, Dusseldorf, Bologna, Laussanne, Milano, Roma, Haga, Budapesta şi Tokyo.
Debutul editorial al artistei a avut loc în anul 1945, odată cu publicarea culegerii „Poezii”. Acesteia i-au urmat volumele „Poeme” (1969), „Evocări de călătorie” (1971) şi romanul „Castelul de apă” (1972). Autoarea a semnat, de asemenea, traduceri din engleză a unor opere esenţiale de Walt Whitman, Edgar Allen Poe şi T. S. Elliot. În 1947, apărea volumul „Antologia poeziei americane moderne”, în traducerea Margaretei Sterian. Cartea a fost interzisă iniţial de regimul comunist, dar reeditată, începând cu 1974.

Sursa foto: Muzeul Naţional al Literaturii Române,