7 decembrie 2021

Atelier gastronomic & Ateliere de confecţionare a lumânărilor din seu de oaie şi din ceară de albine

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Data 24 septembrie 2021, între orele 12-16

Loc de desfăşurare: Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, gospodăria de oier transhumant, provenită din Răşinari şi gospodăria de boştinar din Sebeşu de Jos.

Evenimentele fac parte din programul cultural de punere în valoare a noului circuit expoziţional dezvoltat în cadrul proiectului Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA, finanţat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, APELUL Susţinerea expoziţiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

Atelier de confecţionare a lumânărilor din ceară de albine

Locul evenimentului: Gospodăria de boştinar din Sebeşu de Jos

În atelierul gospodăriei din Sebeşu de Jos, un meşter boştinar – lumânărar, va confecţiona lumânări din ceară de albine folosind instalaţia pentru confecţionarea lumânărilor prin îmbăiere şi rulare pe tamburi. Procedeul este unul ingenios prin faptul că instalaţia ce folosea doi tamburi pentru rularea lumânărilor permitea confecţionarea unui număr impresionant de lumânări, toate produse în acelaşi timp. Cu toate acestea, priceperea lumânărarului trebuia să fie cu atât mai mare cu cât sunt numeroase aspecte de care trebuia să ţină cont: temperatura cerii topită în văniţa prin care se trecea firul de bumbac, temperatura menţinută în interiorul atelierului, viteza şi ritmul cu care sunt învârtiţi tamburii pentru a rula firul de lumânare.

În teorie, procedeul de realizare a lumânărilor prin această metodă este unul destul de uşor: se trece capătul firului de bumbac prin văniţa cu ceară caldă, apoi prin primul orificiu cu ajutorul căruia se îndepărtează excesul de ceară, apoi începe rularea pe primul tambur; când s-a rulat întreaga lungime a firului, capătul acestuia se trece prin văniţa cu ceară şi apoi prin al doilea orificiu superior ca mărime care va asigura din nou scurgerea surplusului de ceară, apoi se rulează întreaga lungime a lumânării pe cel de al doilea tambur. Procedeul se continuă, până când lumânarea ajunge la grosimea dorită, iar apoi se taie după lungimea necesară. Următoarea operaţiune era tăierea la un capăt pentru a elibera parte din fitilul de lumânare.

Atelier gastronomic şi atelier de confecţionare a lumânărilor din seu de oaie

Locul evenimentului: Gospodăria de oier transhumant, provenită din Răşinari

În curtea gospodăriei din Răşinari, se va desfăşura atelierul gastronomic dedicat preparării cărnii de oaie, potrivit reţetelor pastorale, utilizând materia primă care este pretabilă a fi preparată pentru consumul uman, iar prin atelierul de confecţionare a lumânărilor din seu de oaie se va valorifica seul, un produs care îşi găseşte valoarea prin transformarea sa în lumânări. Acest atelier îşi propune să reînvie un meşteşug uitat în negurile timpului, însă practicat până la începutul secolului XX.

Confecţionarea lumânărilor din seu de oaie, necesita parcurgerea următoarelor etape: prepararea seului, pregătirea fitilului de lumânare şi turnarea lumânărilor. Procedeul confecţionării lumânărilor din seu de oaie începea prin topirea şi fierberea seului, apoi stoarcerea jumărilor pentru a obţine întreaga cantitate de grăsime, urma înmuierea fitilului în seu şi turnarea lumânărilor folosind tuburi aflate în scaunul de lumânări. După răcire, formele erau uşor încălzite pentru a facilita scoaterea lumânărilor.

Informaţii preţioase găsim în Monografia comunei Răşinariu, a lui Victor Păcală apărută în anul 1915, cu ajutorul cărora putem contura tabloul acestei ocupaţii principale a răşinărenilor: păstoritul, ocupaţie care a determinat direct şi alte arii ale vieţii lor dintre care cea mai grăitoare fiind Alimentaţiunea. Astfel aflăm, că: Rolul de căpetenie în alimentaţiunea ţăranului îl are carnea…În timpurile de bunăstare, când oile se tăiau cu sutele de mii în Răşinariu, nu reţinea pentru trebuinţele casei decât numai fruntea cărnii: pecia, care afumată se numeşte şuşală, articele (picioarele dinapoi cu şoldurile) şi spetele (picioarele dinainte)…Dintre cele 12123 capete, câte s-au tăiat în a. 1911, au fost: 2 boi, 33 vaci, 2 junci, 13 viţei, 1 bivoliţă, 113 porci, 4154 oi şi 7805 miei. Statistica populaţiei arată că în anul 1910, în Răşinari erau 6420 suflete, având 1772 numere de casă.

Tot din Monografie, aflăm că la începutul secolului XX, încă se produceau lumânări din seu de oaie, dar şi din ceară: Lumânărari sunt 4, dintre cari 2 fac lumânări de său, iar alţi doi lumânări de ceară. Cantitatea acestor produse industriale abia ajunge astăzi pentru acoperirea trebuinţelor interne, necum să mai servească şi exportului ca în timpurile mai vechi.

Noul circuit expoziţional: gospodăria de boştinar din Sebeşu de Jos, staulul şi gospodăria de oier transhumant din Răşinari, vă va familiariza cu viaţa comunităţilor din cele două localităţi şi prin intermediul unor tehnologii de ultimă generaţie.

Evenimentul este organizat de Muzeul ASTRA în cadrul proiectului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA”, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, apelul Susţinerea expoziţiilor inovative cu bunuri culturale mobile restaurate.

Proiectul Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generaţie în accesibilizarea patrimoniului etnografic din Muzeul ASTRA (CALL01-3) este organizat în parteneriat cu Museums of South Trondelag (MiST, Norvegia) şi beneficiază de un sprijin financiar nerambursabil de 606.977,60 lei, din care 515.930,96 lei (85%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Granturi SEE, iar 91.046,64 lei (15%) reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din cofinanţare naţională, valoarea totală a proiectului fiind de 786.977,60 lei. Mai multe detalii sunt disponibile pe www.astravr.ro

Granturile SEE reprezintă contribuţia Islandei, Principatului Liechtenstein şi Regatului Norvegiei la reducerea disparităţilor economice şi sociale în Spaţiul Economic European şi la consolidarea relaţiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul şi sudul Europei şi statele baltice. Aceste mecanisme de finanţare sunt stabilite în baza Acordului privind Spaţiul Economic European, ce reuneşte statele membre UE şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia ca parteneri egali pe piaţa internă. În total, cele trei state au contribuit cu miliarde euro între 1994 şi 2014 şi 1,55 miliarde euro pentru perioada de finanţare 2014 – 2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org şi www.eeagrants.ro.

Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului şi are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice şi sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural şi managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de 29 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.