7 decembrie 2021

Ateneul Naţional din Iaşi îl comemorează pe George Topîrceanu

Distribuie pe rețelele tale sociale:

În data de 7 mai 1937, la Iaşi, trecea la cele veşnice George Topîrceanu, poet, prozator, memorialist, publicist şi traducător român, membru corespondent al Academiei Române.

În semn de apreciere şi recunoştinţă pentru această personalitate emblematică a literaturii române, Ateneul Naţional din Iaşi a restaurat mormântul-monument istoric al scriitorului, aflat în Cimitirul Eternitatea. Ceremonia de resfinţire a mormântului va avea loc vineri, 7 mai 2021, de la ora 15:00.

„Proiectul Ateneului Naţional din Iaşi care vizează restaurarea mormintelor – monumente istorice, din Cimitirul Eternitatea, nu ar putea continua fără sprijinul Primăriei Municipiului Iaşi, al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi şi fără implicarea artistului ieşean, Ciprian Stratulat. Le mulţumim, pe această cale, pentru susţinerea arătată ideii noastre. Vineri, 7 mai, ne îndreptăm atenţia către marele poet George Topîrceanu.”, a declarat Andrei Apreotesei, managerul instituţiei.

George Topîrceanu şi legătura sa cu Iaşul.

Apropiat de Garabet Ibrăileanu, face parte din redacţia Revistei „Viaţa Românească” din Iaşi, începând din 1911, an în care se şi stabileşte la Iaşi. Secretar de redacţie, apoi redactor şef alături de G. Ibrăileanu, George Topîrceanu îşi publică în revista ieşeană cea mai mare parte a operei.

De Iaşi îl leagă şi conducerea revistelor „Însemnări literare” (din 1919) şi „Însemnări ieşene” (din 1936), alături de Mihail Sadoveanu, dar şi funcţiile pe care le-a deţinut ca inspector general al teatrelor şi, provizoriu, director al Teatrului Naţional din Iaşi.

În 1926 primeşte Premiul Naţional pentru poezie, iar la 28 mai 1936 devine membru corespondent al Academiei Române.

„După Coşbuc şi înainte de Arghezi, Topîrceanu este şi un minunat autor de versuri, deopotrivă instructive şi amuzante, pentru copii. Indiferent dacă au aspect de fabulă (de obicei, paradoxală) ori de simplă fantezie pe teme naturale, poezii precum „Balada unui greier mic”, „La Paşti”, „Un duel” şi altele nu pot lipsi din manualele pentru clasele primare. Câteodată, mai rar, baladele lui Topârceanu trezesc emoţii până şi adulţilor, hîrşiţi în ale poeziei, mai bine zis le readuc în minte emoţii încercate pe când deprindeau abecedarul literar. Este la Topîrceanu un umor artistic de o atât de bună calitate, încât ne place să ne punem din nou în pielea adolescenţilor care eram pe când ne lăsau literalmente cu gura căscată comparaţiile poetului, invenţia nesecată de imagini (), sentimentalismul picurat cu pipeta, agilităţile ritmice sau noutatea rimelor”, scrie criticul literar Nicolae Manolescu în „Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură”.