24 ianuarie 2022

Barometrul de opinie: Doar 29% sunt mulţumiţi de condiţiile de muncă din România

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Ce cred românii despre economie şi piaţa forţei de muncă, în contextul COVID-19

O cercetare sociologică arată că doar 16% dintre cetăţeni au o evaluare pozitivă despre economia naţională în acest moment, deşi cele mai recente cifre publicate de Institutul Naţional de Statistică indicau o revenire a economiei în trimestrul al patrulea din 2020. Chiar dacă nu sunt foarte optimişti cu privire la economia naţională, cetăţenii au cu totul alte evaluări când este vorba despre finanţele propriei gospodării: 65% afirmă că situaţia financiară a gospodăriei lor este în acest moment bună sau foarte bună.

Doar 16% dintre cetăţeni au o evaluare pozitivă despre economia naţională din acest moment. Pe de altă parte, se poate remarca cum cetăţenii sunt mult mai optimişti în raport cu finanţele proprii faţă de ce se întâmplă la nivelul întregii economii: 65% afirmă că situaţia financiară a gospodăriei lor este în acest moment bună sau foarte bună. Similar, 79% dintre cei care au spus că au un loc de muncă au o evaluare pozitivă despre situaţia acestuia. În acelaşi timp, ca evalu-are generală, doar 29% sunt mulţumiţi de condiţiile de muncă din România la acest moment – o cifră îngrijorătoare, care, eventual, poate fi legată de procentul celor care, deşi au un loc de muncă, sunt ameninţaţi de riscul sărăciei – 15,7% dintre angajaţi în 2019, potrivit Eurostat.

Pesimismul este prezent şi în evaluarea nivelului de trai. Doar 21% dintre respodenţi spun că nivelul de trai a crescut comparativ cu anii anteriori, deşi, aşa cum arată datele Institutului Naţional de Statistică, cu excepţia momentului de început al pandemiei, am avut o creştere semnificativă a PIB şi a PIB per capita în ultimii ani. Există o diferenţă importantă între evoluţiile în general pozitive ale economiei şi felul mult mai gri în care se raportează românii la aceste aspecte.

Criza COVID-19 este resimţită la nivelul populaţiei. Doar 10% spun că, faţă de anul trecut, acum sunt mai multe posibilităţi de a găsi un loc de muncă. De asemenea, 78% cred că, în raport cu anul precedent, sunt mai mulţi şomeri, un fapt care este confirmat dacă privim Figura 2, unde apare un plus de 42,600 şomeri între mai 2020 şi ianuarie 2021. De asemenea, 65% dintre români afirmă că ştiu persoane afectate de situaţia din 2020 care şi-au pierdut locul de muncă sau sunt în situaţia de a şi-l pierde. Din totalul eşantionului, 13% spun că pandemia de COVID-19 a avut un impact considerabil asupra locului de muncă sau afacerii în care sunt implicaţi.

Evaluările despre economie şi piaţa muncii în contextul COVID-19 sunt influenţate de resursele materiale şi educaţionale ale respondenţilor. Cei cu resurse mai multe (nivel de trai ridicat, loc de muncă, studii superioare) sunt semnificativ mai optimişti şi mai puţin afectaţi de pandemie. Riscul major este mai degrabă cel al adâncirii inegalităţilor decât al plafonării lor, într-un con-text de mare incertitudine. În plus, evaluările românilor sunt puternic corelate, semn că ele fac parte dintr-un sistem relativ omogen de interpretare a realităţii economice şi sociale curente.

Evoluţia economiei, conform datelor EUROSTAT ŞI INS

O creştere economică susţinută, ca parte a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă ODD 8 privind munca decentă şi creşterea economică, ar trebui să fie identificată în evoluţia bunăstării cetă-ţenilor. În cazul României, se observă o creştere constantă a PIB real per capita între 2002 şi 2008, de la 4.260 euro la 6.730 euro per capita.

Urmează perioada crizei economice, în care valoarea indicatorului scade, pentru ca abia în 2013 să înregistrăm o valoare superioară (6.770 euro) celei din 2018. După 2013 avem o creştere constantă a PIB real per capita, până la nivelul de 9.110 euro în 2019. Anul 2020 este marcat de pandemia COVID-19 şi de efectele sale economice, care se traduc într-un PIB real per capita (8.780 euro) uşor peste cel din 2018 (8.700 euro). În ciuda evoluţiei pozitive, România nu reu-şeşte să reducă substanţial decalajele de dezvoltare care o separă nu doar de media Uniunii Europene şi Germania, ci şi faţă de alte ţări din regiune precum Polonia.

În ceea ce priveşte rata şomajului, de la 4,9% în ianuarie 2016, acesta a ajuns la 2,9% în mai 2020, pentru a creşte apoi la 3,3% în ianuarie 2021. Rămâne de văzut în ce măsură suntem într-un punct de inflexiune sau dacă, odată cu accelerarea vaccinării şi aşteptata revenire, ne vom întoarce la tendinţa de reducere a şomajului în general identificată pentru ultimii cinci ani.

Barometrul de opinie a fost realizat în cadrul proiectului SIPOCA 613 „România durabilă”, cofi-nanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, implementat de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.