Publicat: 18 Septembrie, 2014 - 19:09
Share

Preşedintele Traian Băsescu face declarații, joi, de la Palatul Cotroceni. AMOS News prezintă principalele declaraţii ale şefului statului: 

- Un singur subiect,  este legat de legea cu reducerea CAS, mi se pare cel mai important subiect. Va avea un impact foarte mare asupra românilor. Am promulgat legea reducerii CAS cu 5%, dar nu pot să o promulg fără explicații.

- Am întors această lege la Parlament, pentru că deși este bună, nu este sustenabilă în condițiile anului 2015.

- Nu m-aș hazarda să trimit la Curtea Constituțională o lege cu patru articole. Am promulgat-o. Asta înseamnă că probabil anul acesta Guvernul nu va avea probleme să acopere deficitul la fondul de pensii. Dar pentru anul 2015 de la 12,15 miliarde la 17, 5 miliarde de lei noi, deficit. 

- O altă cheltuială este la credite externe și la finanțările nerambursabile. Din experiență afirm că acest lucru nu este posibil. 3.2 miliarde de euro, la bugetul de stat. Ceea ce mi se pare greu de atins.

- Presupun că până la sfârșitul anului Guvernul are câteva soluții, una este anularea reducerii CAS, după alegeri. A doua, creșterea taxelor. Nu există soluții, nu există alternative, numai dacă ai fantezie.  

- Prima minciună care arată incompetență profundă este „că nu este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă”, cum a spus Ioana Petrescu. Mai ales în situații dificile, singura soluție este intervenția statului pentru crearea a noi locuri de muncă.  

- nu spun pentru că aş fi citit din cărţi, nici pentru că aş fi auzit la aparatul de radio sau la televizor
sunt discuţii din Consiliul European; toţi şefii de stat şi de guvern caută soluţii 
nu suntem nici în 2007, nici în primele 3 trim. din 2008 când creştea economia şi nu ştiam de ce; ştiam - băncile aruncau credite cu buletinul

- afirmaţia arată că guvernul nu înţelege ce are de făcut pe primele 7 luni investiţiile străine directe au scăzut cu 13,7% - arată că vorbim de un guvern profund incompetent.
incompetenţa e cu atât mai gravă când resursele le ai pe masă s-au redus investiţiile datorită instabilităţii mediului de afaceri din România, dar România are resurse la dispoziţie

- mă întreb cum o să răspundă primul ministru la această realitate. Pe programul de dezvoltare regională avem 3,9 mld. euro şi am cheltuit 1,9 mld; avem disponibile pentru 2015 2 mld.
La programul de mediu avem o alocare de 4,4 mld. de euro de la UE şi am cheltuit 1,5 mld. Avem încă 1,9 mld de euro spre ex. pentru îndiguiri, lucrări hidrotehnice

- dacă s-ar face aceste lucrări s-ar crea locuri de muncă şi creştere economică. 2,8 mld alocare de la UE pentru transporturi; cheltuiţi 1,5 mld.

- doamna Plumb a dat un răspuns absolut neprofesionist la declaraţiile din weekendul trecut. La resurse umane avem 3,47 mld. euro alocare; s-a cheltuit 1 miliard
este raportarea de la 8 septembrie a Uniunii Europene. am cheltuit 37,5% din fondurile europene alocate, totalul fondurilor de coeziune înseamnă 19 mld. de euro
37,5 înseamnă 7,1 mld. de euro cheltuiţi; necheltuiţi 12 mld. de euro.

AMOS NEWS va prezinta textul integral al alocutiunii presedintelui:

„Un singur subiect pentru această declaraţie de presă şi el este legat de legea de reducere a CAS-ului. Mi se pare cel mai important subiect, nu numai al zilei, dar un subiect care, după ce va deveni realitate, va avea un impact foarte mare pe viaţa românilor, în mod deosebit în anul 2015. Și aş începe cu sfârşitul, dacă vreţi, am promulgat legea reducerii CAS-ului cu 5%. Nu pot, însă, să o promulg, fără explicaţii. Ca atare, înainte de a ieşi din birou, am semnat decretul de promulgare, iar acum am obligaţia să dau unele explicaţii şi să fac unele evaluări. După cum ştiţi, am întors această lege la Parlament, considerând că, deşi este bună, nu este sustenabilă; în condiţiile actuale şi, de asemenea, în condiţiile anului 2015, în mod deosebit. Rezultatul retrimiterii la Parlament a legii a fost un vot aproape unanim, cu doar declaraţii ale PMP-ului, că nu este sustenabilă; în rest, atât puterea PSD, UNPR, PC , cât şi ACL - PNL şi PDL, au votat şi a doua oară această lege. De asemenea, vă aduceţi aminte că am precizat că legea este extrem de simplă şi nu pune nicio problemă de neconstituţionalitate; şi nu m-aş hazarda să trimit la Curtea Constituţională o lege care, având patru articole, ştiu, din capul locului, că este mai mult decât constituţională. M-aş pune doar într-o situaţie penibilă, să-mi spună Curtea Constituţională că legea este constituţională. Deci, am promulgat-o!. Asta înseamnă că probabil anul acesta Guvernul nu va avea probleme să acopere deficitul creat la fondul de pensii, mai ales că este beneficiarul taxei pe infrastructră, a taxei pe stâlp, a accizei suplimentare pe combustibil, deci va putea să plătească pensiile fără nicio problemă. Dar, pentru anul 2015 deficitul fondului de pensii va creşte de la 12,5 miliarde de lei noi la 17,5 miliarde de lei noi, ceea ce înseamnă un efort suplimentar al bugetului de stat de 5 miliarde de lei. Aş reaminti că, în afară de acest deficit pe care legea îl creează, România mai are câteva obligaţii. Una care decurge din Tratatul fiscal, prin care pentru anul viitor trebuie să facem o reducere a deficitului bugetar de 0,8%-0,9% la sută din PIB. Asta înseamnă alte 5 miliarde. De asemenea, pentru anul viitor trebuie să avem o creştere de cel puţin 0,3% din PIB la cheltuielile de apărare, ceea ce înseamnă alte 2,5 miliarde. În sfârşit, o altă cheltuială extrem de predictibilă este cea legată de nevoia de a asigura componenta autohtonă atât la credite externe, cât mai ales la finanţările nerambursabile de la UE pe programele de coeziune. Aici se mai întâmplă două lucruri. Primul este suprapunerea a două programe: programul 2007-2013, care este prelungit până în 2015 şi programul 2014-2020, ceea ce înseamnă că vor trebui cofinanţate simultan două programe. Şi un alt element care apare, în cazul în care acordul cu FMI va continua, el se va termina în luna mai 2015, ceea ce înseamnă că mai pierdem 10% din cofinanţare, că trebuie să creştem cu 10% cofinanţarea la toate proiectele atât cele din exerciţiul bugetar trecut, şi care se extinde până în 2015, cât şi cele din exerciţiul bugetar care a început în 2014 la 1 ianuarie şi merge până în 2020. Evaluarea mea în acest moment este că la cofinanţare trebuie să avem o creştere de minim încă 2,5 miliarde de lei. Dacă le luăm pe toate la un loc, 5 miliarde, obiectivul pe termen mediu din Tratatul fiscal, 5 miliarde deficitul suplimentar la fondul de pensii, 2,5 miliarde pentru cheltuielile de apărare, 2,5 miliarde în plus pentru cofinanţare la fondurile europene, înseamnă 15 miliarde de lei noi. Din experienţă afirm că acest lucru nu este posibil. 15 miliarde de lei noi înseamnă 3,2 miliarde de euro în plus la bugetul de stat, ceea ce mi se pare greu de atins. De aceea, presupun că, până la sfârşitul anului, Guvernul are câteva soluţii. Una, foarte probabilă, este anularea reducerii CAS-ului imediat după alegerile prezidenţiale. A doua - creşterea taxelor. Nu există soluţie. Nu există alternativă la una din aceste două măsuri; cum, sigur, dacă ai fantezie, îţi poţi imagina o revenire parţială, deci revenirea la o creştere de 3%, să spunem, la CAS, şi introducerea câtorva taxe. Dar eu v-am dat cele două variante seci. 

Mai sunt soluţii. Sigur, ele contravin flagrant cu minciunile guvernamentale, dar îmi fac datoria să le spun. Prima minciună, care arată incompetenţă profundă, este cea legată de faptul că nu este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă - citez din doamna ministru a Finanţelor, susţinută de premierul Victor-Viorel Ponta. Şi vreau să le spun că, mai ales în situaţii dificile, când economia nu este într-o creştere naturală, generată de o piaţă foarte favorabilă, singura soluţie este intervenţia statului, pentru creare de locuri de de muncă. Şi acest lucru nu îl spun nici pentru că l-aş fi citit din cărţi, nici pentru că l-aş fi auzit la aparatul de radio sau de la televizor. Sunt discuţiile care sunt în Consiliul European şi toţi şefii de stat şi de guvern caută soluţii pentru a interveni de la nivel guvernamental, în vederea creării de locuri de muncă şi a reducerii şomajului şi a reluării creşterii economice. Nu suntem nici în 2007, nici în primele trei trimestre ale lui 2008, când creştea economia şi nu ştiam de ce. Sigur, ştiam, băncile aruncau cu bani pe toate drumurile; cu buletinul. Creditau orice. Dar astăzi nu mai suntem în acea situaţie. Intervenţia guvernamentală este obligatorie, iar susţinerea faptului că nu-i treaba Guvernului arată că Guvernul nu înţelege ce are de făcut şi atunci găsim şi explicaţiile, iar faptul că această afirmaţie vine pe fondul realităţii că, pe primele şapte luni, investiţiile străine directe au scăzut cu 13,8% arată că avem un guvern profund incompetent; fie că vorbim de prim-ministru, fie că vorbim de ministrul de Finanţe. Iar competenţa este cu atât mai gravă, să faci o asemenea afirmaţie, când resursele le ai pe masă. S-au redus investiţiile străine directe din cauza instabilităţii clare a mediului de afaceri din România, prin creşterile de taxe, prin toate declaraţiile nepotrivite şi aşa mai departe. Dar România are resurse la dispoziţie şi vreau să ştiţi şi mă întreb cum o să răspundă prim-ministrul şi doamna ministru Petrescu la această realitate. Pe programul de dezvoltare regională avem alocate 3,9 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi am cheltuit 1,9 miliarde. Deci avem disponibile pentru anul 2015 şi trei luni din 2014 două miliarde. Aici sunt lucrări de infrastructură regionale sau locale. Deci locuri de muncă, poate află şi doamna ministru că Guvernul are această pârghie, să utilizeze bani europeni pentru a crea locuri de muncă. La programul de mediu, avem o alocare de 4,4 miliarde de euro de la Uniunea Europeană şi am cheltuit 1,5 miliarde, deci, avem încă 1,9 miliarde de euro, spre exemplu, pentru îndiguiri, pentru lucrări hidrotehnice, să nu mai vină apele peste noi, să ia sate, să ia case. Dacă s-ar face aceste lucrări s-ar crea locuri de muncă şi creştere economică. Mă uit la transporturi, alocare de la Uniunea Europeană 2,8 miliarde pentru autostrăzi şi căi ferate. Cheltuiţi 1,5 miliarde. Sunt 1,7 miliarde de euro cu care se pot crea de locuri de muncă dacă se semnează şi se accelerează contractele în execuţie. Ca să nu vorbim de nepreţuita doamnă Plumb, care a dat un răspuns absolut neprofesionist la afirmaţiile pe care le-am făcut în weekendul trecut - şi o să vi-l citez pe urmă şi pe acest dandy de la fonduri europene, ca să vedeţi ce înţelege şi el, că şi el a ţinut să aibă o reacţie. Mă uitam la resurse umane, avem o alocare 3,47 miliarde de euro şi s-au cheltuit 999 de milioane, deci un miliard. Au rămas necheltuite 2,4 miliarde euro la resurse umane, care înseamnă recalificare, o şansă în plus pentru cei care îşi caută un loc de muncă, întreprinderi mici şi mijlocii ş.a.m.d. Şi ca să aveţi o idee de ansamblu, din fondurile de coeziune, aceasta este raportarea pe luna septembrie, raportarea de la 8 septembrie. Deci este raportarea la zi a Uniunii Europene, nu poveştile pe care le spune discotecarul ăsta sau doamna Plumb sau premierul. Am cheltuit 37,5% din fondurile europene alocate. Totalul fondurilor europene, fondurile de coeziune înseamnă 19 miliarde de euro, 37,5 înseamnă 7,1 miliarde de euro cheltuiţi şi necheltuiţi 12 miliarde de euro, pe care ar trebui să-i cheltuim până la 31.12.2015, altfel îi pierdem. Poate doamna Petrescu, poate îi pică ochii pe asemenea tabel cu situaţia absorbţiei şi îşi dă seama că a crea locuri de muncă este o treabă a Guvernului, absorbţia fondurilor europene este o treabă a Guvernului, sigur, împreună cu administraţiile locale. Este incredibil, n-am crezut că în România o să aud în anul 2014 un ministru care spune: nu este treaba Guvernului crearea de locuri de muncă, în condiţiile în care Guvernul trebuie să deruleze fondurile de coeziune. Dacă n-am fi avut niciun ban din exterior, mai ales bani gratuiţi, ca cei de la Uniunea Europeană, aş fi spus: domnule, sigur, Guvernul n-are resurse! Dar guvernul are resurse şi numai Guvernul poate să cheltuiască aceşti bani. Cum poţi să spui tu, ministru al Finanţelor României, şi tu, prim-ministru, că nu este treaba Guvernului crearea de locuri de muncă? Atunci, de ce aţi mai promis că veţi crea un milion de locuri de muncă? La afirmaţiile legate de locurile de muncă pentru tineret a fost o reacţie imediată şi promptă a băiatului din discotecă, ministru pentru fondurile europene. Şi ne informa dânsul, în replică, despre faptul că Programul operaţional ajutorarea persoanelor dezavantajate 2014 - 2020 tocmai a fost trimis la Bruxelles, pentru aprobare. Sigur că nimeni nu te pune să vorbeşti când nu ştii. Eu vă rog să vă uitaţi pe acest program, acesta este, şi tot programul vorbeşte cum vom cheltui 442 de milioane de euro, pentru a asigura celor dezavantajaţi alimente, ulei, ghiozdane şi toate cele; deci nu locuri de muncă. Guvernul României alocă aceşti bani pentru a-şi completa ceea ce face din bugetul de stat în detrimentul investiţiilor, adică, dăm cadouri celor dezavantajaţi. Eu nu spun că cei dezavantajaţi nu trebuie ajutaţi. Dar, când din acelaşi guvern cineva spune: nu-i treaba noastră să creem locuri de muncă, pe urmă vedem care e reflectarea în abordarea ministrului fondurilor europene. Domnule, să ne luăm pomenile. Nu ne interesează pe noi Autostrada Piteşti - Sibiu, nu ne interesează pe noi modernizarea căilor ferate, nu ne interesează pe noi lucrările hidrotehnice de diguire a pâraielor, a râurilor, de prevenire a inundaţiilor, nu ne interesează fondurile pentru a replanta păduri. Pe noi ne interesează ghiozdane, să putem să dăm ulei, făină, zahăr, la tot poporul, dacă s-ar putea; pentru că, dacă ar putea sărăci toţi, să devină dependenţi de Guvern, guvernul ăsta ar fi foarte fericit. 

Deci, cred că am asistat - nu vreau să folosesc un cuvânt dur, să spun că a fost vorba de o abordare tâmpă. Când tu ai obligaţia să derulezi programele cu fonduri europene, tu, Guvern, şi să ieşi în Parlament, să spui că nu ai obligaţia să creezi locuri de muncă, mi se pare că sunt oameni care trăiesc în altă lume şi pe noi ne cred într-o lume a celor care nu gândesc. Aş mai intra şi în acest amănunt, dar deja este dureros, cu execuţia investiţiilor din bugetul de stat pentru anul 2014. Este evident că acestea nu s-au realizat. Practic, bani necheltuiţi faţă de programarea la zi sunt peste 22%; ceea ce înseamnă că preocuparea acestui guvern, pentru a crea locuri de muncă, este zero. Şi eu vă spun că România nu va ieşi din dificultate, până când nu se va face prioritate zero din crearea de locuri de muncă. Este singura sursă sigură de venit, şi în Fondul de pensii, şi de creştere economică. Acestea erau cele ce am dorit să le declar. Deci, de astăzi, cei care au solicitat un CAS mai mic îl au, dar trebuie să ştii întotdeauna exact ce-ţi doreşti. Iar politicienii care au făcut-o demagogic, mincinos, fără să-i intereseze sau ştiind că nu există resursă, dar făcând-o, aş vrea să-i văd la anul. Anul acesta vor merge în alegeri; dar aş vrea să-i văd în 2015, 2016. Eu, mai mult decât am făcut din punct de vedere instituţional, nu aveam ce să fac. Am trimis legea înapoi, am cerut să se arate clar sursele de finanţare a deficitului suplimentar. Să o trimit la Curtea Constituţională, fără să existe elemente de minimă neconstituţionalitate în lege, parcă depăşeşte capacitatea mea de a absorbi o trimitere foarte rapidă înapoi, de la Curte, cu respingerea observaţiilor. Vă mulţumesc mult! Vă doresc o seară plăcută!"