Publicat: 5 Mai, 2014 - 08:24
Share

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut duminică, 4 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.
Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Primul subiect la care aş dori să mă refer este legat de situaţia din Ucraina. Şi la începutul crizei, şi pe parcursul crizei, şi acum, afirm poziţia statului român legată de Ucraina, şi anume România este un susţinător fără rezerve al integrităţii teritoriale a Ucrainei. Din păcate, în estul Ucrainei, dar şi în sudul Ucrainei, lucrurile se complică şi în momentul de faţă sunt toate elementele care pot identifica în Ucraina un început de război civil. În mod categoric, Guvernul legitim de la Kiev are obligaţia să menţină funcţionarea şi funcţionalitatea tuturor instituţiilor statului pe întreg teritoriul. În acelaşi timp, numărul mare de victime ridică problema profesionalismului cu care se fac aceste intervenţii. Este un punct de vedere pe care, din analiza cu structurile de securitate ale statului român, ţin să-l exprim. În ceea ce priveşte poziţia pe care o susţine Moscova legat de faptul că forţele de securitate ale Ucrainei au atacat civili nevinovaţi, România respinge, repet, România respinge o astfel de susţinere, care este cel puţin mincinoasă. Civilii nevinovaţi nu iau ostatici şi îi declară prizonieri de război membri ai delegaţiei OSCE de supraveghere a situaţiei din estul Ucrainei, civilii nevinovaţi nu doboară elicoptere ale forţelor armate ale Ucrainei, civilii nevinovaţi nu ocupă sedii ale instituţiilor statului ucrainean, mai ales prin utilizarea forţei; şi, de asemenea, civilii nevinovaţi, aşa cum îi vede Moscova, nu declară că formează o armată care să se îndrepte asupra Kievului, declaraţii făcute în cursul zilei de ieri. Deci, din punctul nostru de vedere, evenimentele de la Odessa devin periculoase. Ele se pot constitui în elementul de declanşare a unui război civil masiv, nu numai a începutului unui război civil. De aceea, credem că propunerea doamnei Ashton de a se forma urgent o comisie de anchetă pentru a stabili responsabilii pentru victimele de la Odessa este absolut necesară şi trebuie susţinută de toate statele Uniunii Europene. Indiferent cine are responsabilitatea celor care au murit în incendiu din clădirea sindicatelor din Odessa, trebuie să răspundă în faţa legii. Cu atât mai mult, dacă această responsabilitate este cumva a instituţiilor statului ucrainean. Cred că s-a ajuns la un punct la care legitimitatea alegerilor din 25 mai pentru funcţia de preşedinte al Ucrainei este pusă sub semnul întrebării. Nu criticăm, dar constatăm un dialog ineficient între Moscova şi Washington. În fiecare zi aflăm despre convorbiri telefonice ale înalţilor demnitari din ambele ţări, în care fiecare cere celuilalt să pună sub control una din părţi. România nu poate să nu observe acest lucru, că tipul de dialog între Washington şi Moscova este unul care nu va duce nicăieri; ba dimpotrivă, va netezi drumul spre un război civil. De aceea propunerea pe care o fac în numele României este ca Moscova şi Washingtonul să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti. Dacă între cele două părţi nu începe urgent un dialog, riscul unui război civil este major. Iar România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple. Asta cu atât mai mult cu cât ceea ce evaluam la un moment dat, extinderea conflictului către sudul Ucrainei, s-a produs deja prin acţiunile de la Odessa, de ieri şi de alaltăieri. Iar regiunea Odessa are frontiera pe braţul Chilia. Deci credem că lucrul esenţial în momentul de faţă este evitarea unui război civil generalizat pe teritoriul Ucrainei. 

Vreau să fiu foarte clar: un astfel de conflict nu are şanse, nu are niciun fel de şansă să implice România, cu atât mai mult cu cât ţin să menţionez poziţia extrem de echilibrată pe care o are minoritatea românească din Ucraina. Ştim poziţiile pe care le au liderii minorităţii româneşti din Ucraina, apreciem foarte mult faptul că respectă ceea ce România a cerut întotdeauna tuturor minorităţilor - să-şi respecte originile, cultura, obiceiurile, dreptul de a învăţa în limba română, dar să fie loiale statului pe teritoriul căruia trăiesc. Iar, spre cinstea lor, românii din Ucraina sunt loiali statului ucrainean. Necesitatea, din punctul nostru de vedere, a găsirii formulelor rapide de evitare a extinderii disputelor între Kiev şi separatişti derivă şi din îngrijorarea noastră pentru situaţia minorităţii româneşti din Ucraina. Aş face următorul comentariu: dacă nu se reuşeşte urgent punerea la masa tratativelor a separatiştilor şi a Kievului, riscul major este ca în partea de est şi de sud-est a Ucrainei să nu se poată desfăşura alegerile prezidenţiale. Iar un preşedinte ales numai cu voturile din centrul şi din vestul Ucrainei riscă să stimuleze ruperea Ucrainei. Aceasta este analiza pe care eu o fac şi poate, deşi exprimată extrem de direct, ea reflectă îngrijorările noastre legate de Ucraina. Acum, poate unii dintre dumneavoastră vă întrebaţi de ce atâta îngrijorare legat de Ucraina. Repet, nu există riscul ca România să fie angrenată într-un război. Şi am să vă aduc imediat toate argumentele de ce nu. Însă România poate fi foarte puternic afectată de situaţia de instabilitate generată de un război civil în Ucraina. Şi instabilitatea se va materializa în modul în care România se va putea împrumuta pe pieţele externe pentru propriile ei nevoie. Nu mai vorbim de exporturi, importuri şi așa mai departe. Iar responsabilitatea Federaţiei Ruse în crearea acestei situaţii urmare anexării ilegitime a Crimeii este majoră. La fel cum Rusia are responsabilitatea conflictelor îngheţate din jurul Mării Negre, declanşarea situaţiei din Ucraina este un efect direct al acţiunii Rusiei în Crimeea şi al stimulării separatismului prin propaganda care se face, dar şi prin specialiştii care îi asistă pe separatişti. Civilii nu doboară elicoptere, nu ştiu cum, şi n-au nici echipamentele cu care să o facă. Civilii n-au nici armamentul necesar să ocupe instituţii, instituţii de forţă ale statului ucrainean - servicii de informaţii, unităţi militare şi așa mai departe. Deci îngrijorarea noastră este legată de includerea regiunii într-o zonă de instabilitate şi România este în această regiune, nu în altă parte. Mai mult decât atât, faptul că au izbucnit conflicte în Odessa, deci la circa 150 de km de braţul Chilia, de frontiera cu România, este un element în plus care îngrijorează, dar nu ne surprinde. Asta vreau să ştiţi, în analizele pe care le-am prezentat public v-am spus demult că una din ţinte este ajungerea cu frontiera la gurile Dunării, pe braţul Chilia; sigur, obiectivul Federaţiei Ruse, că Ucraina este aici. 

În acest context, nu vreau să generez o polemică, dar aş vrea să corectez câteva afirmaţii ale premierului, făcute cu lejeritate, într-o campanie prezidenţială pe care o desfăşoară, dar care nu pot fi incluse în zona grobianismului pe care l-a arătat în ultimele zile, pentru că declaraţiile şefilor de stat, ale primilor-miniştri sunt imediat absorbite de partenerii noştri şi am obligaţia să fac poza clară a poziţiei României. Una din afirmaţiile făcute la Craiova, dac nu mă înşel, la vizita uzinei de avioane de la Craiova, a fost aceea că ne paşte un război, dar care are şi părţi bune, că se dă de lucru la industria de apărare. Vreau să afirm pentru toţi românii şi pentru partenerii noştri, România nu are sentimentul că va fi atacată de Federaţia Rusă şi n-are niciun element care să ne îndrepte către o astfel de întâmplare, către un astfel de risc. Niciun element de analiză nu acoperă afirmaţia pe care a făcut-o premierul, ieri, la Craiova. Deci România nu este ameninţată de un război, ceea nu înseamnă că România nu participă la efortul de descurajare a instabilităţii în regiune, pentru că oricând NATO poate primi o misiune de menţinere a păcii în regiune, printr-o hotărâre a Consiliului de Securitate, spre exemplu. Şi nu numai România acţionează. NATO a acţionat exact în sensul descurajării continuării procesului de destabilizare a regiunii, pe care îl face Federaţia Rusă prin anexarea Crimeii, stimularea intervenţiilor din estul Ucrainei. V-aş aduce aminte ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni. În Marea Neagră sunt continuu distrugătoare şi fregate ale Statelor Unite, în Marea Neagră sunt nave ale Marinei Militare franceze, în Marea Neagră se desfăşoară şi s-au desfăşurat exerciţii comune ale flotei României şi Bulgariei cu nave ale Statelor Unite, cu nave militare ale Statelor Unite şi Franţei şi nu avem niciun motiv să presupunem că aceste acţiuni nu sunt suficient de puternice pentru a descuraja continuarea agresiunilor Federaţiei Ruse în regiune. V-aş aduce aminte că numărul de militari americani a fost suplimentat masiv în baza militară de la Kogălniceanu. De asemenea, în momentul de faţă, dincolo de forţe aeriene ale Statelor Unite, în România operează şi forţe aeriene franceze şi forţe aeriene canadiene. Deci ăsta este mijlocul de a descuraja evoluţiile de destabilizare a regiunii. NATO să fie pregătit de intervenţie sub mandat ONU, dacă va fi cazul, dar nu vizează România. Este exclus ca România să fie atacată. Deci afirmaţia că ne paşte războiul nu are acoperire, iar cetăţenii României sunt în deplină siguranţă. În schimb, NATO nu poate să nu declanşeze etapele care vizează descurajarea proceselor de destabilziare a regiunii. În ceea ce priveşte o altă afirmaţie, «să apărăm Moldova». Vreau să îi informez şi pe români şi pe moldoveni şi cancelariile occidentale, aliaţii noştri, că România nu are planificată în niciun fel apărarea Republicii Moldova prin mijloace militare. Şi asta plecând chiar de la Constituţia Republicii Moldova, care se declară stat neutru. Atât timp cât suntem o ţară democratică, trebuie să respectăm statutul constituţional al unui vecin, chiar dacă acest vecin este Republica Moldova. 

Cred că ceea ce ar trebui să-l preocupe pe premier pentru a ajuta Republica Moldova este să treacă de la declaraţii la fapte. Eu nu am mijloace să fac ce trebuie făcut. Mijloacele sunt la Guvern. Dar trebuie să dea prioritate, dacă vrea să ajute Republica Moldova, dacă vrea să apere Republica Moldova, trebuie să dea prioritate proiectelor de interconectare energetică, fie că vorbim de cele două linii de 400 de kilovolţi, Iaşi-Ungheni-Străuşeni sau Suceava-Bălţi, fie că vorbim de finalizarea lucrărilor la gazoduct cât mai rapid şi extinderea acestuia până de pe magistrala Iaşi-Ungheni, extinderea până la Chişinău. Acestea sunt modalităţi în care putem apăra Republica Moldova, pentru că altfel totul rămâne o demagogie, că Republica Moldova este dependentă energetic de importuri de energie electrică şi de gaze. Dar, prin punerea în aplicare cu prioritate a proiectelor de interconectare, a proiectelor prin care îi ajutăm ca instituţiile lor să evolueze pozitiv în direcţia justiţie şi afaceri interne, prin punerea la dispoziţie a sumelor promise pentru renovarea şcolilor, aşa putem apăra Republica Moldova, nu lansând afirmaţii neclare. 

Aş mai face câteva consideraţii. Cred că s-a exagerat cu concentrarea guvernului pe campanie electorală, iar ţipetele domnului general Oprea de la sediul Ministerului Administraţiei şi Internelor nu-i ajută pe cei aflaţi în dificultate în judeţele inundate: Gorj, Mehedinţi, Dolj, Caraş-Severin şi altele. Cred că trebuie acţiune imediată şi mai ales soluţii pentru ca oamenii care nu mai pot locui în case să aibă unde locui, să aibă asigurate alimentele, apa şi toate cele necesare. Răstitul la prefecţi nu rezolvă problema. Am informaţii din teren, unde nu se întâmplă nimic. Or, oamenii din zonele inundate cred că nu s-au uitat la televizor. N-au avut timp, sărmanii. Aş mai remarca la evenimente interesante din ziua de astăzi că, în timp ce era copios fluierat la Certeze, primul-ministru a simţit nevoia să spună că are de transmis şi un mesaj de la mine, crezând că aşa se vor opri fluierăturile. Vreau să vă spun că nu i-am dat niciun mesaj să-l transmită. Nici n-aş fi putut s-o fac după grobianismul pe care l-a arătat în aceste zile. Iar eu n-am fost la Certeze nu pentru că n-am putut să ajung, ci pur şi simplu pentru că situaţia din Ucraina a reclamat consultări cu parteneri în această zi şi lucrul acesta trebuia făcut de la Bucureşti, nu puteam să-l fac de la Certeze. În orice caz, eu îl asigur că va găsi şi bărci, şi jandarmi care să-l plimbe prin apă dacă se duce la inundaţii, în zonele afectate de inundaţii, sunt convins că oamenii aşteaptă măsuri, nu poveşti de la Victor Ponta. Cam astea au fost declaraţiile pe care le-am avut de făcut, pe temă.

Întrebare: Domnule preşedinte, spuneaţi că trebuie analizată posibilitatea chemării rezerviştilor sub arme şi voiam să vă întreb dacă v-aţi mai gândit la această chestiune şi dacă s-a făcut o analiză în acest sens.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, analiza s-a făcut încă din CSAT-ul trecut. De-asta am şi ridicat problema şi vreau să ştiţi că nu este un lucru excepţional. El se face prin lege la fiecare patru ani. Era al patrulea an, dar în plus au fost şi nişte faze de reacţie ale NATO, nu numai România a făcut acest lucru, ci toate statele membre NATO.

Întrebare: Care este concluzia? 

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc.

Întrebare: Ne puteţi spune care este concluzia?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Sunt destul de mulţi rezervişti în Spania şi Italia.

Întrebare: Care ar putea fi rechemaţi într-adevăr?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, nu ne putem problema rechemării. Deocamdată avem evaluări. V-am spus că nu există un pericol ca un stat membru NATO să fie atacat.

Întrebare: Mulţumesc.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dar evaluările se fac. Şi conform legii române, şi conform procedurilor NATO.

Întrebare: Pentru că aţi menţionat de campania electorală, ce justificare aveţi pentru decizia de a apăra public într-un tricou cu însemnele unui partid politic, care în mod vădit îndeamnă cetăţenii să voteze acel partid şi mă refer desigur la tricoul Partidului Mişcarea Populară?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă spun din nou. Păcat că sunt cu steagurile în spate, că aş fi venit tot cu acel tricou. Am dreptul să mă îmbrac cum vreau. Vă mulţumesc.

Întrebare: Consideraţi că este moral acest gest?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc.

Întrebare: Aş continua întrebarea colegei mele dacă îmi permiteţi. Totuşi, sunteţi preşedintele României şi sunt articole în Constituţie care spun că nu puteţi fi membru al unui partid. Nu sunteţi, într-adevăr. Dar că trebuie să asiguraţi echilibrul, medierea între instituţiile statului. Deja nu sună a partizanat politic faptul că aţi purtat acel tricou?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, voi vota Partidul Mişcarea Populară.

Întrebare: Domnule preşedinte...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua.

Întrebare: Suntem la Cotroceni, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, doamnă, m-aţi întrebat.

Întrebare: Este un îndemn electoral ceea ce faceţi acum. Nu consideraţi...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, nu vă supăraţi. Dacă nu m-aţi fi întrebat, nu v-aş fi răspuns, dar ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota Partidul Mişcarea Populară. Vă mulţumesc.

Întrebare: Dumneavoastră consideraţi că aţi încălcat Constituţia prin aceste afirmaţii şi prin atitudinea...?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, doamnă, că prin Constituţie nu mi se interzice să votez. Vă mulţumesc. 

Întrebare: Şi dacă ne puteţi spune...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc.

Întrebare: Spuneaţi că aţi avut consultări cu partenerii.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O întrebare pentru fiecare ziarist.

Întrebare: Era pe temă cea de a doua întrebare.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc.

Întrebare: Domnule preşedinte, presa rusă relata, făcea un comentariu potrivit căruia România ar rezista unui război, citez „30 de minute”.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: : Doamnă...

Întrebare: Întrebarea mea către dumneavoastră.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Am o rugăminte. Tot ce ar vrea Rusia, tot ce şi-ar dori şi-ar dori să cădem în capcana acestei propagande. Deci, nu voi răspunde Rusiei la acest element de propagandă. Ei au declanşat un război propagandistic. Nu-l luăm în seamă. 

Întrebare: În cazul în care România, ca ţară NATO...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, o întrebare. Asta e regula. Nu vă supăraţi, da? O întrebare. Vă mulţumesc.

Întrebare: Ce spuneţi despre hotărârea ministrului Apărării, Mircea Duşa, prin care tinerii până în 35 de ani trebuie să facă stagiul militar?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, nu poate fi o hotărâre atât timp cât e o lege, care a făcut ca România să aibă o armată de profesionişti. Deci, nu poate hotărî ministrul Duşa aşa ceva. Vă pot spune că Armata Românei este una dintre cele mai bine instruite armate din regiune, având în vedere că de 11 ani participă la operaţiuni militare în Irak, care s-au terminat şi în Afganistan. Deci trupa în România este foarte bine instruită şi este mult mai eficientă decât o armată neprofesionistă care îşi înrolează pentru câteva luni, pentru nouă luni sau pentru 13, 14 luni tinerii de 18, 14 ani. Armata României este o armată care, de 11 ani, s-a călit în teatre de operaţii reale. Deci, este o armată foarte bine instruită. Din acest punct de vedere, puteţi sta liniştiţi. Şi aş mai face un comentariu: am văzut diverşi analişti, e adevărat, puţini, care afirmă: România e în stare de război. Probabil asta l-a influenţat şi pe premierul Victor Ponta. România nu este în stare de război şi nu va fi, dar România are obligaţia să-şi ia măsuri de descurajare a agresivităţii în regiune, pentru a face faţă, împreună cu aliaţii din NATO, dacă este nevoie, unei forţe de interpunere, unei forţe de menţinere a păcii, dar nu pentru un război. Vă mulţumesc.

Întrebare: În ceea ce priveşte aceste forţe de interpunere, România, concret, câte forţe de interpunere ar pune la dispoziţie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Atât cât ni se va cere, dacă va fi cazul. Vă mulţumesc mult. Vă doresc o zi bună la toţi!