Publicat: 18 Decembrie, 2014 - 14:09
Share

Prezentăm declarația de presă a președintelui României, Traian Băsescu, înaintea participării la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, Regatul Belgiei președintele României, Traian Băsescu, a susținut joi, 18 decembrie a.c., pe Aeroportul Internațional 'Henri Coandă' din Otopeni, o declarație de presă înaintea participării la reuniunea Consiliului European care se va desfășura în perioada 18 — 19 decembrie a.c. la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Vă prezentăm declarația de presă susținută de șeful statului:

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună dimineața! Particip la ultimul Consiliu European. Dincolo de faptul că însuși Consiliul European are noutăți, și eu împlinesc exact zece ani de participare la această structură fundamentală a UE. A fost pentru mine o onoare să reprezint România în această instituție a Uniunii și vă asigur că în cei zece ani am reprezentat interesele României la limita maximă la care puteau fi reprezentate în raport cu principiile de funcționare ale Uniunii, adică toți trebuie să fie mulțumiți când se termină un consiliu.

Consiliul de astăzi are două teme fundamentale, dar și marchează câteva momente. Primul moment este acela că se termină președinția italiană iar al doilea moment și, poate, cel mai important, este preluarea președinției Consiliului European de către Donald Tusk, pentru prima dată un reprezentant al noilor veniți în UE deținând această funcție de maximă

importanță.

Pe ordinea de zi a Consiliului sunt două teme majore: prima este legată de îmbunătățirea climatului de investiții în Europa, iar cea de a doua este analiza situației din Ucraina. În ceea ce privește îmbunătățirea climatului de investiții, se vizează planul de investiții pentru Europa 2015-2017 și acest plan are la bază crearea unui fond al UE pentru investiții.

Acest fond va fi administrat de Banca Europeană de Investiții și, în momentul de față, are două contribuții.

Prima contribuție este de la Comisia Europeană care din bugetul 2014, 2015-2020 alocă 16 miliarde de euro. A doua contribuție este a Băncii Europene de Investiții, care alocă și ea în acest fond 5 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că fondul de investiții pornește cu o capitalizare de 21 de miliarde de euro. Dar fondul este mult mai ambițios decât aceste sume, obiectivul este să fie atrași 315 miliarde, deci, să spunem, bani bugetari de la contribuabili, sunt: cei 16 miliarde de la Comisia Europeană, care sunt din contribuția curentă a statelor, nu înseamnă o contribuție suplimentară, și 5 miliarde de la BEI, restul, până la 315 miliarde, vor fi bani atrași sau obiectivul este să fie bani atrași din sectorul privat, deci investiții a diverselor companii, a diverselor bănci private. Principalele obiective ale acestui fond de investiții sunt legate de dezvoltarea infrastructurii. În primul rând, infrastructura energetică, și ne referim aici la procesele de interconectare, fie că discutăm de interconectarea pe gaze pe sistemul de transport gaze, fie că ne referim la interconectarea pe energie electrică ele intră la capitolul infrastructuri cum, de altfel, intră și proiecte de infrastructură de transport, adică feroviar și rutier. N-aș exclude infrastructura fluvială, despre care încă nu se vorbește la acest stadiu, dar ar trebui să fie inclusă și vom susține acest lucru. O altă zonă de maxim interes este dezvoltarea infrastructurii IT pe bandă largă, pentru a se putea realiza interconectarea pe sistemele IT.

Nu în ultimul rând, fondul se va adresa și dezvoltării producției de energie curată, de energie electrică curată, precum și educației și cercetării. Ca întotdeauna, UE își propune obiective foarte ambițioase. Dacă priviți la cifre de la 21 de miliarde de euro capitalizare se dorește realizarea, în perioada 2015-2017, a unor proiecte în valoare de 315 miliarde, ceea ce înseamnă un raport de 1 la 15 la fiecare euro pus de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții să se atragă 15 euro din sectorul privat. Este un obiectiv extrem de ambițios, dar el este generat de realitatea pe care acum o are Uniunea Europeană, adică o situație economică fragilă, un nivel al șomajului extrem de ridicat, cu toate programele anterior anunțate, inclusiv cele pentru tineret, statele membre nu au reușit să consolideze economia, ea a rămas în continuare fragilă și sub riscul unei reveniri în recesiune și, în același timp, problema șomajului încă nu dă semne consistente și ireversibile de rezolvare, adică o reducere consistentă a șomajului, în mod deosebit în rândul tinerilor.

Sigur, proiectele pentru tineri încă nu sunt implementate integral, abia a început implementarea lor, dar măsuri suplimentare sunt necesare. În acest context, în care eu remarc nivelul deosebit de ambiție propus și care va fi discutat astăzi, mă gândesc și la o soluție care să vină în sprijinul României. Având în vedere procesul redus de absorbție, raportat la faptul că ne aflăm în ultimul an al exercițiului bugetar care s-a încheiat, faptul că mai avem încă 9-10 miliarde de euro alocați și necheltuiți încă, mă gândesc să propun, sigur acest lucru trebuie băgat în mașinăria Comisiei, dar mă gândesc să propun ca statele care au bani necheltuiți să contribuie cu propriile proiecte neterminate la acest program, adică să nu ni se ia banii și dacă la sfârșitul anului 2015 vom mai avea 4-5 miliarde necheltuiți, ei să fie considerați ca fiind în acest program și România să-și poată continua, până în 2017, implementarea proiectelor care au fost licitate până la sfârșitul exercițiului bugetar, 31 decembrie 2015, sau proiecte care sunt în derulare și care nu au fost terminate, să nu ni se ia banii și să fie considerați introduși în acest program.

Sigur, este o procedură complicată, dar dacă există bunăvoință și eu voi lansa acest subiect cu ocazia acestui Consiliu, poate că, cu sprijinul Parlamentului, care ar trebui să modifice Regulamentul de utilizare a banilor destinați fondurilor structurale, a Parlamentului European, cu sprijinul Comisiei Europene, cu înțelegerea statelor donatoare care nu și-ar mai primi banii înapoi poate reușim să salvăm cât mai mult din banii alocați României pentru exercițiul bugetar care se încheie. Mai am și alte idei, dar să vedem. Oricum, pentru salvarea banilor pe care, eventual, am reuși să nu-i cheltuim, le voi discuta cu Jean-Claude Juncker, cu Donald Tusk și cu ceilalți, în mod deosebit cu contributorii și poate în perioada următoare Guvernul, depunând documentații în sprijinul a ceea ce voi susține, să reușim să oprim dezangajarea consistentă, previzibilă la sfârșitul acestui an.

Subiectul doi: Ucraina. În ceea ce ne privește, susținem că situația din estul Ucrainei, marcată prin orașele-reper Lugansk și Donețk, deci bazinul Donbas altfel spus, se îndreaptă către o situație de gen Transnistria. De asemenea, este evident pentru noi că Federația Rusă continuă să consolideze separatiștii în estul Ucrainei, ceea ce impune, în opinia mea, și acest lucru îl voi susține, creșterea nivelului de sancțiuni împotriva Moscovei. Este adevărat, sancțiunile de până acum au început să producă efecte devastatoare pentru economia Federației Ruse și cred că, ușor-ușor, domnul Putin o să renunțe la aroganță. Am văzut și declarația ministrului de Externe, Lavrov, făcută ieri sau alaltăieri, dar ieri a apărut în presă, precum că Moscova nu intenționează să facă din estul Ucrainei o nouă Crimee, ceea ce este un joc pentru copii.

Nimeni nu spune că Federația Rusă vrea să anexeze estul Ucrainei, ci toți spunem că Federația Rusă vrea să creeze o Transnistrie în estul Ucrainei. Tipul acesta de politică externă, promovat de Kremlin, nu mai păcălește pe nimeni. Aș aștepta de la demnitarii ruși să spună că nu vor crea o Transnistrie în estul Ucrainei, și nu o Crimee, că nimeni nu îi suspectează de așa ceva.

Deci, în ceea ce privește Ucraina, suntem foarte bine documentați cu privire la evoluții, inclusiv evoluțiile politice, și vom susține escaladarea, creșterea nivelului de sancțiuni, în așa fel încât Moscova să înțeleagă că Uniunea Europeană își menține principiile. Și că în Europa nu poți să creezi Transnistrii, Kaliningraduri ori de câte ori interesele tale de expansiune a influenței îți cer acest lucru.

Aș mai face o singură remarcă, am văzut sarcina pe care am primit-o prin presă de la ministrul Apărării — să rezolv problema bugetului Apărării. Domnul ministru tinde să dovedească și public că nu înțelege nimic. Întrebarea mea este — pentru că nu vreau să se facă un joc politic pe această temă — ce documentație s-a trimis la Comisia Europeană pentru ca eu să pot susține în Consiliu acest lucru. Am discutat cu premierul Victor Ponta acest subiect în timpul negocierilor cu Fondul, l-am rugat să agațe în deficitul pe care îl va conveni și care a rămas în programul stabilit, deficit pe ESA 1,4 și deficit structural 1% din Produsul Intern Brut. Dar l-am rugat în interiorul acestui deficit, pentru a credibiliza acțiunea noastră, să agațe un 0,1% în plus pentru Armată, pentru ca noi să spunem atât am putut, dar mai vrem o extindere cu încă 0,2% a deficitului destinat cheltuielilor de apărare. Acest lucru se poate face, însă, cu o documentație solidă, depusă la Comisia Europeană. Și eu sunt convins că în perioada următoare, și ministrul Apărării, și ministrul de Finanțe, și premierul vor lucra la această documentație, eu îl voi preveni pe Jean-Claude Juncker că o astfel de documentație va veni, și pe urmă se va putea discuta în perioada imediat următoare, Guvernul trebuie să intre în structurile Comisiei Europene să înceapă discuțiile pentru a obține o astfel de derogare.

Lucrul este posibil, dar nu se rezolvă cu dați sarcini prin presă, ci cu făcut documentație consistentă.

Întrebare: (...).Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă pot spune că ceea ce am spus public a fost subiect discutat și cu domnul președinte Iohannis, l-am informat cu privire la poziția mea în acest Consiliu European.

Întrebare: (...).

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nimeni nu dă sfaturi nimănui, ci doar schimbăm informații. Vă mulțumesc mult, vă doresc o zi bună!

Departamentul comunicării publice

18 Decembrie 2014