Publicat: 12 Martie, 2014 - 08:33

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut marți, 11 martie, la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.
Vă prezentăm declaraţia de presă integrală susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Declaraţia de presă de astăzi este legată în primul rând de noul episod din Parlamentul României. Am constatat că majoritatea parlamentară a refuzat astăzi, din nou, să lase justiţia liberă, în condiţiile în care Parlamentul României este acuzat în raportul Uniunii Europene care vizează actele de corupţie şi care se referă la toate cele 28 de state, dar la noi în mod special este menţionat Parlamentul ca o instituţie care împiedică independenţa justiţiei. De asemenea, în raportul MCV, dacă instituţiile care ţin de justiţie primesc aprecieri bune, Parlamentul este menţionat ca cel care încalcă statul de drept şi blochează justiţia. Noul episod, cel legat de fostul ministru al Finanţelor, domnul Chiţoiu, este o confirmare a ceea ce s-a înscris în raportul MCV, dar şi în raportul cu privire la corupţia la nivelul Uniunii Europene. Mai mult decât atât, este confirmată şi aprecierea din raportul Departamentului de Stat cu privire la România, în care Parlamentul este o instituţie care nu respectă standardele statului de drept. Acest episod, acest ultim episod are şi o altă conotaţie, pentru că el viza o anchetă cu privire la modul în care o ordonanţă de urgenţă, Ordonanţa 94/2013 cu privire la ASF, a fost emisă şi manipulată de diverşi politicieni şi confirmă faptul că guvernul Ponta este un guvern corupt. Dacă astăzi s-ar fi dat aviz pentru ca domnul Chiţoiu să fie anchetat, cu certitudine, ar fi trebuit să spună cum a primit şi aprobarea de la premier, şi cât de deschis a fost premierul ca, o ordonanţă de urgenţă care nu a circulat la toţi miniştrii să fie aprobată peste noapte. Cu privire la această ordonanţă de urgenţă, astăzi, domnul Chiţoiu, în Parlament, a spus câteva minciuni, care au părut a fi o justificare. Domnul Chiţoiu minte! El a avut sesizări nu de la Fondul Monetar Internațional sau de la alte instituţii, care s-au manifestat într-adevăr şi au avut exigenţe de modificare a legislaţiei de funcţionare a ASF-ului, dar legea iniţială de funcţionare a ASF-ului a fost retrimisă de mine în Parlament exact din cauza modificărilor care, ulterior, au venit şi din partea Fondului Monetar Internațional, adică probleme legate de vechime şi, în sesizarea în care eu am făcut-o către Parlament, se cereau 10 ani vechime, nu au acceptat, au rămas la 7 ani şi, abia când au avut nevoie să elimine pe cineva de acolo, au introdus 9 ani. Iar premierul cu certitudine ştie despre ce este vorba.

De asemenea, în trimiterea înapoi a Legii de funcţionare a ASF-ului, mai semnalam un lucru legat de incompatibilităţi. Iar domnii parlamentari au respins atunci sesizarea mea, şi pe vechime, şi pe incompatibilităţi. În schimb, în Ordonanţa de Urgenţă se face referire la incompatibilităţi, dar se emite o singură categorie, care era menţionată, atât de mine, cât şi de Fondul Monetar Internațional, şi anume, să nu fie rude ale parlamentarilor sau parlamentari. Şi exact domnul Ruşanu, care era parlamentar, şi tot soiul de rude ale parlamentarilor sunt în ASF. Această observaţie a fost eliminată din Ordonanţa de Urgenţă 94/2013. Deci, eu cred că astăzi majoritatea parlamentară şi în mod deosebit PSD, partener cu UDMR la aşa ceva, au protejat investigarea unui act de corupţie la nivel guvernamental. Astăzi, analizând modul de reacţie al Parlamentului la astfel de sesizări, am mai constatat un lucru: Parlamentul a refuzat să constate încetarea mandatului pentru doi parlamentari care, prin hotărâre definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au fost declaraţi incompatibili. Şi pot să vă spun şi numele lor: este vorba de domnul Daniel Akos Mora şi de domnul Ştefan Bucur Stoica, cei care au fost declaraţi, care au fost constataţi prin hotărâri definitive ale Înaltei Curţi de Casaţie ca fiind incompatibili şi nimeni nu a luat notă de aceste hotărâri în Parlamentul României.

De asemenea, este un număr destul de mare de parlamentari pentru care s-a cerut aprobare pentru începerea urmăririi penale şi a fost refuzată de Parlament. Şi vi-i enumăr: domnul Varujan Vosganian, domnul László Borbély, domnul Victor Paul Dobre, de astăzi şi domnul Chiţoiu. Şi mai avem şi parlamentari pentru care s-a refuzat ridicarea imunităţii în vederea arestării, şi aici îl găsim pe domnul deputat Cosma Vlad Alexandru şi pe domnul deputat Ion Stan. Este foarte interesant, şi v-aş ruga să observaţi că pentru parlamentarul „auto” Coman Parlamentul a încuviinţat imediat arestarea. Vă recitesc numele celor pentru care nu s-a încuviinţat arestarea: deputat Ion Stan, deputat Cosma Vlad Alexandru. La cei pentru care nu s-a încuviinţat începerea urmăririi penale: Daniel Chiţoiu, Victor Paul Dobre, László Borbély sau Varujan Vosganian. Este foarte mare diferenţa de tratament. Şi aş observa - şi dacă este nevoie vă mai citesc o dată numele, nu pentru dumneavoastră, dar măcar pentru telespectatori - că este vorba de politicieni care sunt parte a sistemului corupt din Parlament, cei pentru care nu s-a încuviinţat începerea urmăririi penale sau arestarea. Sunt toţi politicieni cu state vechi, care fac parte din corupţia transpartinică ce se mişcă în Parlament cu solidaritate egală din partea tuturor. Aici este marea problemă a Parlamentului. Sigur, unul ca bietul deputat „auto”, care nu ştia pe ce lume trăieşte şi cum a ajuns în Parlament, sistemul din Parlament s-a derobat imediat de el, pentru că nu conta ca influenţă. Dar când vine vorba de domnul Cosma, când vine vorba de domnul Varujan Vosganian, când vine vorba de domnul Borbély, lucrurile se schimbă. Sunt oameni influenţi care, la rându-le, pot influenţa voturi când alt parlamentar ajunge la necaz. S-a ajuns la un număr de parlamentari pentru care s-a refuzat începerea urmăririi penale sau arestarea care deja reprezintă o radiografie transpartinică a corupţilor din Parlamentul României. Facem eforturi uriaşe să deschidem porţile Schengen pentru toţi românii, în beneficiul tuturor românilor şi al întregii economii româneşti. Parlamentarilor din majoritatea parlamentară nu le pasă.

Şi-mi pare rău, o să citesc din nou partidele din care fac parte: Varujan Vosganian - PNL, László Borbély - UDMR, Victor Paul Dobre - PNL, Daniel Chiţoiu - PNL, Cosma Vlad Alexandru - PSD, Ion Stan - PSD. Indiferent de situaţia partidelor la putere sau opoziţie, aceşti oameni şi cei care sunt colegi cu ei în grupurile parlamentare îi apără fără rezerve, chiar făcând rău României, chiar discreditând statul român, ca şi voinţă politică de luptă împotriva corupţiei. Degeaba instituţiile statului îşi fac treaba, dacă deasupra lor se aşază eticheta: lipsă de voinţă politică în lupta împotriva corupţiei. Statul este discreditat. Asta s-a realizat şi astăzi cu finul Chiţoiu, care-i parte dintr-un angrenaj mult mai mare gestionat de naşul Ruşanu şi cu tentaculele în toate structurile fiscale şi financiare ale statului. Eu sunt doar în situaţia de a constata, pentru că nu am cum să influenţez deciziile Parlamentului, dar românii trebuie informaţi să ştie cine le face rău, cine îi discreditează.

Aş aborda un alt mic subiect, care se referă la ceea ce ar urma să se întâmple la 1 aprilie, când Guvernul - şi văd că şi noul ministru al Finanţelor - susţin introducerea unei taxe suplimentare la combustibil, la benzină şi motorină. O spun, încă o dată, aşa cum am spus-o şi la timpul potrivit. Această taxă suplimentară nu este necesară, având în vedere că în bugetul de stat sunt ascunşi suficienţi bani pentru a se putea renunţa la taxa suplimentară. Sigur, singurul loc în care nu sunt ascunşi sunt cei de la Ministerul Dezvoltării, unde este o creştere explozivă a bugetului în vederea alocărilor către baronii locali în vederea europarlamentarelor. Se poate rămâne în deficitul bugetar convenit, cu condiţia să se elimine excesele de alocare de la Ministerul Dezvoltării, excesul de alocare de la plata dobânzilor, de la serviciul datoriei externe şi, de bună seamă, corecta evaluare a celebrei taxe pe stâlpi, care în buget a fost trecută cu o contribuţie minimală de 480 de milioane de RONi, când în realitate este cel puţin 1,5 miliarde. Fac un apel şi la Guvern, dar şi la Parlament, pentru că Parlamentul are ordonanţa de urgenţă depusă şi o poate lua în lucru, să nu se introducă această taxă suplimentară, care va scumpi preţurile de consum. Degeaba avem 3,5% creştere economică pe anul trecut, degeaba avem creştere în comenzile pentru industrie, chiar în aceste luni, dacă preţurile or să crească. Nu se atinge obiectivul, de a da puţin mai mult confort populaţiei, să aibă o situaţie puţin mai bună.

Am observat, ieri, o prezenţă, la vârf, a partidului extremist Jobbik, din Ungaria. Cred că a venit timpul să punem capăt acţiunilor acestui partid, pe teritoriul României, şi cer public Guvernului şi Parlamentului României să se emită act normativ, prin care prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid, să fie interzisă. Este un partid extremist, care nu are responsabilitate pentru Europa unită, ci pentru interesele lui mărunte. În Europa se constată o creştere a ponderii partidelor extremiste şi, dacă Ungaria nu îi poate pune sub control, măcar pe teritoriul României nu au ce căuta. Voi avea o discuţie extrem de aplicată, cu ocazia primului CSAT, pentru că libertatea, democraţia, dreptul de mişcare, dreptul la liberă exprimare nu pot merge până la nivelul la care, prin abordări extremiste, faci rău altora, iar Jobbik este un partid extremist, de care le este ruşine şi guvernanţilor de la Budapesta şi nu-i acceptă în alianţe, nu văd de ce ne-ar fi nouă ruşine să-i dăm afară sau să nu mai aibă acces în România. Comportamentul lor de la Târgu-Mureş justifică o astfel de măsură împotriva Jobbik. Cam acestea erau cele ce voiam să le comunic astăzi. Mâine voi avea o declaraţie de presă mai largă, cu privire la evoluţiile din Ucraina şi măsuri care vizează România. Dacă aveţi câte o întrebare, foarte rapid!

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Vorbeaţi despre partidul extremist Jobbik. Vă întreb, ce faceţi dumneavoastră cu privire la decoraţia lui László Tökés, care, în Paralmentul European, a cerut sprijin pentru autonomia ţinutului secuiesc? Ştiu că acel Consiliu de Onoare a spus că ar trebui retrasă această decoraţie.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, numai că decizia Consiliului de Onoare a fost atacată în instanţă şi eu sunt obligat să aştept pronunţarea instanţei. În funcţie de decizia instanţei, voi acţiona.

Întrebare: Bun. Şi aş vrea să vă mai întreb...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Câte o întrebare, fiecare. Da?

Întrebare: Bună seara. Aş vrea să revin puţin. Spuneaţi, atunci când votul în cazul deputatului Vlad Cosma, de activitatea în care va fi reflectată în viitorul MCV, cum va arăta? Şi parlamentarii sunt responsabili - spuneaţi - pentru ce va fi trecut. Acum s-a repetat această situaţie. Aş vrea să subliniem puţin, dacă se poate, aici, practic, la ce să ne aşteptăm într-un viitor Raport MCV?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu nu vizez neapărat Raportul MCV, dar vreau să ştiţi că actualul Raport MCV, cel care a fost deja emis în luna ianuarie, încă nu a fost andosat de Consiliu, de Consiliul Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că el poate suferi modificări. Iar, în opinia mea, cu certitudine, şi această nouă aventură va consolida, în momentul adoptării raportului în Consiliu, situaţia reflectată deja de MCV, că Parlamentul nu respectă statul de drept. Deci, va fi un raport imediat.

Întrebare: Şi dacă îmi mai permiteţi...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Câte o întrebare. da?

Întrebare: Bună seara. Este o continuare a întrebării. Am văzut astăzi prima reacţie a Ambasadei SUA aţi primit reacţii şi de la alte state? Şi ce alte consecinţe, în afară de raportul MCV - vorbeaţi mai devreme şi de intrarea în Schengen -, ar putea să aibă atitudinea din Parlament?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, vă mărturisesc că nu ştiu de reacţia Ambasadei SUA, şi luările mele de poziţie nu sunt ghidate de reacţiile altor state. Eu ştiu foarte bine ce trebuie făcut. Ce vă pot spune cu certitudine este că episodul de astăzi va mai trage o tuşă groasă la momentul aprobării raportului MCV din ianuarie pentru România cu privire la faptul că Parlamentul nu respectă statul de drept. Pentru că aici ce se fac parlamentarii că nu înţeleg...? Ei spun să ni se dea probe, să ni se... Spiritul nu este acela de a transforma - şi spiritul Constituţiei, şi spiritul solicitării instituţiilor statului - nu este acela de a transforma Parlamentul în judecător. Practic, este o notificare de informare şi aşa trebuie tratată. Cei care pot spune dacă, în cazul domnului Chiţoiu, sunt încălcări ale legii, sunt procurorii, în fază iniţială, şi judecătorii pe urmă. L-am mai văzut pe mai-marele Vosganian, după ce mafia transpartinică l-a protejat şi nu a putut merge în faţa procurorilor, spunând: „S-a dovedit, sunt nevinovat”. Nu, Varujan Vosganian, nu, Chiţoiu, nu, László Borbely, Parlamentul nu vă dă certificate de nevinovaţi. Parlamentul doar constată şi ia notă de faptul că, pentru un ministru, se cere începerea urmăririi penale. Deci, acolo vor fi problemele, în consolidarea ideii deja exprimate în Raportul MCV de ţară, dar şi în raportul pe Uniunea Europeană, şi în raportul Departamentului de Stat, că Parlamentul nu respectă statul de drept şi că se situează sau îi situează pe parlamentari - şi, după cum vedeţi, selectiv; cine e în cupolă şi cine nu. Alţii primesc imediat aprobarea să fie anchetaţi sau arestaţi, dar anume parlamentari nu se poate. Deci asta e... cu toată lumea... Hai să ne tratăm corect unii pe alţii.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Aşa vrea să încercăm o clarificare, că au apărut astăzi în presă nişte poze legate de o vizită a dumneaavoastră la sediul Fundaţiei Mişcarea Populară şi voiam să vă întreb care a fost scopul acelei vizite şi... Care a fost scopul?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Scopul şi intenţia. După cum.... Deci, nu vreau să fac la Cotroceni, dar mi-aţi pus întrebarea şi vă dau răspunsul. Bănuiesc că ştie toată lumea că m-am despărţit definitiv de PDL, că nu am nimic comun în abordările politice cu actuala conducere a partidului, că am propus formarea unei fundaţii care se numeşte Mişcarea Populară, care a generat un partid. Ieri am fost la sediul fundaţiei pentru nişte discuţii. Să ştiţi că am dreptul să mă duc la sediul oricărei fundaţii. Nu este o încălcare a statutului de preşedinte, cum am dreptul să mă duc şi la orice partid. Un singur lucru nu am dreptul să fac: să devin membru al unui partid, dar nimeni nu mă poate opri să susţin, să votez Partidul Mişcarea Populară, da. Am vreo restricţie? Deci v-am răspuns, da.

Întrebare: Pentru că vorbeaţi despre această... Nu, dar în completarea ideii, pentru că aţi fost acolo şi aţi avut o discuţie, care sunt concluziile, că se apropie alegerile europarlamentare sau...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu am discutat despre alegeri. M-am dus să-i cunosc pe oamenii aceia care sunt şefi de filiale... E adevărat că erau amestecaţi şi şefi de filiale ai Partidului Mişcarea Populară şi şefi de filiale ai Fundaţiei Mişcarea Populară, însă a fost prima dată când am avut ocazia, fiind şefii de filiale, să le spun ce aş fi vrut de la această construcţie când am propus să se formeze.

Întrebare: Deci a fost o discuţie politică.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O discuţie politică, de bună seamă.

Întrebare: Că am articolul 84 din Constituţie care zice că preşedintele nu poate fi membru, într-adevăr, nu poate fi membru.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Asta e problema, da. Nu sunt membru nici la partid, la orice fundaţie mă pot duce, la orice partid mă pot duce. Cunosc foarte bine Constituţia. Vă mulţumesc că aţi citit-o şi dumneavoastră corect.

Întrebare: Bună seara. Avem un nou preşedinte al Senatului. Doream să vă întreb ce părere aveţi dumneavoastră despre alegerea lui Călin Popescu-Tăriceanu şi cum veţi colabora dumneavoastră cu al doilea om în stat de acum încolo?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Instituţional, cum colaborez cu Victor Ponta, cu Zgonea, colaborez şi cu Călin Popescu-Tăriceanu chiar dacă, părerea mea că el este un surogat de Antonescu, ştii? Victor Ponta a ţinut să menţină tandemul PNL - Victor Ponta sau Crin Antonescu - Victor Ponta şi acum o să-l mângâie pe spate pe Călin Popescu-Tăriceanu şi o să-i spună „Crinuţ”, că i-a trebuit înlocuitor. Deci Tăriceanu este, din punct de vedere al reacţiei lui Victor Ponta, surogat de Crin Antonescu. Aşa o văd. Altfel, instituţional, e al doilea om în stat, îl tratez ca atare.

Întrebare: (...) domnul Zgonea, să înţelegem.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Zgonea e al treilea.

Întrebare: Aţi avut nişte mici discuţii cu domnul Zgonea, aşa.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dar cu cine nu am eu discuţii?

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Premierul Victor Ponta spunea că este alături de protestatarii, de sindicaliştii din energie şi, mai cu seamă, îi invita să vină la Cotroceni să protesteze, vă acuza pe dumneavoastră că nu promulgaţi Legea certificatelor verzi. Cum vedeţi aceste declaraţii?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, Legea certificatelor verzi este în Parlament, este retrimisă la Parlament pentru că trebuia să vină un aviz de la Comisia Europeană. Vă asigur că nu am nimic împotrivă să fie promulgată imediat ce îndeplinim toate procedurile, pentru ca România să nu se mai aleagă cu un infringement. Asta e.

Întrebare: Despre Gică Popescu...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult. Vă doresc o seară plăcută. Mâine Ucraina, situaţia din regiune.

Întrebare: Domnule preşedinte, Gică Popescu - îl graţiaţi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Măi copii, nici nu i s-a scris aia...

Întrebare: (...) pe viitor... Motivarea.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În viitor?

Întrebare: Dar dosarul lui George Becali, domnule preşedinte, în ce stadiu este, că ştiu că e la dumneavoastră?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiu că... Acum, uite, eu aş pune, v-aş ruga la fel cum subiectul ăsta este foarte actual pe anumite televiziuni, eu aş vrea să ştiu, dacă nu e cu păcat, dacă a plătit cineva bani pentru a se face astfel de campanii pentru Becali, pentru Gică Popescu. Vreau să ştiu dacă televiziunile respective...

Întrebare: Vi se pare o campanie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Mi se pare o campanie foarte puternică şi nejustificată, nejustificată pentru că e o întreagă procedură a graţierii, nu e că adună un post de televiziune sau altul 50.000 de semnături. Poate să adune şi un milion de semnături şi două milioane şi cinci milioane de semnături un post de televiziune. Procedura este cu totul alta şi, dacă televiziunile respective ar respecta statul de drept, ar citi măcar legea care permite preşedintelui graţierea...

Întrebare: De asta vă întrebam în ce stadiu se află dosarul, nu? Pentru că ştim că a fost şi mama domnului Becali, astăzi, la Cotroceni.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Din câte ştiu, a fost la Relaţii cu Publicul şi a lăsat o petiţie. Eu am un aviz negativ cu privire la graţierea domnului Becali de la ministrul Justiţiei, aviz care este facultativ, dar vă rog să plecaţi de la următoarea realitate: nu am făcut multe graţieri în primul meu mandat. Dacă veţi urmări, toate graţierile sunt în primul mandat. În al doilea mandat, nu există nicio graţiere, nici măcar pe motive umanitare. De ce am avut această abordare? Pentru că, într-adevăr, graţierea este un act de voinţă al preşedintelui, şi punct! Nu îi trebuie nici avize, nici... avizele şi le ia dacă vrea o mai bună înţelegere. Dar eu plec de la altă premisă. Dacă în primul mandat aveam semne de întrebare cu privire la voinţa justiţiei de a funcţiona, în cel de-al doilea mandat al meu, nu am mai avut motive să cred că cea mai mare parte a justiţiei n-ar funcţiona; şi, atunci, am plecat de la premisa că, decât un om pe care l-am respectat şi îl respect, l-am admirat şi îl admir, indiferent despre cine vorbim, îl cunosc mai bine sau mai puţin bine, deci, între un astfel de om, şi a respecta un judecător, am preferat să respect judecătorul, pe care nici măcar nu-l cunosc. Preşedintele poate să facă foarte mult rău, prin atribuţiunile lui, justiţiei; prin abuzul de graţieri, prin neînţelegerea efectelor sociale ale unor hotărâri ale judecătorilor şi, de aceea, am fost extrem de reţinut şi în primul mandat, iar în al doilea mandat am eliminat, din activitatea mea, funcţia graţierii. Sigur, nu vreau să descurajez pe nimeni. Orice om are dreptul să ceară graţierea. Voi reflecta, de la caz, la caz. Până acum, însă, nu am avut motive să acord nicio graţiere, în acest al doilea mandat.

Întrebare: Medalia lui Gică Popescu i-o retrageţi? Acea decoraţie.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Deci, aici este o chestiune, am văzut şi uneori au fost articole, presiuni: „Luaţi-i medaliile lui Adrian Năstase!”, „Luaţi-i ...!” Un om care a intrat în închisoare nu poate fi negat, în opinia mea. Pedeapsa penală nu-l desfiinţează. Acei oameni care au primit decoraţii - şi nu discutăm numai despre Adrian Năstase şi despre Gică Popescu, discutăm şi despre Remeş şi de Mureşan, care au fost decoraţi în activitatea lor ca miniştri, ca oameni politici. Nimănui nu i-am ridicat decoraţiile, pentru că omul intrat în puşcărie, în închisoare, pentru că a greşit... Eu nu spun ce spune cel condamnat, spun ce spune judecătorul. Judecătorul spune că a greşit! Nu poate fi negat pentru ceea ce a făcut el înainte de a fi în închisoare şi legea decoraţiilor spune foarte clar „Preşedintele poate - nu este obligat să o facă!” Vă mulţumesc mult, vă doresc o seară plăcută!