Publicat: 17 Ianuarie, 2013 - 12:55
Corespondenta din Bruxelles

"Bătălie" dură şi negocieri intense au loc de ceva timp pentru nominalizarea succesorului premierului luxemburghez Jean-Claude Juncker la cârma Eurogrup, pe măsură ce termenul până la care acesta a anunţat că rămâne în funcţie (sfârşitul lunii ianuarie, n.r.) se apropie.

Înfiinţat în 1997, Eurogrup era coordonat iniţial de către ţara care deţinea preşedinţia semestrială a Uniunii Europene. În 2005, statele UE au decis să nominalizeze la cârma Eurogrup un reprezentat al uneia din ţările din zona euro, Juncker fiind deci primul său preşedinte. El a acceptat în iunie 2012 o prelungire a mandatului cu şase luni, tocmai pentru a da posibilitatea ţărilor din zona euro să cadă de acord în privinţa succesorului său.

Nominalizarea succesorului lui Juncker face parte de fapt dintr-un "joc" de putere la nivelul celor patru instituţii europene. Juncker doreşte să renunţe la şefia Eurogrup şi să se concentreze pe activitatea la nivel naţional, pe de o parte, dar şi pentru a da posibilitatea compatriotului său, Yves Mersch, de a prelua un post în conducerea Băncii Central Europene (BCE) în detrimentul Spaniei. La rândul său, Franţa vizează  direcţia Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). În plus, există în joc preşedinţia viitorului Mecanism Europen de Stabilitate (MES) care va înlocui, începând cu 1 iulie, Fondul European de Stabilitate Financiar.

De fapt, "bătălia" se dă între Paris şi Berlin, reprezentanţii celor două ţări încercâd să ocupe acest post strategic pentru guvernarea zonei euro. Surse europene susţin că, este evocată chiar posibilitatea unui tandem între miniştrii francez şi german de finanţe, respectiv Pierre Moscovici şi Wolfgang Schaüble.

Berlin ar putea propune candidatura lui Wolfgang Schäuble, opţiune care, susţin surse europene, ar redesena geografia puterii în zona euro. Potrivit cotidianului Financial Times Deutschland, candidatura lui Schäuble este o propunere care vine direct de la cancelarul Angela Merkel, însă Berlin refuză pentru moment "să facă orice comentariu" pe tema în cauză. Propunerea are şi conotaţii în plan intern, căci Angela Merkel ar dori astfel să îndepărteze din politica internă un rival care contestă, de multe ori, propunerile sale. Pe de altă parte, alegerile federale din Germania, care vor avea loc în partea a doua a anului 2013 se anunţă destul de tensionate, Merkel fiind obligată să facă o serie de concesii în ceea ce priveşte politica bugetară pentru a putea construi o coaliţie viabilă.

Eurogroup este reuniunea celor 17 şefi de stat şi de guvern din zona euro şi vizează  coordonarea politicii economice. Odată cu declanşarea crizei datoriilor suverane această instanţă a devenit din ce în ce mai importantă. Printre posibilii succesori ai lui Juncker presa europeană a vehiculat numele primului ministru finlandez, Jyrki Katainen, sau a italianului Mario Monti, dar cei doi nu au confirmat acest lucru. O altă propunere - ministrul olandez, Jeroen Dijsselbloem, este contestată de Franţa, pe motiv că acesta nu este prea cunoscut în plan european.