Publicat: 17 Ianuarie, 2017 - 12:43
Corespondență specială din Strasbourg de la Carmen DINU

update: Rezultatele de la turul doi pentru preşedinţia PE

Candidatul PPE la președinția parlamentului European Antonio Tajani a obţinut 287 voturi la turul doi al alegerilor pentru preşedintele Parlamentului European,(cu 13 mai mult decât la turul unu), fiind urmat de socialistul Gianni Pitella, cu 200 de voturi, cu 17 mai mult decât la turul unu. Anunţul a fost făcut de preşedintele în exerciţiu, Martin Schultz, care a mai anunţat că urmează turul trei, având în vedere că nici un candidat nu are jumătate plus un vot ca să câştige. Eleonora Forenza, care a candidat din partea grupării stângii europene, a primit 40 de voturi, Jean Lambert, reprezentantul grupului ecologist,51 de voturi, iar Helga Stevens, reprezentanta grupării conservatorilor și reformiștilor europeni, 66.

Europarlamentarul român Laurențiu Rebega, membru al grupului condus de politicianul de extremă dreapta Marine Le Pen, a primit 45 de voturi.

Din cei 751 de deputaţi, au fost prezenţi la vot 725.

691 au fost voturi valabil exprimate, restul fiind voturi nule.
 

UPDATE: A început votul pentru turul doi pentru preşedinţia PE

Cei 751 de eurodeputați votează în acest moment la Strasbourg, pentru turul doi al alegerilor pentru președinte Parlamentului European, care urmează să conducă forul legislativ pentru următorii doi şi jumătate de mandat.

Cum nici conservatorii şi nici social-democrații nu au avut suficiente voturi pentru a-și impune candidatul din primul tur, au loc turul doi şi trei (sau chiar patru) pentru departajarea candidaţilor.  

Potrivit presei europene, este posibil ca în final decizia în favoarea cui va înclina balanța să revină euroscepticilor, al căror candidat este europarlamentarul român Laurențiu Rebega.

Conform unei înțelegeri încheiate după alegerile din 2009, principalele două grupuri europarlamentare - grupul Partidului Popular European (PPE) și grupul Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților Europeni (S&D) - îşi împart mandatul PE de 5 ani în două mandate de doi ani şi jumătate, ceea ce ar însemna că socialiștii ar trebui să cedeze acum popularilor președinția Parlamentului European. Președintele în funcție al PE, Martin Schulz, și-a dat demisia în octombrie, dar alegerea succesorului său s-a complicat, întrucât înțelegerea din 2014 nu mai este aplicată, grupul social-democrat estimând că ar fi anormal ca popularii să dețină conducerea tuturor celor trei principale instituții ale UE.

Prin urmare, în lipsa unui acord prealabil între principalele grupuri politice - o situație neobișnuită în istoria PE - și cum niciunul dintre aceste grupuri nu dispune de majoritatea absolută, alegerea riscă să fie arbitrată de extreme.

Candidatul PPE la președinția parlamentului European Antonio Tajani a obţinut la primul tur 274 de voturi, fiind urmat de socialistul Gianni Pitella, cu 183 de voturi. 
Anunţul prealabil al liberalul Guy Verhofstadt de retragere din cursă a fost primit de grupul socialiștilor europeni cu surpriză și nemulțumire, precum și cel privind alianța formată de liberali cu popularii europeni, transmite publicația Politico.

Una dintre mizele acordului dintre liberalii europeni (ALDE) și grupul popularilor (PPE) înainte de votarea noului președinte al Parlamentului European a fost retragerea dreptului Poloniei de a vota în Consiliul European, transmite Politico, citând surse de înalt nivel din cadrul Legislativului UE.

Astfel, membrii ALDE au insistat ca PPE să ceară activarea, în cazul Poloniei, a articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, ceea ce ar lăsa țara fără dreptul de a vota în cadrul Consiliului European şi ar duce chiar şi la pierderea de către Polonia a funcţiei de preşedinte al Consiliului UE.

Amintim că, Polonia se află în acest moment în plină criză politică după ce Parlamentul a adoptat o serie de măsuri considerate neconstituționale, iar președintele a promulgat respectivele acte normative.

Articolul 7 are două părți - Articolul 7.1, potrivit căruia Consiliul lansează un avertisment oficial unui stat membru acuzat de încălcarea drepturilor fundamentale, și Articolul 7.2, care se activează în cazul în care avertismentul nu își atinge scopul. Activarea presupune impunerea de sancțiuni și suspendarea dreptului de vot în Consiliu.

Articolul 7 apare menționat prima dată în Tratatul de la Amsterdam, care a intrat în vigoare în 1999. Potrivit documentului, orice stat membru al UE care încalcă valorile europene fundamentale, definite drept "libertatea, democrația, respectarea drepturilor omului și a statului de drept" va fi sancționat.

Europarlamentarul socialist Marc Tarabella, cunoscut pentru declaraţiile sale foarte deschise, a transmis pe Twitter un mesaj critic față de alianța dintre partidul lui Verhofstadt și populari. "Într-o singură săptămână a trecut de la un acord cu Grillo la unul cu Tajani, de la șpagat politic la entorsă etică!', a scris europarlamentarul belgian. El a făcut trimitere la încercarea eșuată a lui Guy Verhofstadt de a ajunge la o înțelegere cu grupul eurosceptic italian Mișcarea 5Stele, condus de Beppe Grillo. Potrivit surselor publicației Politico, și alți europarlamentari socialiști sunt supărați din cauza noii alianțe și acuză modul lipsit de transparență în care s-a ajuns la acest parteneriat

Cei doi candidați ai principalelor grupuri politice - conservatorul Antonio Tajani și socialistul Gianni Pittella - sunt italieni și politicieni cu vastă experienţă la Bruxelles și Strasbourg, dar nu foarte cunoscuți publicului larg și puțin carismatici, inclusiv în tabăra lor politică. Intrarea lor în această cursă a venit oarecum în mod automat după ce Schulz și-a anunțat demisia. 'Toată lumea aștepta un al treilea mandat pentru Schulz, nimeni nu avea un plan B', explică eurodeputatul conservator Alain Lamassoure.

Antonio Tajani are handicapul apropierii de fostul premier Silvio Berlusconi și mulți europarlamentari (mai ales Verzi) îi reproșează că pe vremea când era comisar european pentru industrie (între 2010 și 2014) nu a făcut nimic împotriva practicii unor companii din sectorul auto de a instala soft-uri care falsifică testele de noxe la autoturisme.

Cât despre Gianni Pittella, el vrea să pună capăt pactului dintre conservatori și social-democrați al cărui artizan a fost Martin Schulz și care a sufocat dezbaterea în hemiciclul de la Strasbourg. Însă este puțin probabil ca el să atragă voturi de la liberali, aceștia din urmă fiind încă partizanii unei mari coaliții între stânga și dreapta.

Pe de altă parte, conservatorii îi reproșează deja lui Pittella că face jocul euroscepticilor, care după retragerea lui Piernicola Pedicini (acesta intenționa să candideze din partea grupului Europa Libertății și a Democrației Directe - EFDD) au acum un singur candidat, românul Laurențiu Rebega, din partea grupului Europa Națiunilor și Libertății (ENF) și despre care Le Monde scrie că este un 'cvasi-necunoscut'.

Dar chiar dacă formațiunile eurosceptice nu au șanse reale de a obține postul de președinte al PE, cele aproape 100 de voturi ce rezultă din însumarea mandatelor acestor formațiuni cu cele ale neafiliaților pot cântări decisiv în ecuația votului de marți de la Strasbourg.
Totuși, faptul că 'dezbaterea la Strasbourg este în sfârșit politizată este un lucru bun', apreciază eurodeputata socialistă Isabelle Thomas. În schimb, liberala Sylvie Goulard (candidată și ea pentru scurt timp înainte ca Verhofstadt să o înlăture) este mai sceptică, temându-se că aceste alegeri riscă să fragilizeze instituția. 'Aleșii nu sunt la înălțimea provocărilor momentului. Parlamentul (European) ar avea lucruri mai bune de făcut în plină criză europeană și când Donald Trump se instalează la Casa Albă', apreciază Goulard. 

Sapte candidați, dintre care doi sunt italieni şi un belgian, s-au încris în cursa pentru președinția Parlamentului European pentru următorii doi ani de mandat.

Câştigătorul îi va succeda socialistului german Martin Schulz, care a demisionat pentru a se întoarce în politica din propria țară.
Votul este secret şi rezultatul ar trebui să reprezinte voinţa celor 751 deputați din Parlament. Unul dintre italienii înscrişi în cursă şi cotat între favoriţi este Antonio Tajani, un fost purtător de cuvânt fostului premier italian Silvio Berlusconi.

Antonio Tajani, în vârstă de 63 de ani, care a fost comisar european pentru industrie în 2010-2014, este candidatul Partidului European Popular de centru-dreapta, cel mai mare grup din PE.

Al doilea italian înscris în cursă este socialistul Gianni Pittella care are, de asemenea, o șansă la președinția PE.

În schimb, liberalul belgian Guy Verhofstadt, negociator pentru Brexit din partea Parlamentului European, și-a văzut șansele reduse după eșecul de săptămâna trecută al unei înțelegeri cu populiștii de la Mișcarea Cinque Stelle. El şi-a anunţat în această dimineaţă retragerea din cursă după ce a realizat o înţelegere cu PPE.

Câștigătorul va conduce Parlamentul European în cel mai critic moment al său, pentru că forul legislativ trebuie să negocieze şi să voteze orice acord privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, estimată pentru 2019, si să pregătească totodată alegerile pentru Parlementul European din 2019.

Poziţia de lider al PE determină ulterior alte modificări în structurile forului legislativ - preşedinţi şi vicepreşedinţi de comisii parlamentare, pentru că, potrivit regulamentului PE, ţara care deţine preşedinţia PE nu poate să mai deţină anumite posturi în această perioadă (ca de exemplu preşedinţia Comisiei de Afaceri Externe, una dintre cele mai prestigioase comisii din PE). 

Săptământa trecută la Bruxelles, şi ieri până seara târziu, la Strasbourg, grupurile politice au discutat şi negociat intens alianţele necesare pentru atingerea scorului necesar. 

Înţelegere pecedentă

De mai mulţi ani, principalele grupuri politice din Parlament - PPE și social-democrații au alternat la președinția instituției, formând un fel de "mare coaliție", cu scopul de a adopta legi mai ușor.

Dar acest aranjament confortabil s-a destrămat în urma unui dezacord cu privire la cine ar trebui să-i succeadă lui Schulz după cei aproape cinci ani ca lider legislativ al UE.

Șeful PPE, Manfred Weber, a declarat că "trădarea" celorlalte grupuri care erau așteptate să-l susțină pe Tajani înseamnă că "ei sunt responsabili de influența crescândă a populiștilor în această casă".

Pittella, cu toate acestea, a declarat că nu va accepta un "monopol" PPE pe pozițiile de top ale UE, adăugând că el s-a opus, de asemenea, politicilor de austeritate conduse de Germania, care vizează combaterea crizei din zona euro. 

Jean-Claude Juncker, fostul premier luxemburghez care conduce Comisia Europeană, și fostul prim-ministru polonez Donald Tusk, care conduce Consiliul European, sunt amândoi din PPE.

Deputații de stânga au avertizat că ei vor cere unul dintre aceste poziții, dacă Parlamentul European va ajunge în mâinile conservatoare ale lui Tajani.

Cheia pentru câștigarea alegerilor stă acum la partidele mai mici, populiste și anti-UE, care încearcă să rupă UE din interior.

Grupările eurosceptice conduse de UKIP din Marea Britanie și Frontul Național din Franța au înregistrat progrese uimitoare în ultimele alegeri pentru Parlamentul European din luna mai 2014, schimbând peisajul politic al UE.

Votul de marți ar putea avea până la patru runde, dat fiind faptul că este nevoie ca o majoritate absolută pentru a obține președinția Parlamentului European. 

Lista candidaților

Antonio Tajani (centru-dreapta)

Italianul Antonio Tajani, 63 de ani, un pro-european, candidează pentru Partidul European Popular de centru-dreapta, cel mai mare grup din cei 751 de deputați, și, prin urmare, are șansele cele mai mari să câștige. 

Are o experiență solidă în funcții înalte, a fost comisar UE pentru transporturi între 2008-2010 și apoi comisar pentru industrie între 2010-2014, fapt ce-l ajută să ofere o imagine din interior asupra lucrărilor Comisiei Europene, brațul executiv al UE.

Antonio Tajani a intrat în Parlamentul European în 1994, când a fost membru fondator al partidului lui Silvio Berlusconi, Forza Italia.

Giani Pittella (centru-stânga)

Giani Pittella, 58 de ani, este șeful grupului S&D, al doilea cel mai mare în Parlament, care are un număr mare contingent de deputați italieni.

Este deputat în Parlamentul European de aproape 20 de ani, dar nu este foarte cunoscut din cauza faptul că lipsa cunoașterii limbii engleze îi limitează impactul în mass-media.

Criticii spun că până acum a fost umbrit de Martin Schulz, europarlamentarul german socialist și fostul șef al Parlamentului.

Helga Stevens (conservatoare)

Helga Stevens, 48 ​​de ani, și-a construit cariera politică cu partidul naționalist din Belgia NVA care militează pentru o și mai mare autonomie pentru zona flamandă din nordul Belgiei. 

Un avocat instruit care este, de asemenea, surd, Stevens are o carieră politică și academică formidabilă, care militează puternic pentru persoanele cu handicap.

Eleonora Forenza (stânga radicală)

Eleonora Forenza, 40 de ani, o altă italiancă, este o figură importantă din partea stângă a Parlamentului European. A fost alesă deputat în 2014 și a fost aleasă luna trecută drept candidat pentru gruparea Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică.

Jean Lambert (ecologist)

Jean Lambert, 66 de ani, este un eurodeputat din partea Verzilor britanici, ales pentru prima dată în 1999.

Ea a militat puternic împotriva Brexitului și spune că, odată ce Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană, ea va continua să lucreze ca un campion al democrației în întreaga lume.

Laurențiu Rebega (extrema-dreapta)

Eurodeputatul român Laurențiu Rebega, 40 de ani, este candidatul Grupul Europa Națiunilor și a Libertății, din care face parte și Frontul Național al lui Marine Le Pen.

Laurențiu Rebega este membru al Parlamentului European din 2014.

În Parlamentul European, este membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI) și al Comisiei pentru Petiții (PETI) și membru supleant în Comisia pentru Afaceri Externe (AFET), Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) și Comisia pentru Dezvoltare regională (REGI). De asemenea, el face parte din Delegația la Comisia Parlamentară mixtă UE- Turcia. Din 2015, acesta a devenit vicepreședinte al grupului politic Europa Națiunilor și Libertății (ENL).

Eurodeputatul român afirmă că întreaga sa activitate susține ideologic și participativ apărarea libertăților individuale, a suveranității naționale și protejarea libertății de exprimare în toate formele, potrivit site-ului personal.