Publicat: 26 Mai, 2019 - 10:52

Belgia se pregatește pentru trei scrutinuri electorale simultane - alegeri legislative, regionale si europene 

Va fi sau nu va fi o nouă criză în Belgia ?

Duminică, locuitorii din Belgia merg la vot (prezența este obligatorie pentru toți cetățenii cu drept de vot, belgieni sau europeni care locuiesc și muncesc în Belgia) și, ca și la precedentele alegeri din 2018, au loc alegeri législative, regionale și europene.

Legislativele vor permite alegerea a 150 deputați din Camera reprezentanților  (camera inferioară a Parlamentului federal). Ele sunt în general favoritele publicului și ale presei, pentru că ele reprezintă ,,bătălia,, liderilor, chiar dacă numeroase decizii importante luate în Belgia au nevoie în prezent de aprobări la diferite nivele decizionale fie federal, fie regional sau comunitar.

Aceasta este consecința reformelor succesive care au transformat începând cu  1970 statul unitar belgian în stat federal și au determinat o trecere progresivă a competențelor puterii de la nivel central la cel regional, mai puțin în ceea ce privește Afacerile externe, cele interne, justiția, apărarea și finanțele. Dacă vorbim însă de schimbări climatice, poziția Belgiei depinde în mare parte de regiuni, iar obținerea unui compromis între locuitorii din Bruxelles, valoni și flamanzi constituie adesea un adevărat coșmar, subliniază presa europeană.

Nu trebuie să uităm că, la precedentele alegeri - din 2014 - care au dus la noi competențe pentru regiuni, constituirea noului guvern a avut loc după 541 de zile de negocieri, un record la nivel mondial.

463 aleși

Ultima reformă a redistribuit noi competențe regiunilor: alocațiile familiale, sănătatea, piața muncii, securitatea rutieră, legea privind chiriile, împrumuturile ipotecare pentru case. Regiunile au deci o putere importantă și partidele care preiau puterea dețin controlul și mijloacele necesare pentru a influența politicile și a face și desface aceste politici la nivel național și chiar internațional.

A se vedea acordul regiunii valone pentru CETA – Tratatul de liber schimb cu Canada, prin vocea fostului ministru-președinte valon Paul Magnette, pentru că regiunile au competența de a ratifica anumite acorduri internationale.

 

Regiunile au propriul lor parlament. Valonii, Flamanzii și Bruxellezii sunt deci chemați duminică la urme pentru a-și alege totodată și deputații regionali, ca la fiecare 5 ani din 1995. În total, 463 persoane vor fi alese pe 26 mai (484 dacă luăm în calcul deputații europeni).

Acest număr include și parlamentarii celorlalte două adunări parlamentare care sunt desemnate indirect, în funcție de rezultatele alegerilor.

Prima adunare este Parlamentul Comunității franceze (Federația Wallonie-Bruxelles) care are atribuții în materie de cultură, învățământ, sănătate, ajutor pentru persoanele în dificultate. Cât privește comunitatea flamandă. nu există  un parlament propriu-zis al acestei comunități, Comunitatea și Regiunea flamandă împărțind același hemiciclu.

Cealaltă adunare compusă indirect este Senatul Belgiei, o instituție fără puteri,  doar de reprezentare. El este compus din 50 de senatori aparținând entităților federale (Regiuni sau Comunități) și 10 senatori cooptași. Până în 1995 ei erau în număr de 184, dar rolul senatului a fost redus treptat până la a fi doar o âinile

Complexă această rețea instituționlă în care simplii cetățeni se pierd. Este și motivul pentru care pesimiștii văd în aceasta o posibilă reacție de respingere a politicii în rândul populației, iar optimiștii recunosc că este totuși un mecanism complex care permite menținerea integralității Belgiei în ciuda presiunilor autonomiste flamande. Acest sistem are însă și un preț – deciziile au nevoie de mai mult timp pentru a fi elaborate și acceptate, având în vedere necesitatea punerii la aceeași tablă a diferitelor nivele de decizie care își apără propriile interese.  

Pentru a completa tabloul, este nevoie să adăugăm că există și un parlament al comunității germanofone, care a câștigat în putere prin ultima reformă statală. Pe de altă parte, mai trebuie ținut cont că parlamentul regional bruxellez are trei sub-entități care exercită competențe în domeniul culturii, învățământ, sănătate, ajutor pentru persoanele în dificultate pe lângă francofonii și flamanzii din Regiunea Bruxelles-Capitală.

Cetățenii se pierd în tot acest hățiș, motiv pentru care fac presiuni și solicită reluarea unei părții a puterii de către profesioniști și găsirea direcției buen către a democrație mai directă. În ultima legislatură, regiunea Bruxelles și cea valonă au testat paneluri consultative ale cetățenilor, în timp ce deputații germanofoni au votat pentru crearea unei camere consultative  a cetățenilor. Ea va fi pusă în aplicare după aceste alegeri.

Rămâne doar de văzut cine vor fi câștigătorii acestor alegeri. Pentru toate aceste alegeri ultimele sondaje arată că partidul N-VA condus de Bart De Wever va fi în top, Vlaams Belang (extrema dreaptă) va deveni al treilea partid din Flandra, în detrimentul liberalilor flamanzi de la Open VLD. În Valonia, socialiștii lui Elio Di Rupo rămân in primja poziție, urmați de Mișcarea reformatoare a lui  Charles Michel, actualul prim ministru. La Bruxelles, Ecolo domină alegerile.  

Luni vor începe negocierile pentru formarea diferitelor guverne. Capacitatea lor de a se înțelege dincolo de clivajele politice va face ca Belgia să fie guvernabilă sau mai puțin guvernabilă. Rămâne deci de văzut dacă Belgia se va confrunta sau nu cu o nouă criză politică.

Carmen Dinu Bruxelles

Tag-uri Institutii: 

Tag-uri Geo: