3 decembrie 2021

Biblioteca Municipală B.P. HASDEU din Chişinău, Republica Moldova, va găzdui prezentarea a doi autori români

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Asociaţia interetnică ANIMA FORI anunţă:

Luni, 18 octombrie, Biblioteca Municipală B.P. HASDEU din Chişinău, Republica Moldova, va găzdui prezentarea a doi autori români:

la orele 14,30 va avea loc lansarea cărţii CĂLĂTORII IDENTITARE (ROMÂNII MEGIEŞI) de dr. MIHAI NICOLAE, volumul I, apărut la Editura UNIVERSUL ACADEMIC, Bucureşti, octombrie, 2021.

Cartea de faţă este dedicată românilor megieşi ale căror comunităţi se află în vecinătatea României urmărind „biografia” locurilor şi „descrierea” oamenilor. Acest prim volum prezintă : Ţinutul Herţa, Transnistria, românii de la est de Bug, Sudul Basarabiei (Bugeac ), românii din Bulgaria şi românii din Banatul sârbesc ( Voivodina ).

MIHAI NICOLAE este doctor în ştiinţe juridice al Universităţii Bucureşti. Coordonează activitatea organizaţiei non-guvernamentale Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate.

Eveniment editorial binevenit, volumul „Călătorii identitare. Românii megieşi” reprezintă prima sinteză documentară apărută în ultimii 86 de ani, dedicată colectivităţilor naţionale din vecinătatea României. Cartea îşi propune să familiarizeze cititorul cu aspecte neştiute, ori uitate, pur şi simplu. Sunt incluse analize ale termenilor de referinţă: românii de pretutindeni -conceptul cadru al studiului, entitatea etnică naţională, conceptul de „etnodiversitate”, evidenţiindu-se raportul dintre „planetarizare” (globalizare) şi rolul sentimentului patriotic în secolul al XXI-lea. Marele dar al autorului este acela de a şti să dea viaţă acestor istorii, de a şti să le descopere particularitatea şi să le facă prezentă fiinţa.

Cartea e scrisă cu rigoare şi metodă, autorul fiind un cărturar multilateral care prezintă un punct de vedere clar, iar civilizaţiile pe care le însufleţeşte aici devin, în cele din urmă, statui ale românităţii milenare. Mihai Nicolae propune o lectura captivantă al cărei spirit este definit de o splendidă empatie. (Dr. Irina Airinei, coordonator ediţie).

La ora 16 va avea loc prezentarea operei poetei basarabene MARIA GĂITAN MOZES stabilită în Bat Yam, Israel.

Vor fi prezentate volumul antologic de poezie LAS INIMA SPUNĂ, Ed. Universul Academic, Bucureşti, 2019, ZÂMBIND SUB POVERILE VIEŢII, Ed. Universul Academic, Bucureşti, 2020, ISRAEL SUB CUPOLA CERULUI, Ed. Universul Academic, Bucureşti, 2021, O, mamă, dulce mamă. Ed. ART Printer Sfântu Gheorghe 2020 cu un Audiobook realizat la Radio Moldova de Alina Chiriac Ivaşcu precum şi două volume de versuri pentru copii apărute la Ed. Universul Academic, colecţia Universul copiilor, 2020.

Moderator: scriitoarea MARIA PILCHIN.

ORGANIZATORI: Biblioteca Municipală B.P. HASDEU, Chişinău, Primăria Municipiului Chişinău, Direcţia Cultură, RADIO MOLDOVA, Asociaţia ANIMA FORI

*** MARIA GĂITAN MOSES s-a născut la 15 iunie 1928 în satul Vărzăreştii Noi – Basarabia şi a venit în România în 1943. A crescut într-o casă cu părinţi iubitori şi fraţi buni şi blânzi, înnobilaţi de frumuseţea şi muzica locurilor de obârşie. Războiul a adus urgia asupra casei părinteşti şi satului, odinioară vesel. Tatăl se stinge de boală iar unul dintre fraţi piere în bătălia de la cotul Donului. Satul e invadat de soldaţi ruşi care violează fete şi împuşcă întregi familii. Mama tremură pentru viaţa ei. Trebuie luată o hotărâre capitală şi, spre norocul ei, acest loc era, undeva, asigurat: în România, la Bucureşti, unde şcoala pedagogică din Chişinău unde terminase primul an, se refugiase cu administraţia şi internatul. Absolvă şcoala în ’49.. Tatăl îi murise. La terminarea şcolii este repartizată la una dintre primele gospodării colective, Livedea, ca educatoare, iar grădiniţa cea nouă era vizitată de delegaţii de scriitori, pictori, muzicieni.

„Şi, într-o zi, au venit acolo Eugen Jebeleanu şi Veronica Porumbacu. Ea mi-a citit versurile. O poezie mi-a fost publicată în Viaţa Românească.”

Ca urmare, Veronica Porumbacu o recomandă să facă parte din prima promoţie a Şcolii de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu”, unde i-a avut colegi pe Aurel Rău, Victor Felea, Dumitru Ignea, Georgeta Sauciuc, Mira Iosif, Carol Isac, Ion Ţârnu, Saul Damian, Paul Anghel, Ştefan Iureş, Ilie Purcaru, Ştefan Bănulescu, Adrian Cernescu, Olga Tudorache, Aneta Argint, Dumitru Hâncu etc. Tinerii scriitori se întâlneau cu Sadoveanu, cu Jebeleanu, cu mari scriitori. „Cu Ştefan Bănulescu am fost prieteni, marele Sadoveanu venea adeseori la şcoală.” Publică în revista „Tânărul scriitor” şi îi îndrumă, în calitate de tutore, pe membrii celei de-a doua promoţii al Şcolii de Literatură: Labiş, Andriţoiu, Covaci, Tomozei.

Cu durerea despărţirii de mamă şi de fraţi, emigrează, în 1977, cu soţul, în Israel unde îşi regăseşte vechii colegi, prieteni şi profesori de la Şcoala de literatură: Izu Schechter, profesorul Strihan. Pe alţii îi cunoaşte din presă: Eugen Campus, Gina Sebastian Alcalay, Solo Iuster, Luiza Carol, Elena Tacciu. La „Viaţa românească”, apoi, s-a format Cenaclul „Punct” unde era o emulaţie extraordinară. Alexandru Mirodan îi publică aici 5 volume de versuri şi activitatea ei editorială prinde aripi până în prezent. Gazeta Românească şi Editura Familia din Tel Aviv contribuie la promovarea creaţiei ei.