Publicat: 7 Septembrie, 2014 - 14:37

Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila, în parteneriat cu Institutul Naţional de Sănătate Publică, de CODE
Genetics din Islanda şi Universitatea Reykjavik au lansat vineri proiectul "ROMCAN" care are ca obiectiv stabilirea unei biobănci cu probe biologice şi obţinerea de date despre stilul de viaţă, demografice şi clinice, prelevate de la 4300 de persoane cu diferite tipuri de cancer.
Proiectul mai are ca obiectiv şi catalogarea variaţiei genetice în probele biologice stabilite.
Totodată, "ROMCAN" va ajuta clinicienii să înţeleagă mai bineâ natura testelor genetice şi informaţiile pe care le generează dar de asemenea implicaţiile etice, legale şi sociale ce trebuie abordate
atunci când se recomandă un test.
"În 2012 peste 78.000 de cazuri de cancer au fost descoperite în România şi au murit în acea perioadă circa 48.000 pacienţi. Cancerul de sân, colon, rectal, pulmonar şi de prostată reprezintă mai mult de jumătate din numărul de cancere din ţara noastră. Nu avem statistic foarte clare în ţara noastră în ceea ce priveşte cancerul.
Probabil că în viitor cu acest card electronic se va şti mai exact câţi pacienţi au această patologie, câţi mor de această patologie. Dacă nu ştim câţi bolnavi avem există lipsuri în a şti care factori de mediu influenţează apariţia cancerului şi ce factori genetici pot să ducă la dezvoltarea unui cancer,, a detaliat directorul coordonator al
proiectului profesor doctor Viorel Jinga.
El a adăugat ,,în acest grant de cercetare ne-am propus să evaluăm sistemic factorii de risc genetici asociaţi cu aceste tipuri de cancer la populaţia românească. Vom şti ce variaţie genetică are un pacient, ştim dacă este mai agresivă boala la acest pacient şi atunci trebuie să luăm nişte măsuri mai radicale de tratament al acelui pacient. Vom încerca să vedem dacă există diferenţe de modificări genetice la populaţia română şi de etnie romă. Având mulţi pacienţi de această
etnie nu ştim dacă incidenţa este diferită la aceste două populaţii".
Prof. dr. Viorel Jinga  a precizat că în cadrul proiectului se va constitui o bio-bancă cu ADN-ul pacienţilor participanţi la proiect.
"Vom recolta ADN-ul fiecărui pacient care este izolat în Islanda la deCODE şi ne trimit ADN-ul izolat şi se va face o bio-bancă cu ADN-ul acestor pacienţi. Vor fi 4300 de pacienţi bolnavi de cancer pulmonar, cancer de prostată, 600 de cancer colo-rectal, 300 de cancer de sân. Vom avea această bio-bancă de ADN. Dacă în viitor vom observa o mutaţie la aceşti pacienţi intrăm în bio-bancă, luăm probele şi vedem dacă acea mutaţie se regăseşte la pacienţii noştri şi atunci că în viitor va fi un test genetic foarte important care să arate riscul de apariţie al bolii şi de evoluţie a afecţiunii. Vom cataloga variaţia genetică la aceşti pacienţi şi vom vedea care ar fi riscurile", a arătat medicul.
Potrivit acestuia, la 100 de pacienţi- 50 cu cancer de sân şi 50 colo-rectal se va face determinarea genomului întreg pentru a vedea care sunt factorii de risc.
"Pe termen lung dacă se va continua cercetarea vom vedea în final poate nişte cazuri epidemiologice şi genetice astfel încât să poată fi luate măsuri de decizie politică de sănătate public, de exemplu să se poată face studii genetice ale acestor pacienţi pentru a ştii dacă pot fi trataţi mai agresiv sau conservator. Grantul stimulează cercetare multidisciplinară. Avem incluse în proiect mai multe echipe pe aceste tipuri de cancere este vorba de Clinica de Chirurgie Toracică de la Institutul "Marius Nasta", Clinica de Urologie de la Institutul "Teodor Burghele", Clinica de gastroenterologie de la Spitalul Militar Central, Clinica de Chirurgie de la "Sfânta Maria" şi Clinica Chirurgie 3 de la Spitalul Universitar Urgenţă Bucureşti a spus prof. dr. Jinga.
Autor: Cornelia Stanciu