Publicat: 31 August, 2016 - 12:31

Tropar la sarbatoarea asezarii in racla a Cinstitului Brau al Maicii Domnului

" Nascatoare de Dumnezeu pururea Fecioara, Acoperamantul oamenilor, Vesmantul si Braul Preacuratului tau trup, puternic Acoperamant cetatii tale ai daruit prin nasterea ta cea fara samanta, Nestricata ramanand. Ca intru tine si firea se innoieste si vremea. Pentru aceasta, te rugam, pace cetatii tale daruieste si sufletelor noastre mare mila." 

Brâul făcător de minuni, purtat de Maica Domnului: a alungat epidemii de ciumă şi le-a dat prunci femeilor sterpe."
Brâul Maicii Domnului, făcător de minuni şi vindecător de boli, a scăpat numeroşi bolnavi de cancer şi a ajutat să nască pe femeile care nu puteau avea copii. Punerea în raclă a Brâului Maicii.

Domnului este prăznuită de creştinii ortodocşi la 31 august.
Sfântul Brâu are harul special de a tămădui lipsa de rod a pântecelor femeilor căsătorite, precum şi bolile de cancer, printr-o panglică oferită de mănăstirea Vatoped credincioşilor şi cu care femeile sterpe şi cei bolnavi ajung să se încingă.

Această panglică este binecuvântată şi aşezată timp de 40 de zile pe Sfântul Brâu. Bolnavul trebuie să se încingă cu brâuleţul pentru o perioadă de timp, trăind în pocăinţă, spovedindu-se, rugându-se şi împărtăşindu-se cu Sfintele Taine. În acest fel trebuie să vieţuiască şi soţii care doresc prunci, ţinând însă pe deasupra post şi înfrânare trupească pe perioada purtării brâuleţului.
Cea mai frumoasă rugăciune

Una dintre cele mai frumoase rugăciuni ortodoxe este rugăciunea Brâul Maicii Domnului. Este atât de puternică încât poate dezlega orice boli, farmece, vrăji şi blesteme.

Legendele spun că tămaduirea bolnavilor s-a produs prin purtarea în jurul mijlocului a unei panglici care a fost atinsă de racla în care se păstrează Brâul Maicii Domnului. De asemenea, se spune că brâul a ajutat la încetarea mai multor epidemii: în 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Ţara Românească pentru îndepărtarea ciumei, în 1871 sultanul turc sub a cărui protecţie se găsea Muntele Athos după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în ţara sa pentru îndepărtarea holerei;, iar în 1894 acesta a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantaţiile de lămâi şi portocali.

Brodat cu fir de aur

Conform doxologia.ro, punerea în raclă a brâului Maicii Domnului este prăznuită pe 31 august. Tradiţia spune că Apostolul Toma, nefiind prezent la înmormântarea Maicii Domnului, a primit Sfântul Brâu ca dovadă a învierii şi înălţării ei cu trupul la cer. Se spune că acesta a fost ţesut chiar de Maica Domnului din păr de cămilă. Până în secolul al IV-lea, Brâul s-a pastrat la Ierusalim. Arcadie, fiul imparatului Teodosie cel Mare (379-395), aduce Cinstitul Brâu la Constantinopol în 395.

În sec. al X-lea, în urma vindecării sale miraculoase, împărăteasa Zoe, soţia lui Leon cel Înţelept, a brodat Brâul cu fir de aur şi l-a reaşezat în racla dăruită de Împăratul Arcadie. Evenimentul reaşezării Brâului în raclă este pomenit, în calendarul ortodox, la 31 august.

În secolul al XIII-lea, trimişii regelui bulgar Ioniţă Caloian iau Brâul de la Constantinopol. În secolul XIV, cneazul sârb Lazăr I (1372-1389) dăruieşte Brâul mănăstirii Vatoped din Muntele Athos. După cercetările altora, acest Brâu a fost dăruit mănăstirii de împăratul bizantin Ioan Cantacuzino (1347-1355).

Domnitorul D Domnitorul Neagoe Basarab a construit un paraclis
Între anii 1512 şi 1520, domnitorul Ţârii Româneşti, Neagoe Basarab, a înnoit incinta mănăstirii Vatoped şi a construit un paraclis cu hramul "Brâul Maicii Domnului". Acesta a fost reparat în 1794 tot cu ajutoare româneşti, iar în secolul al XIX-lea, România a dăruit paraclisului o nouă catapeteasmă. De asemenea, racla de argint în care se păstrează Brâul la mănăstirea Vatoped a fost confecţionată în secolul al XVIII-lea în Ţara Românească. Este vorba de fapt numai despre o parte din Brâu, pentru că alte două părţi ale acestuia au fost dăruite în anul 1522 mănăstirii de maici Kato Xenias, situată la 50 km de Volos (Grecia).

Adus la Iaşi, la catedrala mitropolitană

Credincioşii vorbesc şi puterea vindecătoare a acestuia. Se spune că Cinstitul Brâu a făcut să înceteze diferite epidemii: în 1813,

Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Ţara Românească pentru îndepărtarea ciumei. În 1871, sultanul turc sub a cărui protecţie se găsea Muntele Athos după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în ţara sa pentru îndepărtarea holerei.

În 1894 Brâul a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantaţiile de lămâi şi portocali. în perioada 12-15 octombrie 2001, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Kato Xenias s-a aflat la Iaşi cu ocazia hramului Catedralei mitropolitane-Cuvioasa Parascheva, 14 octombrie.

În perioada 1-10 septembrie 2007, racla cu Brâul Maicii Domnului de la mănăstirea Kato Xenias, s-a aflat şi în Arhiepiscopia de Alba Iulia.

Brâul ţesut şi purtat de Maica Domnului a fost adus pentru prima dată în Constanţa de două ori: în 2002 şi în 2008.

Mnăstirea Kato Xenia a fost întemeiată în timpul împăratului bizantin Andronic al II-lea Paleologul, ca metoc al Mănăstirii Ano Xenias. Numele Mănăstirii Kato Xenia, însemnând „Străina de Jos”, provine de la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Străina” (Panaghia Xenia) ajunsă aici în mod miraculos.

În locul unde Maica Domnului a binevoit să fie descoperită icoana, creştinii au ridicat o mănăstire. Fiind la malul mării, piraţii au atacat-o în nenumărate rânduri. După o vreme, călugării au luat icoana Maicii Domnului şi s-au refugiat la Mănăstirea Panaghia Chisiotisa, care astăzi se numeşte Ano Xenia („Străina de Sus”).

În anul 1750, din cauza atacurilor turcilor asupra mănăstirii, monahii au luat icoana şi au construit un metoc la 12 kilometri mai jos cu hramul Sfântului Ierarh Nicolae, purtând numele Kato Xenia (Xenia de Jos).

În anul 1980, în urma unui mare cutremur, mănăstirea a fost distrusă în întregime. Din cauza instabilităţii terenului, ea a fost reconstruită la un kilometru mai jos.

Mănăstirea încântă prin arhitectura specifică Greciei: ţiglă roşie, ziduri din piatră şi chilii vopsite în alb. Katholikonul mănăstirii este închinat Sfântului Ierarh Nicolae. În vecinătatea lui sunt aşezate chiliile cu paraclisul icoanei „Panaghia Xenia“.

Între nepreţuitele odoare pe care le deţine mănăstirea se află şi două bucăţi din Brâul Maicii Domnului, primite în dar de la Mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos în anul 1522.