Briefing de presă susținut, la finalul ședinței de guvern, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și de purtătorul de cuvânt al guvernului, Ioana Dogioiu
Ioana Dogioiu: Bine ați venit la briefingul de după ședința extraordinară a guvernului. Pe ordinea de zi a fost proiectul de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu. Au fost analizate, în cadrul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului, amendamentele depuse de senatori și deputați. Mai precis, au fost analizate cele 42 de amendamente, cele mai multe, 19, au venit de la Partidul Oamenilor Tineri. 12 amendamente a depus deputatul Dumitru Coarnă, în continuare deputata Raisa Enachi – șase amendamente, grupul Partidului Alianța pentru Unirea Românilor – cinci amendamente. Toate amendamentele au fost respinse de Guvern, astfel încât forma finală a proiectului de lege a fost adoptată. Pe ea, premierul va angaja răspunderea Guvernului în această după-amiază, la Parlament, în ședința specială de după ședința omagială pentru ziua de 1 Decembrie; undeva în jur de ora 15:00 va avea loc angajarea. Tot pe ordinea de zi a fost proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului Nr. 202/2008, privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale. Ați văzut deja proiectul în transparență decizională. Singura modificare mai importantă adusă este faptul că supraveghetorul special stabilit și, în general, întreaga lui activitate va fi sub coordonarea și supravegherea Ministerului de Resort. Veți avea un comunicat cu toate detaliile acestei ordonanțe de urgență. O să vă răspund la întrebări la final, dar în continuare îl invit pe domnul ministru al fondurilor europene, Dragoș Pîslaru, să vă prezinte ultimele detalii referitoare la PNRR.
Dragoș Pîslaru: Mulțumesc foarte mult! Este un bun prilej să tragem linie referitor la discuțiile de pe cerea de plată nr. 3. Vineri am fost la Bruxelles, m-am întâlnit cu doamna Céline Gauer și cu echipa Comisiei Europene, tocmai pentru a pregăti ultimele detalii legate de scrisoarea pe care România a trimis-o în cursul serii de vineri, 28 noiembrie, care era data limită, pentru a arăta dovezile îndeplinirii jaloanelor suspendate din luna martie. Vă readuc aminte că această suspendare a survenit ca urmare a faptului că, mai bine de doi ani de zile, Guvernul României nu reușise să îndeplinească acele ținte și jaloane din PNRR. Prin urmare, acest Guvern a trebuit să vină și să repare lucrurile pe cât posibil, așa cum am făcut-o în ultimele cinci luni. În primul rând, să vă menționez faptul că România a depus scrisoarea în sistemul PHOENIX, deci am respectat condițiile de comunicare cu Comisia Europeană și suma despre care vorbim este de 809,4 milioane de euro. Atenție, veți vedea o diferență față de suma inițială. Din negocierile pe care le-am avut pe revizuirea PNRR, cele două jaloane care erau cumva retroactive, deci care nu mai puteau fi rezolvate, ele au fost reașezate prin renegocierea PNRR, astfel încât vestea bună pe care am confirmat-o cu Comisia Europeană, vineri, este că nu pierdem bani pe jaloanele de achizițiile publice greșite. Și asta este o veste foarte bună, pentru că deja asta înseamnă că 51 milioane de euro sunt recuperate sau mai bine zis nu sunt pierdute, sunt recuperate prin reașezarea lor în alte operațiuni, odată cu revizuirea. Și asta cred că era o primă informație bună pentru a fi clarificată.
În ceea ce privește jaloanele pe care le aveam, jalonul 440 este cel legat de operaționalizarea AMEPIP. Guvernul României a adus dovezile cu privire la selectarea conducerii și un raport întreg care să arate operaționalizarea, inclusiv faptul că AMEPIP a început să dea amenzi, are proceduri în lucru pentru a ne asigura că avem un plan coerent în ceea ce privește AMEPIP. În concordanță cu acest jalon, România a prezentat un plan pe care îl va coordona doamna vicepremier Oana Gheorghiu, legat de modul în care vom face reforma companiilor de stat. Acest plan a fost apreciat la nivel strategic de către Comisia Europeană. Prin urmare, reformele nu se opresc cu acest jalon, dar pentru jalonul 440, dovezile aduse de România arată că el a fost îndeplinit per total, și anume discutăm de 330,34 milioane de euro grant. Da, și asta este o veste foarte bună.
Pentru jalonul 121, guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Au fost o serie întreagă de numiri, cu câteva excepții, unde din rațiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare la Hidroelectrica, două poziții, CE Oltenia, două poziții, Eurotest, un membru în board, restul toate au finalizat procedurile de numire în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident poziția noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aștepta, dar o să discutăm cu privire la aceste estimări imediat.
Jalonul 215 este jalonul legat de pensiile speciale; știți foarte bine aici, lucrurile sunt foarte clare, Guvernul României continuă această procedură. În mod evident, termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit în perspectiva promulgării, asta nu ne oprește, însă, să ducem reforma până la capăt; și din acest punct de vedere, chiar astăzi știți că există în parlament angajarea răspunderii și sperăm să mișcăm procedurile pentru ca să avem o promulgare într-un timp cât mai scurt cu putință. Din perspectiva acestui jalon, ce este foarte important este că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voința politică există, că s-a manifestat în timp util, că, bineînțeles, discutăm de aspecte procedurale care ne-au împiedicat să avem promulgarea încă, dar o să revin imediat la pașii următori și la cum aceste lucruri se vor reflecta în discuția cu Comisia Europeană. Jalonul 79, cel de-al 4-lea, se referea la selectarea și numirea membrilor Consiliului Administrației în domeniul transporturilor la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători, discutăm de 19,8 milioane de euro de pe componenta de împrumut – atenție – deci de pe componenta de împrumut; și aici avem vestea bună că am prezentat indicatorii de performanță pentru membrii Consiliului Administrației la CNIR, așa cum era o cerință explicită în scrisoarea de suspendare, dar procedurile de selecție sunt încă în desfășurare în condiții de transparență, n-au putut fi finalizate la timp, deci din această perspectivă am explicat eforturile, am explicat așa cum procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecție pentru că nu a fost finalizată. Pe ansamblu, cererea de plată numărul 3. Ce urmează după depunerea scrisorii de către România este o perioadă de circa două luni de zile, în care Comisia Europeană va analiza dovezile depuse de Guvernul României, va avea un punct de vedere cu privire la acestea și ne va trimite, asta este ceea ce am discutat, o scrisoare de observații prin care își prezintă perspectiva cu privire la modul în care România a îndeplinit aceste jaloane. În mod evident, ca urmare a acelei scrisori de observații, România va avea din nou la dispoziție un termen de circa două luni de zile pentru a putea justifica dacă există diferențe de opinie față de abordarea Comisiei. Nu vă ascund faptul că, în mod evident, sperăm că până când o să vină scrisoarea de observații, cel puțin pe subiectul acesta legat de legea cu privire la pensiile speciale, noi să fi terminat reforma în totalitate, adică să fie promulgată. Evident, aceste discuții vor continua până când vom avea închisă întreaga procedură, deci discutăm de două luni – evident, România nu o să stea să aștepte, nu o să stăm să așteptăm două luni de zile pentru a răspunde Comisiei – ne așteptăm însă ca în primăvara anului viitor, în primul trimestru, să putem avea o rezoluție cu privire la această cerere de plată.
Cu privire la cererea de plată numărul 4, cererea de plată numărul 4 avansează, deja cea mai mare parte din jaloane au fost pregătite, transmise Comisiei, am primit și feed-back de la Comisie și suntem acum să vedem ce observații suplimentare mai trebuie să rezolvăm. Vă repet, principiul care este de bună gospodărire pe care îl aplicăm, noi nu trimitem lucrurile de dragul de a le trimite, vrem să avem o confirmare că suntem pe aceeași pagină cu Comisia Europeană pe toate țintele și jaloanele cele 62 pe care le avem în cererea de plată 4; vă repet, este o valoare de 2,62 miliarde de euro. În acest moment avem o oarecare întârziere față de termenul pe care îl aveam inițial în vedere. Inițial voiam să depunem sau aveam în vedere pregătirea documentelor până la sfârșitul lunii noiembrie. Din cauza contestației la CCR pe pachetul fiscal, vom avea probabil de așteptat. Pe 10 decembrie este termenul CCR și avem ca termen de lucru pentru depunerea Cererii de plată 4, data de 15 decembrie. Până atunci mai avem doar câteva lucruri de rezolvat, care nu sunt foarte complicate. Avem un singur act normativ de adoptat, și anume o hotărâre de guvern de reorganizare Romsilva care vine ca urmare a clarificării legislației prin OUG-ul adoptat cu puțin timp în urmă. În rest, sunt mai degrabă aspecte operaționale, prin urmare suntem încrezători că vom termina în timp util pregătirea Cererii de plată 4 și depunerea ei, până la data de 15 decembrie. Practic, noi am început deja să încărcăm în sistemul Phoenix, în sistemul de comunicare cu Comisia, toate dovezile. Avem o veste foarte bună, am obținut auditarea sistemului și am trecut cu brio. Prin urmare, aș vrea să mulțumesc tuturor colegilor mei din ministerele de linie și prim-ministrului pentru susținerea în pregătirea acestei cereri de plată. Evident că o să revin în apropierea datei de 15 decembrie pentru a vă confirma stadiul pregătirii și depunerii.
Vă spuneam două cuvinte despre reforma companiilor de stat și faptul că am avut o corespondență cu Comisia Europeană, care a survenit în urma Comitetului, întâlnirii politice în care s-au stabilit noii parametri pentru această activitate de reformă a companiilor de stat. Vă spuneam că a fost bine recepționată de Comisia Europeană, pentru că se aștepta la o abordare coerentă și în care să nu ne uităm doar jalon cu jalon. Acest document a arătat un calendar prin care nu doar că ne propunem îndeplinirea jaloanelor legate de provizoratele în companiile de stat până pe 31 martie, ci și, bineînțeles, legat de restructurarea companiilor din domeniul transporturilor și energiei, care să fie făcută pentru cel puțin trei companii până în 31 august, când este terminul final al PNRR. Așa cum probabil că știți deja din comunicarea doamnei vicepremier, vom avea un pilot de 10 companii, din care să fim siguri că îndeplinim cel puțin ținta aceasta de trei care este în jalon, dar observați că deja guvernul nu mai stă doar să îndeplinească jaloanele, ci are deja o viziune strategică și lucrul acesta este apreciat de Comisia Europeană, că nu trebuie să stea să ne urmărească jalon cu jalon, ci mai degrabă există o coerență de gândire la nivel guvernamental. Asta este discuția pe PNRR.
Mai am încă un subiect pe care aș vrea să vi-l aduc în atenție și care este, din punctul meu de vedere, o urmare firească la prezentarea tabloului de bord pe PNRR. Avem iată astăzi lansarea publică a tabloului de bord pe Politica de Coeziune. După cum știți, în PNRR avem 21,4 miliarde de euro la dispoziția României -vorbesc per total -, din care 13,5 sunt nerambursabili, pe partea de coeziune; avem 31 miliarde de euro nerambursabili, la care se adaugă încă 12 miliarde de euro finanțare publică, la un total de 43 de miliarde de euro. Și avem iată acest tablou de bord. Este mai complex făcut decât pentru PNRR, pentru că aici aveam deja un sistem informatic bine așezat și are, pe de o parte, harta clasică, pe care deja o știți, putem selecta programele operaționale, fiecare dintre ele au, bineînțeles, hărțile proprii; aici, la Tranziţie Justă, sunt, evident, cele șase județe, dar fiecare din aceste programe se pot selecta, vedea care sunt județele campioane. Deocamdată, bineînțeles, discutăm de un număr de 7.419 proiecte, pe care le avem pe Politica de Coeziune în acest moment contractate, repet, discutăm doar de proiecte contractate în derulare și aceste informații le găsiți în detaliu. Doar ca să dau un exemplu referitor la faptul că este mai sofisticată această zonă, putem, de exemplu, deschide județul Brașov, unde avem iarăși situația pe toate localitățile județului; putem selecta, de exemplu, Făgăraș și spre deosebire de PNRR, aici avem codul SMIS (Sistemul de Management al Investițiilor Structurale) pe care, dacă dăm click, putem vedea într-un mod mult mai direct care este progresul proiectelor, pentru că aici totul este în timp real, deci nu ar trebui să mai facem noi efortul de a constitui baza de date. Aici discutăm, de exemplu, despre un proiect de inovare pentru o companie privată în domeniul sănătății, observăm plățile, care este nivelul de plăți validate, 53%, și după aceea aveți, practic, la fiecare din proiecte descrierea proiectului cu tot ce este nevoie ca să înțelegem efectiv de ce se întâmplă și cum se întâmplă. Cred că este foarte important să avem această transparență legată de absorbția fondurilor. Până la urmă, orbecăiala aceasta în care nu știi exact ce se implementează, unde, cine, cum implementează, era ceva ce nu crea încredere. Acest exercițiu are exact acest scop, de creare a încrederii, de a vedea populația largă, românii, dumneavoastră, mass-media, exact unde sunt banii europeni, ce se întâmplă cu ei, cum se folosesc. Atenție, discutăm din nou de date deschise. Le puteți descărca, le puteți analiza și chiar mă aștept ca, în analizele pe care le faceți, să avem alte rapoarte care să fie importante.
Aș vrea doar să vă mai arăt un singur lucru legat de coeziune, și anume, mă uit aici pe pagina oficială a Comisiei Europene în ceea ce privește absorbția și la acest grafic aș vrea să fac referire. România, pe baza datelor pe care Comisia le are, pe data de 2 decembrie, România este pe locul 3 în Europa în ceea ce înseamnă coeziunea, cu plăți care sunt undeva spre 16% și cu proiecte care sunt deja apeluri derulate, care sunt spre 80%. Statisticile pe care le avem intern noi sunt poate și mai actualizate și noi suntem la 18 cu 85, dar ce vreau să vă arăt este că, pe partea de coeziune, am accelerat și aici foarte puternic și cred că, deși PNRR-ul a fost în atenția tuturor, pentru că, evident, este o politică crucială cu un deadline de 31 august, care e foarte aproape; să nu uităm că, pe coeziune, avem de două ori mai mulți bani nerambursabili decât pe PNRR, deci pe PNRR avem 13,5 miliarde de granturi, pe coeziune, încă o dată, 31 de miliarde. Și asta cred cumva că ar trebui să ne dea o imagine asupra faptului că avem în aceste cinci luni de zile atât performanță în ceea ce privește folosirea fondurilor europene – iată, acum avem transparență deplină cu privire la această situație a fondurilor, după PNRR – și coeziunea intră în transparență deplină. Aș vrea doar să adaug faptul că pe pagina mfe.gov.ro avem pe prima pagină cele două tablouri de bord, acolo este zona în care puteți avea acces la cele două tablouri de bord, pe PNRR și pe coeziune. Cam acestea erau informațiile pe care aș fi vrut să vi le împărtășez. Evident, vă stau la dispoziție pentru întrebări.
Reporter: Domnule ministru, aș vrea să vă întreb dacă ați făcut scenarii – probabil că le-ați făcut la Ministerul Fondurilor Europene – și care este cel mai negru scenariu în situația în care, din nou, acest proiect al legii pensiilor speciale nu va trece? Câți bani va pierde România, dar mai ales ce anume proiecte vor fi efectiv blocate din cauza pierderii acestor bani?
Dragoș Pîslaru: Asumpția de la care noi plecăm este că cea mai mare parte a acestor bani va fi recuperată. Îmi puneți întrebarea legată de ce se va întâmpla dacă nu ar trece proiectul. Aș vrea să vă răspund prin faptul că Guvernul, în acest moment, are încredere că, pe de o parte, am respectat pe conținut prevederile Curții Constituționale, față de versiunea anterioară cu supraimpozitare. Pe de altă parte, Curtea Constituțională s-a pronunțat doar pe formă data trecută, când a făcut analiza. Ne așteptăm ca, în această formă, în care singura schimbare este prelungirea perioadei de interimat de la 10 ani la 15 ani, să arătăm foarte, foarte clar că prerogativele Guvernului sunt evidente în zona de salarizare și pensii și buget. Deci nu credem că vor mai fi surprize la Curtea Constituțională, dacă se va decide cineva să atace din nou. Evident, este regretabilă această tensiune apărută în societate. Vă readuc în prim-plan, în atenție, faptul că guvernul respectă, evident, puterea judecătorească. Personal, consider că judecătorii au un rol crucial în societatea românească. Discutăm, însă, de aspecte legate de echitate și de reforme firești așteptate de întreaga populație. Cu privire la o estimare precisă pe partea de cât am putea să pierdem sau să câștigăm, și din discuția cu Comisia Europeană, a fost foarte clar că, așa cum noi nu putem da o cifră exactă, nici ei nu pot da o cifră exactă ce se va întâmpla. Dovezile pe care noi le-am depus arată două lucruri: eforturile pe care le-am făcut, unde, în procesele respective, de selecție sau de adoptare, am ajuns. Mă bucur că pe data de 28 am putut să raportez că pașii din guvern erau deja inițiați și aceștia sunt raportați ca fiind inițiați. Decizia finală o vom avea după schimbul acestor scrisori: scrisoarea de observație a Comisiei, vă repet, într-un termen de două luni și apoi răspunsul Guvernului României, care va elucida stadiul final al reformei pensiilor speciale.
Reporter: Există proiecte care vor fi blocate dacă acești bani vor fi pierduți? Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură sau din alte domenii? Dacă ne puteți da niște exemple.
Dragoş Pîslaru: Mă bucur să vă răspund aici și mulțumesc că ați insistat cu întrebarea. Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți. Guvernul își va asuma, în mod evident, finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în finalizare. Deci nu vom mai avea niciun fel de dubii cu privire la lista proiectelor care acum sunt în derulare. Am avut prea multă revizuire, prea multe stângăcii, prea multă proastă gospodărire. În acest moment, predictibilitatea este totală. Toți cei care au proiecte care sunt în PNRR sunt acum în tabloul de bord, sunt în derulare, le vor implementa și vom avea banii pentru ele. Acesta este un mesaj crucial pentru toți cei care sunt beneficiari de fonduri: autorități locale, firme private. Nu există vreun scenariu în care România să nu aibă bani să-și plătească proiectele care acum au rămas în PNRR.
Reporter: Scuzaţi-mă, de unde se va tăia ca să se dea la aceste proiecte pentru că spuneți că vor fi în continuare bugetate?
Dragoş Pîslaru: Toată logica de anul viitor legată de construcția bugetară, aşa cum am stabilit și cu Comisia Europeană, este că prioritare pentru alocarea bugetului sunt finanțările pe bani europeni sau finanțările care sunt în cofinanțarea banilor europeni. Gândiți-vă din perspectiva finanțării proiectelor. Dacă, cumva, într-un scenariu s-ar pierde ceva din componenta de grant, practic, ar crește cofinanțarea națională. Acesta este modul în care ar trebui să vă gândiți. Deci procentual, cofinanțarea națională ar crește. Dar altfel, toate proiectele acestea vor fi finanțate până la capăt și, bineînțeles, vor avea prioritate față de proiecte finanțate, poate, doar din buget național.
Reporter: Și o întrebare pentru dumneavoastră, doamna Dogioiu.
Ioana Dogioiu: Haideți să terminăm… Vă rog frumos, să terminăm cu domnul. Facem ca de obicei, bine?, ca să nu stea după noi.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, puteți să ne explicați cum s-au descărcat bazele de date de la ministerul dumneavoastră? A existat o bază legală?
Dragoş Pîslaru: Da, în primul rând, vreau să plec de la construcția întrebării dumneavoastră. Deci, nu s-a descărcat nicio bază de date. Am văzut niște acuzații care sunt absolut penibile, lansate de niște pseudojurnaliști. Îmi pare rău că ați preluat acea informație, dar e de datoria mea să vă răspund oricum. Deci, ca să fie foarte clar. În tabloul de bord, și pe coeziune și pe PNRR, sunt date care acum pot fi descărcate de dumneavoastră sau de oricine deschide aceste tablouri de bord. Cu alte cuvinte, toate informațiile legate de ce contracte publice au fost făcute pe PNRR și pe coeziune sunt acum publice. Nu există nicio informație sensibilă sau de natură a crea orice fel de problemă. Din contră, ceea ce am făcut în acest moment, am scos, pentru acces public, toate informațiile publice despre fondurile europene. Până acum, procedura pe care dumneavoastră trebuia să o faceți era să cereți pe 544 care este situația proiectelor din județul X sau din programul operațional Y. La fel, parlamentarii îmi trimiteau – și asta vă spun deoarece completam răspunsuri pe bandă rulantă, în care îmi cereau: care sunt proiectele din județul meu, care sunt proiectele în domeniul cutare. Iată, toată această muncă absolut inutilă, în care exista un fel de monopol al informației, ținută cu robinetul de Ministerul Investiției și Proiectelor Europene, în acest moment, este deschisă pentru toată lumea. Prin urmare, ceea ce avem acum în zona publică este o bază cu informații publice, de interes public. Cred că toți românii sunt interesați să știe unde se cheltuie fondurile europene în această țară. Tocmai ca să nu mai existe nicio suspiciune că banii se dau preferențial sau n-ajung unde trebuie, acestea sunt lucruri de bun simț care trebuiau făcute încă de acum mulți, mulți ani de zile. Mă bucur că, la venirea mea în acest mandat și în acest guvern, putem, în sfârșit, să facem transparență totală. Sper ca acest lucru să fie o moștenire clară rămasă pentru orice fel de bază de date de proiecte publice în viitor. Nu există vreun motiv în lumea asta ca acele contracte care sunt făcute din banii statului sau din banii statului și cu fondurile europene să nu fie știute de populație și să nu existe un acces deschis la ele. Orice fel de discuții cu privire la faptul că au fost aceste baze de date făcute publice sunt doar de natură conspirativă sau de a încerca să creeze niște calomnii sau insinuări legate de această procedură. Sunt convins că am stricat afacerile unor oameni din minister care, probabil, că aveau monopolul pe aceste tipuri de informații. Ei bine, mă bucur tare mult că în acest moment există claritate și transparență pe toate aceste date.
Reporter: Dumneavoastră, puteți confirma acea informație potrivit cărora STS a cerut ca ulterior ce aceste informații au fost publicate să există un acord semnat de o persoană din instituție? A venit STS și a cerut clar așa ceva?
Dragoș Pîslaru: Cred că există o mare confuzie din perspectiva…
Reporter: Vă rog să ne explicaţi.
Dragoș Pîslaru: ….din perspectiva acestor informații care au fost vehiculate. Deci, STS are o procedură de acces la informații. Noi avem în minister o procedură de acces la informații. Este un lucru foarte clar că aceste tablouri de bord au fost făcute cu acordul STS, deci nu există nimic legat de securizarea sau securitatea informațiilor care să fi fost afectat. Este firesc că, în momentul în care ai nevoie să creezi tablourile de bord, ai nevoie să ai un acord din partea STS pentru ca să existe o muncă făcută pe aceste baze de date, dar nu există niciun fel de motiv de suspiciune sau de probleme pe acest subiect.
Reporter: Cât a costat acest tablou de bord?
Dragoș Pîslaru: Tabloul de bord făcut pe politica de coeziune este într-un proiect de asistență tehnică pe care îl derulăm permanent cu STS-ul, deci, practic, nu a costat nimic pentru că este un proiect de asistență tehnică standard de dezvoltare a SMIS-ului. Este un proiect, într-adevăr, care este prins încă de la începutul asistenței tehnice pentru mentenanța și dezvoltarea SMIS-ului. Iar partea de PNRR a fost făcută de asistență tehnică pusă la dispoziție de Comisia Europeană, prin TSI, deci prin Technical Support Instrument, instrumentul de asistență tehnică, și Comisia Europeană a contractat Banca Mondială pentru a ne sprijini cu acest lucru. Deci, practic, nu a existat niciun cost suplimentar pe care Guvernul României să trebuiască să-l acopere.
Reporter: Infirmaţi această informație potrivit căreia a costat 30 de milioane de euro?
Dragoș Pîslaru: Absolut. Dacă vă zic că n-a costat, n-a costat, nu a costat nici pe… Deci, ce a plătit Comisia Europeană către Banca Mondială nu știu să vă spun, asta îmi dau seama acum. Chiar nu știu să vă spun care este suma plătită de asistență tehnică, de către Comisia Europeană, direct Băncii Mondiale, ca să ne înțelegem foarte, foarte clar. Pe partea cealaltă, dezvoltarea a avut loc în cadrul proiectului nostru de mentenanță și dezvoltare a SMIS, care este un proiect pe care îl puteți găsi în dashboard, în mod normal și ar trebui să fie…
Reporter: Şi ca să fie clar, domnule ministru, să nu mai există niciun dubiu, există o firmă privată care a lucrat la acest proiect?
Dragoș Pîslaru: Nu.
Reporter: Cine a făcut, practic, cine a strâns informația?
Dragoș Pîslaru: Angajații din MIPE împreună cu angajații Băncii Mondiale. Pentru coeziune – strict MIPE plus STS. MIPE plus STS pentru coeziune, Banca Mondială plus MIPE plus STS, pentru PNRR. Iar ideile vehiculate despre o firmă privată care face, care drege, n-au nicio legătură cu tablourile de bord despre care discutăm acum.
Reporter: Bună ziua. Aș vrea să vă întreb, domnule ministru, despre pensiile speciale, să ne întoarcem puțin la acest jalon, pentru că tot aici, la pupitrul guvernului, ați spus în urmă cu câteva săptămâni că termenul-limită nu poate fi prelungit, 28 noiembrie. Ce se va întâmpla cu acești bani? Din discuțiile avute, am putea avea o plată parțială sau există riscul să fie suspendați toți cei 231 de milioane de euro?
Dragoș Pîslaru: Ce am declarat, că 28 noiembrie este terminul final, este absolut corect. De aceea, România a trebuit să depună scrisoarea cu dovezile îndeplinirii tuturor jaloanelor, inclusiv cel legat de pensiile speciale, vineri, 28 noiembrie. Cu privire la interpretarea de către Comisia Europeană a gradului de îndeplinire a Jalonului 215, singurii care vor putea evalua acest lucru sunt colegii de la Comisia Europeană, care o vor face în acea scrisoare, în două luni de zile. În mod evident, în scrisoarea în care am urmărit interesele României și am prezentat dovezile, am explicat, cum am spus și mai devreme, faptul că procesul este unul extrem de avansat, că voința politică a fost demonstrată, și prima oară și a doua oară, cu privire la aceste elemente. Evident, vor exista discuții în care vom încerca să sugerăm că punctul nostru de vedere este legitim legat de ambiția de derulare a reformei. Deci, avem o parte procedurală care, în mod evident, nu a fost finalizată, deci nu am promulgat legea la timp și avem o parte care ține de fondul problemei, unde voința politică a fost manifestată, guvernul a făcut ce a ținut de guvern în cadrul acestei proceduri. Până la urmă, să nu uităm că, pe fond, PNRR și, în general, întregul Mecanism de redresare și reziliență au plecat de la ideea de a convinge, de a oferi motivații suplimentare guvernelor de a face niște reforme care sunt normale și bune pentru societate. Prin urmare, în acest moment, guvernul a decuplat îndeplinirea strictă a jalonului de faptul că trebuie să ducem reforma până la capăt; am raportat ce am făcut până la momentul respectiv. Cred eu că orice discuție pe acest subiect este încă speculativă, pentru că, vă repet, ca să fie foarte clar, una este ca, peste două luni când ne scrie Comisia, noi să putem spune, între timp s-a promulgat și s-a încheiat. Și alta este ca, peste două luni când ne scrie Comisia, să fim încă în derulare sau într-o procedură în care ne blocăm din nou. Din acest punct de vedere, pentru a contracara un pic discuțiile în spațiul public, adoptarea formei pe care guvernul o propune pe această lege este în continuare un lucru-cheie, atât prin prisma reformei pe care o așteaptă românii, cât și prin prisma discuțiilor pe care le avem cu Comisia Europeană.
Reporter: Va exista un proiect și pentru celelalte categorii de pensii speciale și dacă da când?
Dragoş Pîslaru: Cred că prim-ministrul României, domnul Ilie Bolojan, va clarifica aceste lucruri când vor exista discuțiile cu privire la aceste subiecte. În acest moment, n-aș vrea să speculez. Ceea ce vă pot spune este doar acest lucru, că ambiția legată de reformele de echitate și sustenabilitate bugetară este una din ambițiile clare ale acestui guvern și sperăm să venim cu toate acele pachete sau măsuri care sunt într-adevăr necesare pentru a restabili aceste două principii cruciale.
Reporter: Dacă ne referim la restanțele de pe cererea 3, puteți garanta, în acest moment, ca ministru al investițiilor și proiectelor europene, că nu vom pierde toți banii pe aceste jaloane, că vom primi măcar o plată parțială?
Dragoş Pîslaru: Mi-ați dat două lucruri la care să vă răspund, din care al doilea e mult mai ușor decât primul. Deci vă pot garanta că vom primi bani pe cererea de plată 3. Am folosit chiar…
Reporter: Nu, pe fiecare jalon în parte, că vom primi măcar o plată parțială. Ne puteți garanta?
Dragoş Pîslaru: Eu ce vă pot spune este că, și este ceea ce vă rog să luați ca declarație foarte clară, cea mai mare parte din cererea de plată 3 va fi recuperată. N-aș vrea să speculez din nou pe fiecare dintre jalone în parte. M-ați auzit explicând mai devreme cum văd lucrurile din perspectivă procedurală sau, în fine, din perspectiva raportării. Pentru că mi-ați pus întrebarea dacă pot garanta, ce vă pot garanta este că în scrisoarea pe care am trimis-o vineri seara, târziu, am adus toate dovezile necesare maximizării interesului României, și anume recuperării banilor din suspendarea pe care guvernele anterioare au creat-o.
Reporter: Și aș mai avea o întrebare referitoare la termenul de 31 martie 2026, acele numiri în companiile de stat care nu au încă un consiliu de administrație. Este un jalon restant. Există și alte jalone restante care trebuie finalizate până la 31 martie?
Dragoş Pîslaru: Sigur, odată ce există cererea de plată 5, sunt mai multe jalone care sunt de finalizat. Din perspectiva mea, odată ce le-am renegociat și le-am pus pe 31 martie, ele nu mai sunt restante.
Reporter: Deci sunt pe cererea 5.
Dragoş Pîslaru: Da, sunt pe cererea 5, deci nu sunt restante, sunt de pregătit până atunci. Pe provizorate… În luna octombrie, OECD a făcut o analiză cu privire la starea provizoratelor și România, pe nivelul central, reușise să rezolve 32,5% din poziții și, pe nivelul local, 9,2%, parcă. Țintele noastre, după cum vă amintiţi, sunt 50% să le rezolvăm pe companii centrale și 10% pe companii locale. Ca urmare a aplicării ordonanței care a micșorat numărul de poziții în consiliile de administrație de la 5 la 3 și de la 7 la 5, doar prin acest aspect procedural, România, aproape, dacă nu, asta este o analiză pe care încă o am în lucru acum, își va îndeplini acest obiectiv. Însă, ce am prezentat noi Comisiei Europene este tocmai pentru ca să nu pară că doar, iarăși, am folosit un artificiu pentru a îndeplini, de fapt, ambițiile unei reforme, pentru că e anormal ca în companiile de stat să ai provizorate de peste doi ani de zile. Și atunci, noi ce am spus este că ne asumăm, pe de o parte, îndeplinirea jalonului care e condiția necesară și suficientă ca să obținem banii din CP5, din Cererea de Plată 5, pe de altă parte, că avem o strategie întreagă, astfel încât să încurajăm companiile de stat să-și finalizeze partea de provizorat până în termenul limită, şi anume, nu are sens să ne oprim la 50% dacă putem să ajungem la 75% sau la 80%. Și asta este, de fapt, ambiția pe care, împreună cu doamna vicepremier Oana Gheorghiu, o punem pe masă și care reflectă, repet, o nouă abordare a guvernului, în care nu doar bifăm lucruri pentru că avem niște jaloane, ci ne propunem o reformă clară care să poată fi comunicabilă și românilor și, bineînțeles, mass-media.
Reporter: Și despre legea salarizării, se negociază o scădere a cheltuielilor cu personalul în contextul în care au mai scăzut în ultima perioadă și știm că se pregătește de mulți ani această lege; cheltuielile chiar erau în creștere în forma inițială.
Dragoş Pîslaru: Ce vă pot spune este că legea salarizării are ca termen 31 august 2026, proiectul va căpăta formă probabil în apropierea acelei date. În acest moment, nu există, după știința mea, vreun proiect care să propună scăderea salariilor, deci ca să fie foarte, foarte clară această informație. Sunt convins că domnul ministru Florin Manole, pe măsură ce se va apropia termenul, va da informații cu privire la această lege. Atenție, această lege nu trebuie să fie aplicată deja până în 31 august, trebuie să fie adoptată și, bineînțeles, cu un calendar până la data de 31 august 2027.
Reporter: Bună ziua. Ca să recapitulăm puțin, ați spus că avem suspendate 809,4 milioane euro din Cererea de plată numărul 3. Nu-mi este clar, spuneați că veți reveni cu detalii, cât vom fi penalizați. În cazul pensiilor magistraților, procedural, urmează angajarea în parlament acum, dar tot procedural ar putea exista o contestare la Curtea Constituțională. Dacă vă așteptați la o decizie să fie declarată neconstituțională legea și, mai departe, câți bani am pierde?
Dragoş Pîslaru: Am mai explicat o dată, dar nicio problemă, mai explic o dată. Așteptarea guvernului este că, în acest moment, legea, pe de o parte, întrunește elementele identificate de Comisia Europeană în scrisoarea de suspendare. Deci, din perspectiva dacă se adoptă legea, obținem banii – asta era clar de dinainte. În acest moment, guvernul crede că, prin asumarea răspunderii în parlament, care va avea loc astăzi, îndeplinim criteriile de constituționalitate. Prin urmare, nu există o temere că cineva va ataca la Curtea Constituțională, atâta timp cât avem, pe fond constituționalitatea, și, de data aceasta, și pe formă. Avem avizul CSM așa cum fusese indicat în decizia Curții Constituționale. Și ca să fie foarte, foarte clar, în acest moment, după cum v-am spus, suntem în discuții cu Comisia Europeană, urmează un proces de două luni, plus încă două luni, în care vom vedea efectiv ce se va întâmpla dacă reușim să ajungem la promulgare, și asta este asumpția Guvernului în acest moment. Credem că, în mod evident, lucrurile acestea vor conta în discuțiile pe care le avem cu Comisia, acceptând însă că, da, data de 28 noiembrie a fost tratată, care este o dată care nu poate fi prelungită.
Reporter: Avizul CSM nu este favorabil, este negativ. E doar consultativ, dar este negativ. De asta vă spun că există posibilitatea unei decizii negative și la Curtea Constituțională. Câți bani riscăm să pierdem în acest caz?
Dragoş Pîslaru: După cum vă spuneam, Curtea Constituțională, și știți foarte bine, s-a pronunțat pe partea de formă, a spus că nu există avizul CSM pentru primul proiect, din acest motiv a fost respins. Acum avem avizul, avizul nu trebuie să fie neapărat pozitiv, este, însă, un pas procedural pe care l-am îndeplinit. /…/
Sursa foto Guvern
