Publicat: 9 August, 2019 - 14:10
Un proiect imperativ

Situația prezentă a capitalei României din punctul de vedere al accesibilității sale față de mediul extern este una din ce în ce mai critică.

Unicul Aeroport Internațional - cel de la Otopeni - se apropie de maximumul capacității sale de dezvoltare. Este proiectată o modernizare, dar această etapă nu este în concordanță cu perspectivele reale ale dezvoltării traficului aerian. Vor fi simple amânări ale unui veritabil colaps, dacă nu se iau în cel mai scurt timp măsuri de dezvoltare și diversificare.

Zona de Nord a Capitalei este deja suprasolicitată în toate privințele - inclusiv din acelea ale extinderii teritoriale într-un perimetru care bate toate recordurile de prețuri. Traficul rutier spre și dinspre aeroport se desfășoară deja cu dificultăți, iar proiectata legătură pe calea ferată este o soluție de avarie, atâta timp cât aeroportului nu i s-au prevăzut  legături directe nici cu magistralele de cale ferată și nici cu autostrăzile.

Găsirea de soluții alternative întârzie ca de obicei, din varii motive, cel mai adesea politice, iar când se va ivi necesitatea cuvenitelor opțiuni va fi deja prea târziu pentru a se putea evita blocajele. Aeroportul Băneasa nu este o soluție, pentru că în situația în care se află nu va putea prelua partea de trafic atâta timp cât căile de acces pentru ambele destinații sunt comune.

Soluția? Un nou aeroport! Unde? În sudul Capitalei, zonă încă disponibilă, ca teritoriu și ca costuri de dezvoltare. La Adunații Copăceni.  Proiectele care vizează această alternativă  datează încă de pe vremea lui Ceaușescu. Abia în anii 2007 - 2009 au fost făcuți pași semnificativi prin studii de fezabilitate și chiar prin demersuri guvernamentale amânate  însă odată cu criza economică.

 

Zestrea materială de la care ar urma să se repornească a rămas însă intactă. Terenurile necesare sunt încă disponibile, vechile studii de fezabilitate pot fi adaptate și completate. Lipsește, deocamdată, doar voința politică de a rezolva o problemă de infrastructură care va deveni critică mai repede decât ne așteptăm. Iar formulele de rezolvare continuă să fie diverse: inițiativă privată, parteneriat public-privat, proiect de infrastructură cu fonduri europene.

Lucrurile trebuie însă să pornească de undeva.

Cât poate să mai ducă Otopeniul?

Un anunț recent al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti arată că s-a înregistrat, în primele şase luni ale anului 2019, cumulat pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 6,85 milioane pasageri şi 69.687 mişcări de aeronave (aterizări şi decolări).

Numărul pasagerilor care au tranzitat cele două aeroporturi ale Bucureştiului în primul semestru din 2019 a înregistrat o creştere de 8,7 %, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, această evoluţie încadrându-se în tendinţa europeană generală.

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti s-au înregistrat 6,85 milioane de pasageri cu o creştere de 8,19 %, iar pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa- Aurel Vlaicu creşterea este de 25%, cu un total de 12.644 pasageri înregistraţi de la începutul anului.

Ce nu se spune în comunicatul respectiv este cum reușește să facă față infrastructura Bucureștiului acestor creșteri care se cuantifică de la o zi la alta prin supralicitarea căilor de acces din nordul Capitalei. Cine călătorește frecvent știe că trebuie să își ia măsuri de prevedere deosebite, plecând spre Aeroport cu câte trei patru ore înainte de decolare și nici atunci nefiind sigur că vreun accident sau vreo coloană oficială nu va blocat DN1, care este singura relație de accesare aeroportului.

Paradoxul acestei situații ține de faptul că toate guvernele care s-au perindat pe la Palatul Victoria, indiferent de culoarea politică, au susținut necesitatea unui al doilea aeroport care să evite blocajele de suprasolicitare și să facă posibilă dezvoltarea traficului în concordanță cu noua poziționare a României în contextul european și internațional. Nimeni nu a spus că e suficient ce există, că nu mai avem nevoie de alte dotări, dar în același timp nimeni nu a făcut pașii concreți necesari în această direcție.

Proiecte strategice pe agenda Guvernului

În vara trecută Guvernul anunța adoptarea a opt proiecte strategice de investiții. Două dintre acestea aveau o vechime respectabilă - din secolul trecut- ele figurând printre proiectele inițiate de Ceaușescu vizând dezvoltarea infrastructurii naționale.

Unul dintre acestea este cel al sistemului de irigații Siret-Bărăgan, cea mai mare lucrare de acest gen, pe o lungime de 200 de km și cu o lățime la bază de 20 m și o adâncime de șapte.. O veritabilă magistrală acvatică, care trebuia să lege  râul Siret de câmpia Bărăganului printr-o cale navigabilă ce urmează să alimenteze cu apă o suprafață reprezentând 10% din terenul agricol al României.

Abandonat după realizarea unui tronson de 20 de km, proiectul va fi reluat de la începutul anului viitor prin reabilitarea lucrărilor deja efectuate în prima etapă.

Un alt proiect este cel al construcției unui al doilea aeroport Internațional în sudul Capitalei, la Adunații Copăceni. Necesitatea unei astfel de lucrări a fost evidentă încă din primii ani ai noului secol, când deschiderea spre Europa și spre lume a României a generat un trafic internațional de călători tot mai intens prin unica poartă disponibilă: aeroportul Otopeni. După ce ani de zile responsabilii din ministerului de resort s-au rezumat la proiecte lipsite de consistență, urmărind doar la mărirea capacităților existente, Guvernul a decis să ia taurul aviației de coarne și să declanșeze operațiunea realizării unui aeroport alternativ în sudul capitalei. Pentru acest obiectiv s-au făcut în ultimii zece ani mai multe proiecte și s-au dat soluții, majoritatea convergând spre amplasamentul pe care specialiștii de la IPTANA, în timpul lui Ceaușescu, l-au considerat a fi cel mai propice: cel din preajma comunei Adunații Copăceni. „Astăzi adoptăm cel de al doilea pachet de investiții care vor fi realizate în parteneriat public -  privat” - anunța premierul Viorica Dăncilă în cadrul ședinței de guvern.

A trecut de atunci un an și mediul de afaceri interesat așteaptă cu nerăbdare un semn pentru a porni la lucru. (Octavian Andronic)

(Va urma)

Tag-uri Institutii: