Publicat: 10 Mai, 2014 - 12:12

Vizitatorii au acum acces liber la renumitele Caiete eminesciene, la Muzeul „Mihai Eminescu” din Parcul Copou. Odată cu renovarea muzeului şi reorganizarea expoziţiei de bază, s-a hotărât amenajarea unei biblioteci unde se vor găsi cele 62 de volume de manuscrise eminesciene fotocopiate, pe care doritorii le pot răsfoi liber. Volumele conţin poezii celebre, variante, scrisori, însemnări disparate, traduceri, articole, pagini de jurnal.

Colecţia de fotocopii după manuscrisele eminesciene se află în patrimoniul Muzeului Literaturii Române Iaşi din anul 1988, atunci când specialişti din Iaşi şi Botoşani au dus la bun sfârşit misiunea de a copia şi de a pune la dispoziţia publicului binecunoscutele Caiete Eminescu. Cele 62 de volume au fost realizate după microfilmele manuscriselor, aşa cum povesteşte eminescologul Valentin Coşereanu în cartea sa, Aventura manuscriselor eminesciene. 
Iniţiativa acestei întreprinderi a avut-o filozoful Constantin Noica, într-o prelecţiune ţinută la Casa Pogor în anul 1977. Tot Constantin Noica, cel care l-a numit pe Eminescu „omul deplin al culturii româneşti”, a realizat importanţa acestor Caiete pentru cultura română, comparându-le cu cele ale lui Leonardo da Vinci sau ale lui Paul Valéry.

Povestea manuscriselor eminesciene reprezintă un episod important în istoria literaturii române. În anul 1883, după ce Mihai Eminescu se îmbolnăveşte, Titu Maiorescu ia în păstrare lada cu manuscrise a poetului. La începutul anului 1884 iese din tipar prima ediţie a poeziilor lui Eminescu, îngrijită şi alcătuită de T. Maiorescu, ce poate fi, de asemenea, admirată la Muzeul „Mihai Eminescu” din Iaşi.

În anul 1902, Titu Maiorescu predă Academiei Române manuscrisele eminesciene şi ţine un discurs prin care subliniază importanţa lor, precum şi a misiunii de fi păstrate şi valorificate. Acest lucru se datorează lui Perpessicius, care din 1939 începe publicarea ediţiei critice a operei lui Eminescu. Munca de descifrare şi tipărire a manuscriselor eminesciene este continuată, după Perpessicius, de alte colective de cercetători, conduse de Petru Creţia, de Dumitru Vatamaniuc şi alţii. Cele 16 volume au fost publicate mai întâi la Editura Fundaţiilor Regale, apoi la Editura Bibliotecii Academiei Române. Ultimul volum din planul conceput de Perpessicius a fost publicat în anul 1993, iar în 1994 apare al XVII-lea volum, o Addenda.

Muzeul „Mihai Eminescu” poate fi vizitat de marţi până duminică, în intervalul orar 10:00-17:00. Informaţii suplimentare se regăsesc pe site-ul www.muzeulliteraturiiiasi.ro.