Publicat: 22 Mai, 2019 - 11:29

Președintele PSD, domnul Liviu Dragnea a anunțat într-un mod cu totul și cu totul surprinzător că duminică, chiar în ziua alegerilor europarlamentare, va comunica opiniei publice opțiunea sa pentru alegerile prezidențiale. Scenariul cel mai plauzibil este că acesta mizează pe un rezultat de 33-34%, ceea ce ar reprezenta un succes indiscutabil nu numai al PSD ci și al său personal, întrucât este în afara oricărei discuții că a condus campania electorală, astfel încât își poate asuma eventualul succes. Legat însă de acest important și mult așteptat anunț, se pune o întrebare. Când se va consulta Liviu Dragnea cu partidul? Când va obține acordul acestuia pentru candidatură?

Să luăm în calcul scenariul cel mai des vehiculat. Inclusiv de mine. Și anume că PSD, cel mai mare partid politic din România, nu își poate permite să nu aibă un candidat propriu la alegerile prezidențiale din acest an. Și ca acest candidat propriu în mod natural nu ar putea fi altul decât președintele partidului. Indiferent de punctul de plecare. Și care este punctul de plecare? Dacă PSD obține așa cum se așteaptă la europarlamentare un procent de 33-34%, acesta reprezintă un succes indiscutabil, pe care Dragnea este îndreptățit să și-l asume în mare măsură. Dacă în fine ar face marele anunț cum că va candida, acest simplu fapt l-ar potența a doua oară și în mod semnificativ. Deși în prezent, dată fiind incertitudinea candidaturii sale, dar poate și din alte motive, Dragnea ocupă un loc rușinos în clasamentul pe bază de prognoze al prezidențialelor, cota sa s-ar putea ridica vertiginos. Și mai există o împrejurare care îi poate crește exponențial procentajele.

Tot luni sau în orice caz foarte repede, Înalta Curte este de așteptat să tranșeze dosarul său penal. Întrucât întreaga istorie recentă a demonstrat că Justiția este puternic influențată politic, un succes la europarlamentare, dublat de anunțul unei intenții ferme de a candida la prezidențiale, poate influența decisiv completul de judecată, indiferent de calitatea și veridicitatea probatoriului administrat. Și dacă obține și o achitare, rezultă că într-un interval extrem de scurt de timp Dragnea urcă vertiginos în favorabilitate și în sondaje.

Este posibil însă și un alt tip de anunț făcut duminică seară, în sensul că a decis să nu candideze. Lăsând deschisă posibilitatea fie a desemnării unui alt candidat din interiorul PSD, în baza raționamentului pe care l-am prezentat mai sus, fie, pentru mai multă siguranță, să anunțe pur și simplu intenția ca PSD să îl susțină pe cel mai bine plasat candidat al frontului PSD, care este Călin Popescu Tăriceanu. Acest scenariu poate avea loc indiferent de un eventual succes sau insucces al PSD la europarlamentare. Firește că în această ipoteză Liviu Dragnea va spune în mod explicit sau va comunica implicit că a luat decizia de a nu participa personal la alegerile prezidențiale, întrucât se teme că în caz contrar Justiția îi va lua gâtul a doua zi. În felul acesta ar putea să marcheze un important punct în plan psihologic.

Ceea ce este însă cu totul și cu totul surprinzător, mai ales în cazul unui lider politic care s-a dovedit până acum a fi extrem de prudent și de multe ori chiar șovăitor, este asumarea oricăruia dintre scenariile de mai sus duminică seară, înainte de a exista posibilitatea obiectivă a consultării partidului. Se știe că o decizie atât de importantă  se aprobă fie într-un Congres Extraordinar, fie într-o Conferință Națională sau măcar, la limită, într-un staff lărgit. Niciunul dintre aceste forumuri nu poate fi convocat duminică seară. În aceste condiții, se pune firește întrebarea de ce l-a luat pe Liviu Dragnea gura pe dinainte, astfel încât a promis public că duminică seară va face marele anunț. Și asta în condițiile în care, mare atenție, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a anunțat la rândul său că în seara zilei de duminică se va consulta cu partidul pe care îl conduce, pentru a lua cea mai bună decizie legată de o candidatură la prezidențiale. pentru că, atențe, nici Călin Popescu Tăriceanu, până în prezent, nu a declarat ferm că va candida. Doar a sugerat în mod repetat acest lucru. Și în cazul lui Tăriceanu se pune aceeași problemă. Cum se va putea consulta duminică seară într-un cadru cât de cât organizat cu stafful partidului, în condițiile în care cei mai muți componenți ai acestuia se vor afla încă în țară, probabil epuizați fizic la capătul celei mai grele zile din ultima vreme, cea a alegerilor?

Și, în fine, se mai pune întrebarea cum anume, în aceste condiții, cele două partide și-ar putea armoniza cât ai bate din palme opțiunile politice, pentru a încheia un parteneriat atât de important și atât de riscant totodată.

În încheiere, sub nicio formă nu trebuie neglijat un alt succes pe care scontează pe bună dreptate frontul PSD. Înfrângerea la referendum prin neprezentare și poate chiar printr-o umilitoare invalidare de către Curtea Constituțională pe motiv că încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale omului, situație care îl va depuncta dramatic pe Klaus Iohannis, și care îi va depuncta și pe cei care l-au susținut în acest demers absurd. În balanța deciziilor și chiar în raport cu rapiditatea acestora, rezultatul referendumului ar putea juca un rol decisiv.

Format: