27 octombrie 2021

Capitolul 2: Vest vs. Est. Încredere în ţări şi lideri internaţionali

Distribuie pe rețelele tale sociale:

Conform sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a, aproximativ 60% dintre români apreciază că SUA şi UE au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra României. Pe de altă parte, încrederea în lideri, ţări şi organizaţii internaţionale scade semnificativ.

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărţit în cinci capitole, cel de al doilea capitol fiind dedicat încrederii românilor în ţări, organizaţii şi lideri internaţionali (1).

Prezentarea grafică a acestui capitol poate fi descărcată accesând link-ul:
https://www.strategicthinking.ro/wp-content/uploads/2021/10/7.10.2021-Prezentare-grafica-Sondaj-STG-GMF-Capitolul-2.pdf

Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group: „Starea de nemulţumire profundă instalată în societatea românească contaminează şi încrederea în ţări, organizaţii sau lideri internaţionali. Românii rămân pro-occidentali convinşi, marea majoritate apreciind că SUA şi UE au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra României. Totuşi, diminuarea încrederii în repere precum Uniunea Europeană sau NATO reflectă în primul rând un fundal emoţional intens, marcat de anxietate şi lipsa de orizont provocate de cele trei crize interne care afectează societatea românească – criza sanitară, criza social-economică şi criza politică. În acest context, devine remarcabil faptul că dintre liderii altor ţări măsuraţi, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află pe primul loc în topul popularităţii. Tendinţa de scădere a încrederii atât în entităţi interne, cât şi externe subliniază o dată în plus nevoia critică de calmarea scenei politice şi reconectarea actului de guvernare de agenda cetăţenilor.”

Dan Andronache, vice-preşedinte True Story Project (TSP): „Retragerea pripită si dezordonată a forţelor SUA din Afganistan, percepută în general ca un abandon, regresia societală românească pe fondul crizei de guvernare şi a decuplării agendei acestuia de la agenda societăţii, comunicarea externă susţinută pentru menţinerea imaginii de lider puternic a preşedintelui de la Kremlin determină aceste percepţii ce reflectă nevoia societăţii de securitate şi echilibru.”

ANALIZA EXTINSĂ ŞI INTERPRETAREA DATELOR

Încrederea în ţări şi organizaţii internaţionale

Dintre ţările şi organizaţiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (47,1% faţă de 59,3% în iunie şi 49,4% în martie). 45,8% dintre români au încredere multă şi foarte multă în Germania (faţă de 49,2% în iunie şi 57,6% în martie) şi 42,5% în Uniunea Europeană (faţă de 55% în iunie şi 51,6% în martie). Dintre cei intervievaţi 40,3% declară că au încredere multă şi foarte în Statele Unite ale Americii (faţă de 47,8% în iunie şi 47,2% în martie). Încrederea în Rusia şi China se situează sub 20 de procente. 16,2% declară că au încredere în Rusia (faţă de 17,9% în iunie şi 16% în martie) şi 13,5% în China (faţă de 16,8% în iunie şi 19% în martie).

Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul persoanelor care nu au cont pe reţelele sociale şi al celor care declară că venitul lunar le permite să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la ceva. Tind să aibă o încredere mai mare în Germania gulerele albe şi persoanele cu studii superioare. Locuitorii din regiunea Vest şi gulerele gri au un nivel de încredere mare şi foarte mare în Rusia semnificativ mai ridicat decât media. Persoanele cu studii superioare şi gulerele albe au încredere în NATO, respectiv UE într-o proporţie mai mare decât celelalte categorii.

Încrederea în personalităţi internaţionale

În Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, au încredere multă şi foarte multă 28,8% dintre români. 25,9% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în Joe Biden, preşedintele SUA (faţă de 36,4% în iunie şi 41,6% în martie). În Vladimir Putin, preşedintele Rusiei, au încredere multă şi foarte multă 21% dintre respondenţi (faţă de 23,9% în iunie şi 19% în martie). 16,4% dintre cei intervievaţi declară că au încredere multă şi foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei, iar 10,1% în Xi Jinping, preşedintele Chinei.

Influenţa pozitivă a UE şi a SUA asupra României

61,8% consideră că SUA şi UE au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra României. 16,5% din totalul eşantionului/populaţiei este de părere că Rusia şi China au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra României. Ponderea non-răspunsurilor este de 21,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din urbanul peste 90 de mii de locuitori şi persoanele care declară că reuşesc să cumpere si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii consideră într-o proporţie mai mare decât media că SUA şi UE au mai degrabă o influenţă pozitivă asupra României.

Politica externă

Întrebaţi de care dintre următoarele ţări ar trebui România să se apropie mai mult în politica sa externă, 30,2% dintre cei intervievaţi au ales Germania, 18,5% SUA, 7,4% Rusia, 6,5% Franţa şi 3,8% China. 26% au indicat varianta „niciuna”, iar 7,5% aleg să nu răspundă.

Analiza socio-demografică: Sunt în favoarea unei apropieri de Germania mai ales persoanele cu educaţie superioară, gulerele albastre şi gulerele albe, locuitorii din urbanul peste 90 de mii de locuitori şi din regiunile Centru şi Bucureşti Ilfov. Sunt de părere că ar trebui România să se apropie mai mult de SUA cu precădere tinerii sub 30 de ani şi persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei care reuşesc să aibă tot ce le trebuie. Femeile, persoanele cu o educaţie scăzută, gulerele gri şi cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât celelalte categorii România nu ar trebui să se apropie de nicio altă ţară.

Baze militare americane

68,1% dintre cei intervievaţi (faţă de 73,8% în iunie şi 75,4% în martie) îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia „Existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 24,9% îşi exprimă dezacordul (faţă de 20,3% în iunie şi 20% în martie). 7% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Îşi exprimă acordul faţă de afirmaţia „Existenţa unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea ţării în cazul unei agresiuni externe” mai ales tinerii sub 30 de ani şi persoanele cu un nivel de educaţie mai ridicat, în timp ce părerea contrarie se regăseşte mai ales în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 45 şi 59 de ani şi al gulerelor gri.

NATO şi apărarea României

55,7% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România (faţă de 66,6% în martie), în timp ce 37,9% consideră că, într-un astfel de scenariu, ţara noastră va fi nevoită să se apere singură (faţă de 29,3% în martie). Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere bărbaţii, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educaţie ridicat. Sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, România va fi nevoită să se apere singură în special femeile, persoanele până în 45 de ani, cei inactivi potenţiali activi, gulerele gri şi rezidenţii din mediul rural.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus – minus 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

Primele două ediţii au fost realizate în martie şi iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

*

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociaţia Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care îşi propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecţiei şi a gândirii strategice prin analize, studii şi cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date ştiinţifice şi evaluări structurate în vederea elaborării de contribuţii de substanţă pentru dezvoltare şi progres în domenii relevante din sectorul public şi privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro) reprezintă o sursă de ştiri şi analize verificate, relevante şi de interes despre România şi bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internaţional. TSP îşi propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept şi a economiei de piaţă şi stimularea gândirii critice la nivelul populaţiei.

(1) Capitolul 3: European versus naţional din cadrul studiului sociologic va fi publicat în data de 11 octombrie 2021.