30 septembrie 2022

Cartea de luni: „Autograf. Teatru” de George Arion

A la carte
Distribuie pe rețelele tale sociale:

„Un remarcabil volum de teatru-teatru, pe o gamă largă de formule perfect stăpânite.” (Ion Bogdan Lefter)

În mod cert, pe George Arion toți îl percep drept cel mai cunoscut autor de literatură de mister și suspans, ceea ce în limbajul obișnuit e numit „literatură polițistă”. A scris numeroase romane, toate reeditate, uneori de mai multe ori, la editura Crime Scene Press. Dar e un „maestru polivalent”, cum s-a și spus, pentru că textele sale au fost de toate dimensiunile – nuvele, povestiri, schițe crochiuri, toate subsumându-se genului „polițist”. A mai scris piese de teatru, scenarii de film și de serial TV și chiar și un libret de operă, acestea fiind de fapt dramatizări. Dar a conceput și piese de teatru cu subiecte de mister și suspans, iar pe acestea le-a publicat în acest an și le-a lansat la Târgul de Carte Bookfest de la începutul verii. Este primul volum de teatru polițist din literatura noastră.

Volumul cuprinde „șapte piese mortale, o farsă și două monodrame și este prefațat de profesorul și criticul literar Ion Bogdan Lefter:

„Scena crimei sau Caruselul ucigașilor”, „Amintiri din livada cu meri”, „Misterul unei nopți cu viscol”, „Două kilograme de heroină”, „Revelion cu poștașul”, „La capătul răbdării”, „În labirint” (libret de operă), „Administratorul” (farsă/comedie), „Autograf” (monodramă), „Actrița” (monodramă)

„Autorul – scrie Ion Bogdan Lefter – le reuneşte acum în premieră într-un volum de <<tea­tru poliţist>> sau <<detectivist(ic)>>, avansând către ilustrarea pe cont propriu a întregii tipologii a genurilor şi speciilor literaturii în gamă <<mystery & thriller>>. în anumite perioade s-a manifestat abundent şi critico-eseistic prin articole, rubrici, seriale consacrate domeniului. Constatând cu alt prilej acest uimitor polimorfism, mi-am exprimat speranţa că George Arion se va încerca şi-ntr-ale poeziei <<poliţiste>>, încât să nu-i scape nici o categorie nebifată. S-ar părea că a pianotat cândva şi pe această claviatură. Cu un oarecare efort de mobilizare, ar putea produce mai ample versificări – o carte! – despre încălcări de legi şi arestări de infractori. A dovedit în repetate rânduri că po­sedă şi fantezia, şi umorul necesare. Doar atât, un mic pas, lipseşte pentru ca să-l putem proclama <<scriitor total>> în registrul tematic, de <<conţinut>>, în care înoată ca peştii-zvârlugi în apele Planetei…

Volumul de teatru ni-1 reaminteşte pe George Arion ca mare maestru polivalent. Se ştia că a mai comis, dar acum vine proba compactă: zece piese într-o culegere de gen dramaturgie. Scriitura – foarte sigură. Replicile – dinamice, în schimburi captivante, cu o admirabilă uşurinţă de a construi dialogal subiectele (test esenţial pentru un bun dramaturg: să nu sune fals conversaţia personaje­lor pe scenă!). Şi regăsim din belşug calităţile „detectivismului” din proza autorului: ingeniozităţi de construcţie a subiectelor, răstur­nări comice de situaţii, limbaj hâtru, cu multe ironii şi poante, refe­rinţe sau aluzii culturale de cele mai multe ori simpatice. Pe scurt: asemenea prozelor, piesele sunt şi ele scrise în <<stil Arion>>.

Titlul general îl preia pe penultimul din sumar, al unui mono­log atribuit unui actor: Autograf. Fiind vorba despre meseria sceni­că de cea mai mare vizibilitate, deci emblematică, decizia poate tre­ce drept un omagiu adus profesioniştilor şi artei teatrului în general. Dar semnătura de pe copertă îi aparţine lui Arion, nu personajului-actor, deci e şi propriul său Autograf de scriitor pe care ni-1 oferă pe o carte.”

George Arion – Autograf. Teatru. Șapte piese mortale, o farsă și două monodrame. Cu o prefață de Ion Bogdan Lefter. Crime Scene Press. 381 pag.