Publicat: 6 Aprilie, 2020 - 00:00
Share

Gabriel Klimowicz (născut în 1955, de origine poloneză, absolvent al unei facultăți de tehnologie chimică) a intrat în presă îndată după 1990, la revista „Acum”, condusă de Stelian Tănase, apoi la ziarul „Cotidianul” condus de Ion Rațiu; a lucrat apoi la Mediafax, PROFM, PROTV, Ziarul financiar, Evenimentul zilei, Realitatea TV ș.a. În numeroasele sale locuri de muncă, „experiențe foarte importante pentru un scriitor”, cum spune, a reușit să cunoască în detaliu foarte multe straturi sociale, pe care le-a transpus mai târziu în romanele sale. În 1992 „am avut norocul să alcătuiesc (de la prima la ultima literă) prima carte a marelui român care a fost Petre Ţuţea. Îl cunoscusem încă de pe vremea lui Ceauşescu. Cartea a apărut la Fundaţia Anastasia – Editura Arta Grafică.” A publicat apoi câteva romane, apreciate ca insolite și dure („Lumea ticăloșilor”, „Nunta”). Acum i-a apărut romanul de față, mai dur decât precedentele. Dacă „Lumea ticăloșilor” era o frescă de circa 900 de pagini a lumii lui Ceauşescu din anii ’80 şi a României din anii ’90, iar „Nunta”, era o privire tăioasă asupra relaţiilor dintre bărbat şi femeie, într-o lume care suferă în urma unei crize a valorilor, romanul de față, tot unul masiv, este un fel de frescă foarte dură a societății acestor ani. Într-un stil inconfundabil – de altfel, Gabriel Klimowicz afirma într-un interviu: „Stilul meu este unul jurnalistic, frust, atât în exprimare, cât şi ca mesaj.”

Acesta este, de altfel, primul reproș ce i se poate face autorului: romanul se apropie mult prea mult de textul jurnalistic, inclusiv în ce privește neglijențele de exprimare; pagini/ capitole întregi par reportaje de ziar adunate unul după celălalt. În dorința de a sugera un chip exhaustiv al realității, Gabriel Klimowicz înghesuie aproape tot ce ne-a șocat în societatea noastră în ultimiii ani sau ne șochează încă: incendiul de la Colectiv, moartea polițistului care deschidea pe motocicletă drumul fostului ministru de interne, arestarea ministrului respectiv, protestele de stradă, demisia premierului pe Facebook, desemnarea unui premier tehnocrat, arestarea unui șir de parlamentari de către DNA și defilarea lor în fața camereleor de luat vederi cu cătușile la mâini, implicarea serviciilor secrete în viața politică, îndeosebi a generalului director adjunct al Serviciului, uciderea unui copil de către câinii vagabonzi, explozia lumii interlope, demisia unui judecător al Curții Constituționale căruia i se înscenează o afacere cu struți, arestarea unui lider de Senat, aservirea televiziunii naționale intereselor guvernanților, măsluirea voturilor, legile dedicate, discuțiile interminabile despre interesul național, corupția la nivel înalt – în partide, în ministere, în biserică, în economie etc etc. N-am trăit toate acestea? Nu le-am văzut la televizor? Nu le-am citit în presă? De multe ori înșiruirile de epitete sau caracteristicile personajelor par că apar în pagină doar pentru a ne aminti că autorul le știe și pe acelea, altfel sunt răutăți inutile, fără vreo adăugire la complexitatea subiectului.

„„Lumea devenea insuportabilă. Totul era atât de fals, de necinstit și de nedrept.”

„Lotocki simțea cum Marele Nimic își întinde aripa lui ca o umbră neagră peste toată această mulțime și peste toate schimbările care se petreceau sub ochii lui. Venea o nouă epocă în care se înlocuiau conducătorii: cei politici erau îndepărtați și cei din serviciile secrete le luat locul, Cei legitimați erau substituiți cu oameni neligitimi, care își apărau propriile interese și ignorau interesul general. Interesele populației deveneau complet nerelevante. Viața unei țări se transforma într-un joc de monopoly. Țara însăși devenea o simplă tablă de joc, la care nu era admis decât un singur jucător. Zarurile erau măsluite, iar măsluitorul șef era sluga devotată a Marelui Nimic, aspirațiile sale cele mai înalte, fiind simple năzuințe ale unui trișor. Era Țara Marelui Nimic.”

Țara Marelui Nimic este descrisă în trei pagini înainte să înceapă acțiunea romanului să curgă, o țară imaginară în care toți sunt ispitiți. În afara Străinului, care, cu prețul vieții, se opune majorității.

Obsedant și obositor.

 

 

Gabriel Klimowicz - Străinul din Țara Marelui Nimic. Editura Tritonic, colecția LIT. 465 pag.

 

 

Topic: 

Format: